Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografia Turismului

Sisteme Teritoriale
- Judetul Suceava -

Pintilie Alexandru An II, Turism ID

. una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova. Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Ţării Moldovei. Timp de un secol şi jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Hapsburgic. în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor. Niciodată cetatea n -a fost cucerită prin forţa armelor. dar acestea au rămas neclintite. iar în sec. Suceava a fost al doilea oraş. În evul mediu.555 kmp. tunurile leşilor au bătut în ziduri. aici s-a stabilit şi Mitropolia Moldovei.1774). în care se afla şi Suceava (graniţa cu România trecea chiar pe la sud-est de oraş). Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. al Bucovinei. Giumalău 1857m. această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592 . Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni. iar la 26 mai Ioan Capturi. Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui Ştefan cel Mare (1457 . ce se vede şi astăzi. Ştefan făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de aparare. II-III exista aici o aşezare a dacilor liberi. cea mai mare parte a sa fiind constituită din Bucovina de sud. Cetatea Şcheia. În 1401. precum şi a unor mărfuri de export ale Moldovei. Localizare: Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova din România.Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei. descoperirile arheologice relevând şi puternice influenţe romane. intrând tot mai mult în anonimat. mărind cetatea şi întărindu-i zidurile. Rarău 1651m Istoric : Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite. asupra oraşului s-au aşezat însă vremuri grele. oraşul. După izbucnirea primului război mondial. dar dârza rezistenţă a moldovenilor i -a frânt voinţa victoriei şi l-a silit să se retragă în mod ruşinos. dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. Între cele două s -a dezvoltat. dar şi cu germani.1504). În 1408. Apoi. primind numele de Bucovina. încă din prima parte a sec. Lângă oraş s-au aflat două cetăţi. Suceava este menţionată drept capitală a Moldovei. oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate. vf. Din Suceava. vf. Suceava primeşte oştile marelui voievod Mihai. În 1497. reşedinţa domnească s-a mutat la Iaşi. iar oraşul Suceava era menţionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului. 21 de zile şi nopţi în şir. a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun. aşa cum atestă cercetările arheologice. În epoca migraţiei şi în secolele următoare populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască pe aceste meleaguri. oraşul era populat cu români. Horodniceni (iazuri). Șomuzul Mare.1391). în 1388.Altitudinea maximă: vf. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viaţa politică a Moldovei. începând chiar din paleolitic. La 21 mai 1600. Un rol decisiv pentru istoria românilor l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu prin înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale. . după Cernăuţi. XIV. jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei―. . ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia şi Rusia (1768 . din timpuri străvechi. . noul pârcălab al Sucevei. una mai veche la Şcheia.Suprafața: 8.1595). Reședința: municipiul Suceava. Suceava. alta puţin mai nouă. foarte mulţi bucovineni au fugit în Moldova şi s -au înrolat în armata română. Fălticeni. ambiţiosul Mohamed II şi-a încercat norocul sub zidurile cetăţii. XIV. În 1775. Alexandru cel Bun a condus ţara timp de 32 de ani. . Pietrosul Bistritei 1791m. Odată cu Alexandru Lăpuşneanu. maghiari şi armeni. Moldova (cursul superior și mijlociu). ultimii având dreptul de a-şi alege un şoltuz propriu (ce purta numele de "voit"). dar mai ales î n închegarea.Principalele cursuri de apă: Siret (între graniță și Lespezi). În vara anului 1476. În sec. Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 .Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare). da r cu o existenţă scurtă.

