Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografia Turismului

Sisteme Teritoriale
- Judetul Suceava -

Pintilie Alexandru An II, Turism ID

Apoi. vf. una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova. din timpuri străvechi. Suceava primeşte oştile marelui voievod Mihai. începând chiar din paleolitic.1504). II-III exista aici o aşezare a dacilor liberi. dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. Un rol decisiv pentru istoria românilor l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu prin înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale. această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592 . . Alexandru cel Bun a condus ţara timp de 32 de ani. 21 de zile şi nopţi în şir. iar la 26 mai Ioan Capturi. primind numele de Bucovina. aici s-a stabilit şi Mitropolia Moldovei. Horodniceni (iazuri). În 1775. Lângă oraş s-au aflat două cetăţi.Principalele cursuri de apă: Siret (între graniță și Lespezi). . dar acestea au rămas neclintite. ce se vede şi astăzi.1774). Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viaţa politică a Moldovei. a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun. asupra oraşului s-au aşezat însă vremuri grele. dar dârza rezistenţă a moldovenilor i -a frânt voinţa victoriei şi l-a silit să se retragă în mod ruşinos. încă din prima parte a sec. Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. după Cernăuţi. alta puţin mai nouă. intrând tot mai mult în anonimat. Cetatea Şcheia. oraşul. iar în sec. Între cele două s -a dezvoltat. Giumalău 1857m. noul pârcălab al Sucevei. În epoca migraţiei şi în secolele următoare populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască pe aceste meleaguri. ultimii având dreptul de a-şi alege un şoltuz propriu (ce purta numele de "voit"). În evul mediu.555 kmp. iar oraşul Suceava era menţionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului. precum şi a unor mărfuri de export ale Moldovei. da r cu o existenţă scurtă. Suceava este menţionată drept capitală a Moldovei. Rarău 1651m Istoric : Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite. oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate. tunurile leşilor au bătut în ziduri.Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare). ambiţiosul Mohamed II şi-a încercat norocul sub zidurile cetăţii. Niciodată cetatea n -a fost cucerită prin forţa armelor. După izbucnirea primului război mondial. Timp de un secol şi jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Hapsburgic. Din Suceava. una mai veche la Şcheia. Ştefan făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de aparare. În 1408. Reședința: municipiul Suceava. Localizare: Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova din România.Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. . XIV. Fălticeni. maghiari şi armeni.Altitudinea maximă: vf. La 21 mai 1600.1391). Odată cu Alexandru Lăpuşneanu. Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Ţării Moldovei. jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei―. În 1401. reşedinţa domnească s-a mutat la Iaşi. . Șomuzul Mare. al Bucovinei. în 1388. vf. Suceava a fost al doilea oraş. aşa cum atestă cercetările arheologice. dar şi cu germani. Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni. În sec.Suprafața: 8. XIV. ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia şi Rusia (1768 . În vara anului 1476. dar mai ales î n închegarea. cea mai mare parte a sa fiind constituită din Bucovina de sud. Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui Ştefan cel Mare (1457 . Pietrosul Bistritei 1791m. foarte mulţi bucovineni au fugit în Moldova şi s -au înrolat în armata română. Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei.1595). descoperirile arheologice relevând şi puternice influenţe romane. În 1497. în care se afla şi