ultima treaptă între 4 şi 7 m este cea mai înaltă a şesului. terasa de 130 -140 m.versanţii deluviali (circa 25% din suprafaţa). conform structurii geologice cu caracter monoclival. . - Populatia: . Bogdana şi Morii. considerat în epocile feudală şi modernă. de aur. coline (cueste) şi dealuri (Zamcă. terasa de 180-190 m. Tirgulut (Cacaina). cu deschidere spre valea rîului Suceava. apăruţi ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren. populația județului Suceava era de 614. reprezentate prin dealul Zamca şi dealul Cetăţii. de vîrstă cuaternară. modelate sub forma unor trepte.evolutia demografica În 2011. terasa de 60-70 m. aproximativ 60% din suprafaţa teritoriului. de asemenea. larg vălurite.şesurile aluvionare. dealul Viei şi dealul Mănăstirii. terasa de 100 m. străpunge cu lancea un balaur. inundabilă. Cadru natural: Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei e cel al unui vast amfiteatru. Tarinca. evocă faptul că această urbe a fost odinioară capitala Moldovei. Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat. sîn t sub 3°. dealul Velniţei. o cetate crenelata roşie. În afara acestor trei trepte ale şesului se mai pot delimita încă şase terase: terasa de 20. din care iese stema Moldovei: capul de bour cu gât cu tot şi cu stea între coarne. se întîlnesc mai ales în bazinul superior al văii Tirgului. plasat deasupra coroanei murale.451 locuitori. formată din cinci turnuri. Viei.8 loc/km². au un caracter îmbucat. cu o fragmentare sub formă de platouri. eroziuni areolare şi liniare). terasa de 150-160 m. 435 m) separate de văile nurilor Suceava. de argint. o treaptă mai înaltă între 2 şi 4 m. Semnificaţia . nimbat de aur. inundabilă periodic. Principalele unităţi de relief din oraş şi din zona înconjurătoare. 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 şi 10°. 376 m Mănăstirii. . purtătorul de biruinţă al creştinătăţii evocă faptul că oraşul s-a remarcat în lupta anti-otomană. Ele s-au detaşat ca trepte prin adincirea succesivă a albiei Sucevei astfel: o treaptă între 0 şi 2 m. pe versanţii de vest şi sud-est ai dealului Zamca şi pe versantul drept al Sucevei.Stema oraşului Stema oraşului Suceava: un scut. 385 m. Orientarea generală a interfluviilor. 375 m. Scheia.25 m în zona abatorului Burdujeni. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint. dealul Căprăriei. cu o densitate de 71. cu şapte turnuri. dealul Tarinca. dealul Burdujeni. cît şi a văii Sucevei este NV—SE. Capul de bour. pot fi clasificate în trei mari grupe: platourile. în faţa construcţiei Sfântul Gheorghe ecvestru. iar 15% din teritoriu are pante peste 10°. cu înălţimea maximă de 435 m (dealul Tarinca) şi cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava).Sfântul Gheorghe. . dotată cu ferestre luminate negru şi aşezată pe o câmpie verde. cele sub formă de coline se întîlnesc numai în partea de sud-est a oraşului. Majoritatea lor. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. pe câmp de azur.

polimetalice.industrie uşoară.industria alimentară. reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri cuprifere. conform noilor principii ale economiei de piaţă. Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt: .3% Rromi (Țigani) . .9% Poloni . pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte.2% Diviziuni administrative: Județul este compus din 5 municipii. .1% Ruteni.3% Germani . .3% Lipoveni .industria construcţiilor de maşini. uranifere). a pielăriei şi încălţămintei. fiind în continuă dinamică. .- Români . carne).96.0. .0.0. Municipii Suceava (reședința județului) Fălticeni Rădăuți Câmpulung Moldovenesc Vatra Dornei Orașe Gura Humorului Siret Solca Broșteni (2004) Cajvana (2004) Dolhasca (2004) Frasin (2004) Liteni (2004) Milișăuți (2004) Salcea (2004) Vicovu de Sus (2004) Economia: Condiţiile social – istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava. industrie aflată în declin în ultimul deceniu. Maghiari. reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi rulmenţi.0. care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului. alții . dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier.9% Ucrainieni . 11 orașe și 97 de comune (2005).industria minieră.industria lemnului.1.0. mangan. care s-a reorganizat. reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje.

o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi boiereşti: Putna. 32 Moldoviţa. fiind prognozată astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu. este meșteșugul încondeierii ouălor. practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. patrimoniul cultural -istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional. platouri. Tipurile de turism care se practică la nivelul judeţului sunt: a) Turismul Montan Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. oale cu mănuşă. comparabile cu creaţiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentală. cetăţile Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei. Bogăţia elementelor etnografice este evidentă în Ţara Dornelor unde se mai păstrează şi astăzi vechile ocupaţii şi obiceiuri. dar mai ales în închegarea. Suceviţa. Arbore (scoarţe şi ştergare). specificul gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică. având motive florale sau geometrice. Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia. Cârlibaba (port popular şi ţesături de interior). Siret şi Suceava. pădurea seculară de la Giumalău. galben sau fondul roşu sau verde cu desene geometrice sau florale stilizate. meşteşug străvechi. căni de Moşi. clima favorabilă practicării turismului în tot cursul anului. investiţiile din ac est domeniu constituind o prioritate a comunităţii. Fondul etnografic şi folcloric al judeţului Suceava pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. din mâinile olarilor. Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul. În comuna Ciocănești se desfășoară Festivalul Național al Ouălor Încondeiate. aflat la a opta ediție în anul 2011. străchini.Traditii si obiceiuri: În judeţul Suceava se remarcă tradiţia în olărit. Câteva dintre aşezările cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Rădăuţi) renumit centru de ceramică neagră. Voroneţ. stâncile cu aspect ruiniform ―12 Apostoli‖. cărămiziu. Decorul acestora este realizat prin impresiune pe vasul ud şi prin lustru ire cu cremene pe vasul uscat. lucrat cu o neîntrecută măiestrie artistică. verde. Dorna. Cacica. potenţialul hidrografic. lutul prinde viaţă în forme străvechi cu denumiri specifice: ulcioare. cu arhitectura specific bucovineană cu frumoase decoraţii exterioare. decorul fiind subordonat formei vasului. pieptarelor). lustruită cu piatră. gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă . Astfel. relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent. oale de sarmale. precum şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană. Humor. care sunt renumiţi prin ceramica neagră şi cea roşie utilitară (familiile Magopat şi Pascaniuc). maro. tradiţiile şi obiceiurile populare. Vasele de Rădăuţi se disting prin fondul alb cu desene cu maro. Centrul de ceramică neagră de la Marginea este renumit în întreaga ţară. un important centru ceramic. Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale. Turism: Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni. precum şi un port popular autentic. Fundu Moldovei (centru de construcţie a instrumentelor populare şi de prelucrare artistică a lemnului). dar şi forme mai noi: vaze de diferite mărimi. Dragomirna. în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor. relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău. Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. În prezent este continuat de renumiţii meşteri olari de la Rădăuţi (Florin şi Marcel Colibaba) şi de meşterii olari de la Marginea. cu alb. renumit prin covoarele care se fac aici. exprimată în alcătuirea modelelor şi îmbinarea culorilor. Arbore. verde. aplice etc. De asemenea. Vama (confecţionarea cojoacelor. dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. Ciocăneşti (la 22 km de la Vatra Dornei). un meșteșug păstrat încă la nivelul județului Suceava. tehnică preluată de la geto-daci şi care dovedeşte continuitatea populaţiei autohtone în regiune. monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi universal. a cărui vechime este argumentată de descoperirile arheologice din zonă. faunistic şi floristic bogat.

pescuit. mai ales în Călimani. Cârlibaba. Părhăuţi. vânătoare. în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă. river rafting. Traseele au grade de dificultate diferite: uşoare (cu durate cuprinse între două şi până la patru ore) şi mai complexe (de una şi până la cinci zile). sunt legate de staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi sunt favorizate de înălţimile moderate ale Munţilor Călimani. Schi Judeţul Suceava oferă condiţii optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. 3 pârtii în mediu rural (Suceviţa. Rarău . plimbări cu calul de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". turismul călare a înregistrat până acum o foarte bună evoluţie. Gura Humorului şi Suceviţa sunt zone cu potenţial pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi practicarea altor sporturi de iarnă. cât şi iarna. Reţeaua de trasee montane pe care turiştii o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km. În masivul Rarău Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate şi omologate. care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice. Staţiunea pune la dispoziţie turiştilor 2 pârtii de schi omologate. În prezent. în lungime de 800 şi 3. Şaru Dornei. în mod regulat. dar numa i în anumite condiţii. datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului. Escaladă. dacă drumul a fost sau nu deszăpezit. 2 pârtii în Câmpulung Moldovenesc (Runc şi Rarău). sporturi de iarnă. escaladă. turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti. Pârtii de schi: 2 pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc şi Dealu Negru). Rarău. în special a parapantei şi deltaplanului. Zone precum: Vatra Dornei. Giumalău. un teleschi şi un babyschi. Ciocăneşti. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din România. Crucea. folosindu-se curenţii. Escalada începe în luna mai şi se termină în luna octombrie. Alpinismul se practică atât vara. via – ferrata. Pojorâta. în funcţie de grosimea stratului de zăpadă. 1 pârtie la Gura Humorului. Se poate practica pe tot parcursul anului şi la Prisaca Dornei. Schiul fond este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră. Activitate de marcă în cadrul Parcului Naţional Călimani. alpinism. Drumeţiile. Câmpulung Moldovenesc. Suhard. dar şi 2 pârtii de schi fond. Sezonul de escaladă pe gheaţă începe în decembrie şi se termină în martie. Suhard şi Bistriţei.000 m.Giumalău. Broşteni. b) Turismul Balnear Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau redobândirea sănătăţii. deservite de un telescaun. mountain bike. alpinism Reprezintă o atracţie deosebită pentru sportivii amatori şi alpiniştii profesionişti.condiţii pentru practicarea de drumeţii montane. marea lor majoritate fiind marcate şi întreţinute de către Serviciul de Promovare ş i Dezvoltare a Turismului şi Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. Dorna Cândrenilor. Există trasee turistice omologate. acestea conducând până la Hotelul Alpin «Rarău». zbor cu parapanta. se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei. Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe Giumalău. Zborul cu parapanta Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta. Pojorâta. care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în acelaşi loc din care s -a plecat. Udeşti. Au fost create o serie de trasee şi pachete turistice adecvate turismului ecvestru şi s -au procurat echipamente şi cai pe toate gusturile. Mălini. ca urmare a solicitărilor şi prizei de care s-a bucurat acesta în rândul clienţilor participanţi. Gura Haitii. echitaţie. Turismul ecvestru Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui: echitaţie. în special în Vârful Ouşorul. Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat . Drumeţiile Expunerea geografică a munţilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (în funcţie de opţiunea turiştilor) de mai multe zile. Mălini şi Cârlibaba). Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turişti practicanţi ai sporturilor de iarnă.

constituie materia primă pentru o serie de proceduri car e se efectuează în bazele de tratament. precum şi peste 25 de unităţi muzeale. ţesături. Molid. măşti etc. posibilităţile curative ale apei. turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare. Într-adevăr. unde talentul şi atracţi a către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică. Climatul. cojocărit. Fundu Moldovei – pielărie. Muzeul „Tehnici populare bucovinene‖ din Rădăuţi. Ioan cel Nou‖ din Suceava (unele dintre ele fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult. Dragomirna. obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică. Marginea. coordonate de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava şi Şcoala de Artă Populară So lca – meşteşugul prelucrării lemnului. Rădăuţi. autentic al meleagurilor bucovinene. Apele minerale carbogazoase. instrumente populare. calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor. maistru creator. Humor. Vama. Solca. hipotone. Gheorghe‖ a Mănăstirii „Sf. care există de secole şi care mai păstrează încă unele trăsături în privinţa pelerinajului propriu-zis. aerului. Rădăuţi. boli ale aparatului respirator. precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatr a Moldoviţei. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creştere în ultimii ani. atermale. Muzeul de Artă „Ion Irimescu‖. Vatra Dornei. etc. nămolul de turbă di n Tinovul Mare.pentru tratamentul balnear al diferitelor boli. încă de la mijlocul sec. bine conturate şi realizate tematic (Suceava. afecţiuni ale aparatului locomotor. c) Turismul Cultural Judeţul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia. al XIX-lea una din staţiunile balneoclimaterice şi de tratament dintre cele mai renumite din județul Suceava. d) Turismul Religios Formă de turism cultural. la nivelul localității Solca se înregistrează potenţial de revigorare a turismului balnear. existenţa a numeroase biserici şi mănăstiri precum: Suceviţa. De asemenea. Pătrăuţi. „Galeria Oamenilor de Seamă‖. Bilca. boli ginecologice. Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca). L a nivelul judeţului Suceava. Muzeul „Arta lemnului‖ din Câmpulung Moldovenesc. construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava). coordonată de Şcoala de Artă Populară Suceava. cântece şi dansuri. Județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice. La nivelul judeţului Suceava. Suceava. nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici. Arbore – ţesături. Ciocăneşti. acestea au fost adăugate la Lista cu 34 Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO. Casa – muzeu de la Solca etc. Mănăstirea Humorului. Rădăuţi – ceramică. apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni. tradiţiilor. Marginea). Solca – ateliere pentru formarea deprinderilor de viaţă (tâmplărie-sculptură). a fost păstrat încă din timpurile medievale. e) Ecoturismul Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. bine descompusă. Arbore. Gura Humorului – împletituri. a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor. caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată. boli ale sistemului nervos. Poiana Stampei. cu interesantele fresce interioare şi exterioare. în 1993. Moldoviţa. Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului. ce funcţionează pe lângă Centrul de Plasament ‖Mihail şi Gavril‖ Solca. Voroneţ. de folclor. Datorită unicităţii şi valorii lo r artistice. bicarbonatate sodice. Gura Humorului. Biserica „Sf. de datini şi obiceiuri. cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu. Numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava. Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei. Marginea. printre care: Muzeul de Istorie din Suceava. Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni. dat fiind fondul de resurse disponibile. Vama. Câmpulung Moldovenesc. Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor. covoare ţesute manual. inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio -vascular. unicat în România. se remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei. Gheorghe Bîrgăuan). Acţiunile turistice trebuie să conducă la conservarea şi pr otejarea . o realizare de excepţie. pădurilor. Probota. meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi. Putna. existenţa unor condiţii bune de cazare au făcut din Solca. mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de dioxid de carbon. Vatra Dornei. Brodina. cojocărie. cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici. Rădăuţi. Fundu Moldovei – icoane. O altă localitate cu potențial de dezvoltare a turismului balnear este Cacica. Poiana Stampei – încondeiere ouă. păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat: religia. prin portul popular. cu „Sala tronului‖.

Rîşca. beneficiarii au parte de un într eg pachet de servicii: cazare. pentru că oferă grupului acea intimitate pe care un hotel nu o poate oferi. aroma mâncărurilor "ca la mama acasă". Poiana Negri. programe de divertisment şi mese festive. astfel încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost înregistrat e de către acestea şi într-o mai mică măsură de către oraşele mai mici. pe lângă un cadru natural pitoresc.materializate inclusiv prin programe de finanţări specifice – în sensul stimulării dezvoltării şi promovării acestei forme de turism. în ultima vreme şi turismul rural a început să ofere soluţii pentru turismul de afaceri. în special pentru programele de teambuilding.Festivalul de Artă Medievală. Şaru Dornei. Pe plan naţional se constată preocupări . Cîrlibaba. O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din judeţul Suceava o constituie existența «Centrului Economic Bucovina». Sadova. deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracţii. s-a înregistrat o creştere a numărului sosirilor în interes de afaceri. Dorna Candreni. nepoluat şi cu multiple variante de recreere.Festivalul Naţional al Păstrăvului. atraşi de posibilitatea descoperirii mediului. existenţa unei faune şi a unei flore bogate. Lucina. Totodată. f) Turismul Rural şi Agroturismul Turismul rural ca şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare. Rezervaţia Cheia Lucavei – Câmpulung Moldovenesc.naturii şi să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural. . vizite pentru participanţ i. Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod considerabil. organizat în luna august la Cetatea de Scaun Suceava. frumuseţea deosebită a acestor zone. la nivel naţional.Târgul de Sânziene se desfăşoară în municipiul Suceava în perioada 22-24 iunie. În prezent. mai multe săli de conferinţe şi un restaurant. cum ar fi focul de tabără. monumentele istorice cu valoare naţională şi internaţională. în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei. grătarul în aer liber. deoarece zonele rurale ale judeţului dispun. Munţii Călimani se află printre cei mai puţin populaţi munţi din România. şi de un valoros potenţial cultural şi istoric. Există o serie de factori favorizanţi care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism. Cacica. dar şi printre cei mai ameninţaţi de intervenţia omului. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinţei. transferuri de la aeroport la hotel. Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc. Moldoviţa. . organizat la Ciocăneşti. calitatea aerului. Zonele deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism.) constituie potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel local. mai ales în ultimii ani. Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment care aduce turişti nu numai în weekend sau în concediu şi care oferă astfel o continuitate turismului rural. În ultimii ani. În accepţiunea celor implicaţi. precum: dens itatea sporită a populaţiei şi a caselor în zonele deluroase şi montane din judeţ. Poiana Stampei. simpozioane şi traininguri. La nivel local. Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt oraşele mari. Vama. Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în mediul rural. La nivelul judeţului Suceava. un incubator de afaceri. Neagra Şarului. Marginea. acestea devenind treptat destinaţii turistice în sine. Poiana Şarului. se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma exploatării sulfului. turismul rural este o alternative mai interesantă. Dacă în anii trecuţi turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră. Unicitatea Parcului Naţional Călimani. un parc tehnologic. servicii de traducere simultană. practicarea ecoturismului este abia în faza de început. datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism. O serie de localităţi precum: Suceviţa.Crăciun în Bucovina. precum şi de activităţile sportive din natură. Dorna Arini. Putna. Brodina. Manifestări organizate în judeţ . Mănăstirea Humorului. unităţile hoteliere sunt dotate cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe. excursii şi drumeţii. de schimbarea modului de viaţă. servicii de secretariat. a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui dendrologic de la Rădăuţi. practicarea diverselor sporturi. Rezervaţia „12 Apostoli‖ – Dorna. Ciocăneşti. bilete de avion. pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoane. . Centrul Economic şi de Afaceri Bucovina este situat lângă Aeroportul Internaţional «Ştefan cel Mare» şi cuprinde spaţii expoziţionale. g) Turismul de afaceri Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. . este ideal pentru seminarii sau teambuilding. precum şi calitatea deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone. organizat anual în luna decembrie în municipiul Suceava. precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti – Siret.

endemice şi rare.Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene. la care. . în municipiul Câmpulung Moldovenesc – Muzeul Arta Lemnului. păstrând nealterate minunatele culori. când a fost ocupată din cauza trădării boierilor. Ungaria. voievodul Dumitraşcu Cantacuzino. al XVI-lea. Italia. respectiv din Parcul Rodna. întărit cu turnuri pătrate. Vasile Lupu este ultimul domnitor care a întreprins lucrări de restaurare. cu peisaje pitoreşti. din ordinul otomanilor. sunt simbolul sufletului românesc. 1497). În cea de-a doua domnie a sa. menţionată pentru prima dată într-un document de la 10 februarie 1388.în oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ. reprezintă premisa dezvoltării activităților economice în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în judeţul Suceava. având iniţial un plan rectangular. aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim etc). însă maxima dezvoltare o cunoaşte în timpul lui Ştefan cel Mare care. Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate. Mănăstirea Humor.Pelerin în Bucovina. în comuna Putna: Mănăstirea Putna. acest tărâm de legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri. Frescele de pe pereţii exteriori. Austria. fără însă a-i putea provoca pagube importante. potenţialul turistic al judeţului se caracterizează prin varietatea. pe lângă pelerini catolici din România. Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan. Muzeul de Ştiinţele Naturii. s.Paşte în Bucovina (Târgul Meşterilor Populari. Câţiva ani mai târziu. Mănăstirea Zamca. Atracţii turistice importante din județul Suceava sunt: în mun. Mai mult. organizate în luna februarie în apropierea Pârtiei Parc din municipiul Vatra Dornei. case şi fonduri memorial -documentare). Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. restaurează clădirile din interior. la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee. în municipiul Rădăuţi .Serbările Zăpezii. Potenţialul turistic al judeţului Suceava. un cutremur rupe latura de nord ş i distruge pereţii care mai rămăseseră în picioare.. apoi a lui Ştefan Răzvan (1595). ante 1476. etc. Gheorghe Ştefan. organizat anual. în comuna Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna. densitatea şi valoarea monumentelor d e cult şi arhitectură. sunt prezenţi și pelerini din Polonia. . În 1675. extinde şi consolidează şanţul de apărare. a fost ridicat un zid înalt de 1. Germania. Potenţialul turistic al judeţului Suceava Judeţul Suceava se recomandă. în două faze. renumite pe plan internaţional.5m. Suceava: Muzeul de Istorie. adaugă zidul de incintă. Franţa. în comuna Cacica – Salina Cacica.a. Drumul Ouălor Încondeiate. în comuna Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa. pentru a distruge cetatea. Alexandru Lăpuşneanu mută capitala la Iaşi. nefiind cucerită până în 1538. incendiind cetatea din ordinul turcilor. în comuna Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu.. Cetatea de Scaun a Sucevei. ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării. în comuna Marginea – Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea. a fost construită în timpul domniei lui Petru I. Alexandru cel Bun o fortifică suplimentar. precum şi specii variate de floră. . 40m. cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani. modificându -se totodată şi turnurile. ataca cetatea în care se aflau familia şi averea lui Vasile Lupu) pune capăt perioadei de strălucire a fortăreţei. iar în a doua etapă (înainte de 1497) a fost adăugat un alt zid. Pietrele Doamnei (Munţii Rarău). ca şi de faună (vezi capitolul 1 „Cadrul general‖). alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice acestei zone. . La sfârşitul sec. Zidul de incintă a fost construit în două etape: în prima. cu latura de sud de 36m şi cea de est de cca. atrag anual mii de turişti din ţară şi străinătate etc. în comuna Râşca: Mănăstirea Slătioara. multe dintre ele unicat pe plan mondial. 1485. Chilia lui Daniil Sihastru. cât şi prin rezervaţii naturale şi zone etnografice. cetatea devine reşedinţa lui Aron Vodă (1592-1595). dar asediul din 1653 (când noul domn. în oraşul Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor. cât şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei. Obiectivele de interes regional şi naţional Judeţul are 22 de rezervaţii naturale. cheamă un piroman grec. la data de 15 august la Cacica și Putna. în comuna Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa. Cateva exemple de atractii turistice: Cetatea de Scaun a Sucevei. care devin semicirculare. Cetatea a suportat puternice asedii (1476.

Fondul MemorialDocumentar ―Simion Florea Marian‖. Muzeul de Ştiinţele Naturii. din cele 52 de obiective finalizate. Ştefan cel Mare-33) adăposteşte o colecţie valoroasă de exponate. se încearcă punerea în valoare a arhitecturii populare din Bucovina şi a zonele limitrofe (astăzi parte a judeţului Suceava). Fălticeni etc. epoca modernă şi cea contemporană. De la intrarea în muzeu.). construită la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor. darac. Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”. obiecte de podoabă din pietre semipreţioase. Pe o suprafaşă de 6 hectare. întemeietorul muzicii româneşti moderne precum şi pianul Mărioarei. atelier de lingurar de la Vicov sau fierărie din zona Dornelor. amplasat într-o clădire situată în Parcul Central al Municipiului Suceava. sunt prezentate şi numeroase aspecte de istorie locală începând cu preistoria şi continuând cu evul mediu. prezintă principalele zone etnografice ale judeţului. precum şi de un stand cu o ofertă diversificată constând din: pliante. oaspeţi de seamă şi mari negustori. Muzeul de Istorie Muzeul de Istorie (str. Casa-muzeu Solca a fost deschisă publicului în 1971. Casa şi Muzeul Memorial ―Ciprian Porumbescu‖ de la Stupca. Muzeul Etnografic . pe care nu le va uita niciodată. Muzeul Satulu i Bucovinean. amenajată într-o anexă originală (fostă cancelarie şi bucătărie de vară a preotului şi cărturarului Iraclie Porumbescu). Muzeul Satului Bucovinean (str. Clădire cu două niveluri. prezentând istoria Sucevei în general şi pe cea a Bucovinei în special. program: vara: 10-18. reconstituie prin obiectele memoriale atmosfera de epocă în care a trăit şi a creat autorul celebrei „Balade‖. de Biserica Vama (1783) şi Crâşma din Şaru Dornei pot fi vizitate diferite instalaţii populare – moara de apă. expoziţia permanentă având ca tematică formarea şi dezvoltarea târgurilor şi oraşelor medievale de la est de Carpaţi. piuă de sumane.Muzeul Bucovinei (str. Ascultând „Balada‖ la Stupca. are pridvor cu prispă. oloierniţă. ceramică. Tot aici este deschisă şi o galerie de artă cu lucrări semnate de artişti de renume din ţară şi din Bucovina. Odată cu ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic în 1775. După 2005. ulterior ajunge locuinţă privată. Astfel. vizitatorul este întâmpinat de un mic grupaj acvaristic. sunt prezente şi meşteşugurile – atelier de olar de la Marginea. într-o manieră modernă. tindă şi două camere. Hanul Domnesc îşi schimbă destinaţia. sora sa. Ciprian Porumbescu-5). graţie săpăturilor arheologice sistematice din aşezarea hallstattiană timpurie de la „Dealul Ruina‖.Hanul Domnesc (str. Ştefan cel Mare -33. prezintă. alături de gospodării din diverse zone (Câmpulung Moldovenesc. Vatra Dornei. Este construită în stil românesc şi datează din secolul al XVII-lea. Casa Memorială ―Eusebiu Camilar‖ de la Udeşti. Parcului f.) este cel mai tânăr muzeu în aer liber din România. Hanul Domnesc cu expoziţia de etnografie. Muzeul de Ştiinţele Naturii (str.―Crai Nou‖. pe două niveluri. vederi. Hanul Domnesc a fost destinat găzduirii unor dregători străini.n. a primei operete culte româneşti . iarna: 9-17) cuprinde: Muzeul de Istorie. astăzi. alte publicaţii editate de muzeu. Muzeul de Istorie Siret a fost deschis publicului în 1985. potenţialul natural al Bucovinei. monument de secol XVII. devenind casă de vânătoare pentru membri familiei imperiale. cu un patrimoniu bazat în special pe descoperirile de la Cetatea de Scaun a Sucevei. Înfiinţat la 4 ianuarie 1900. singura păstrată din gospodăria parohială. expoziţia a fost completată cu această secvenţă culturală locală. Casa Memorială ―Nicolae Labiş‖ din Mălini şi Casa-muzeu de la Solca. Rădăuţi. Ştefan cel Mare-23). Muzeul de Istorie a trecut prin diverse etape de organizare. vizitatorul trăieşte clipe de mare încărcătură emoţională. . Muzeul Siret.

Două săli sunt dedicate arheologului Vasile Ciurea. albumul ―votiv‖ oferit de Ciprian iubitei sale Berta Gorgon). căpriorul. vulturul pleşuv etc. Sucevei-91) a fost deschisă publicului în 1972 şi cuprinde documente şi fotografii referitoare la peste 40 de personalităţi fălticenene. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. Clădirea. o bibliotecă de specialitate şi săli de expoziţie temporară. meşteşugul prelucrării lemnului. Observatorul astronomic (str. vânătoarea şi pescuitul. este casa în care a copilărit dramaturgul Horia Lovinescu. cel mai important exponat fiind carul din lemn pentru transportul vinului. Tot aici este găzduită şi o bibliotecă germană. Cu ajutorul lunetei. partituri etc. violoncel. cu sală de lectură. Beldiceanu-8) este constituit din două părţi importante: colecţia de faună şi floră marină şi oceanică a academicianului Mihai Băcescu. precum şi acvarii şi diorame care ilustrează peisajul natural al Şomuzului. reconstituie documentar. cuiere etc.Fălticeni. nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc".monument de arhitectură neoclasic de secol XIX înconjurat de un impresionant parc dendrologic cu arbori seculari şi specii floristice rare. ursul carpatin. şi trăi momente unice de încântare în sala de audiţii muzicale. Universităţii-13). Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” Fălticeni (str. văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca . a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu. Se remarcă dioramele cu cerbul atacat de lupi şi familia de căpriori. nu lipsesc nici diversele obiecte folosite în uzul gospodăresc. precum şi potenţialul fondului de vânătoare: cerbul. monument istoric. Unirii-3) prezintă fauna şi flora din zonă. Ion Creangă-68). explorator al mai multor mări şi oceane. "Ajuns acasă. . pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel. Galeria Oamenilor de Seamă Fălticeni (str. "Casa din deal". cocoşul de mesteacăn. Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc (Calea Transilvaniei10) a fost înfiinţat în 1936. fotografii. interiorul vânătoresc cu diverse obiecte de uz gospodăresc ce se pot lucra din corn şi lemn: mese. scria Sadoveanu în 1913. cuprinde planetariul. bagheta de dirijor. Vizitatorul poate admira instrumentele muzicale originale (pian. Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” Fălticeni (str. plutăritul. capra neagră. numeroasele trofee de vânătoare. sala ecuatorială. Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică din Vatra Dornei (str. Are 10 săli de expoziţie şi o secţie în aer liber. Sala a şasea este destinată transportului. deschis în 1981. prin expoziţia de bază. organizat într-un fost conac boieresc . viaţa şi bogata activitate a inegalabilului compozitor. inaugurat în 1971.Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu”. întemeietorul primului muzeu fălticenean. Expoziţia cuprinde piese care reflectă ocupaţiile tradiţionale din zonă. terasa de observaţii. în zilele senine se pot face interesante investigaţii. N.

Casa muzeu “Bukowina” din Putna. O primă sală. dar şi calitativă. datorată educatoarei Emiliea Bâcu. Tinda este rezervată prelucrării lemnului. „tehnica antichităţilor‖ (inspirată din plafoane. care au ca finalitate atingerea unor ţeluri comune. respectiv să nu prejudicieze mediul natural şi factorul uman nici în prezent. între care se remarcă un steag liturgic (prapur) şi o colecţie de bâte ciobăneşti cu diverse ornamente. respectiv sisteme teritoriale. ceramică şi sticlă. alături de mobilier rustic şi orăşenesc. începând de la maro. roşu şi bleu. banc de tâmplărie. „grafică alb-negru‖. cu expoziţie foto-documentară. Muzeul sătesc „Vasile Boca” din Botoşana găzduieşte o colecţie etnografică cu obiecte din zonă. Muzeul Ctitoriilor Voievodului Petru Rareş din Râşca a fost înfiinţat în 2009 într-o casă din lemn construită special cu această destinaţie. diferite obiecte de uz gospodăresc şi pastoral din lemn. Din inventarul muzeului menţionăm soba tradiţională cu cuptor. Nu lipseşte războiul de ţesut şi instrumentarul acestei îndeletniciri. diverse ţesături. verde. ladă de zestre şi piese din corn de cerb. vizitatorul poate admira diferite ţesături tradiţionale. o amenajare muzeală recentă.Muzeul Lucia Condrea din Moldoviţa a fost înfiinţat în 1993 la iniţiativa artistei şi cuprinde peste 1000 de exponate dintre care peste jumătate creaţii proprii în cinci tehnici de lucru: „tradiţională‖ (în culori). Astfel. Pentru a o cunoaşte mai bine şi pentru a o gestiona ca atare. „dantelărie‖ (goblen pe ou). obiecte din lemn. . cu accent pe ctitoriile epocii lui Petru Rareş. „ceară în relief cu culori‖. Exponatele. pavaje şi coloane). de factură etnografică. de la tăierea arborilor până la prelucrarea acestuia (diverse fierăstraie. este destinată istoriei medievale. nici în viitor. Creşterea economică şi dezvoltarea antrenează inevitabil modificări într-un sistem teritorial. icoane pictate pe lemn sau litografiate. ceramica neagră de uz comun de Marginea şi Rădăuţi. dar politica economică de dezvoltare trebuie să fie astfel concepută încât exploatarea resurselor regenerabile şi neregenerabile să fie condusă şi gestionată raţional. constituite din elemente şi relaţii. este necesară decuparea ei în ansambluri funcţionale. Concluzie Realitatea teritorială este tot mai complexă şi se află într-un permanent proces de restructurare spaţială. Are o tindă şi două camere laterale care adăpostesc o expoziţie mixtă. costumele populare din zonă. diverse piese din lemn. surprind interioarele unei case tradiţionale şi îndeletnicirile din zonă. istorico-etnografică. se află într-un imobil de lemn de la sfârşitul secolului al XIX-lea. costume populare.

Bucuresti http://www. Mincu.suceava360. ―Sisteme Teritoriale‖.ro http://www.html http://www.ro/info-Istoria_Sucevei-2. Curs. 2001-2002 S. Bucureşti 2004 ―Ghid de turism – Judetul Suceava‖. Consiliul Judetean Suceava. Peptanatu. ―Economia Turismului‖. ―Geografia Turismului‖.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.pdf . Bucureşti 2007 D. Editura Uranus. Neguţ.cjsuceava.Bibliografie: R.turism-suceava. Editura Meteor Press.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful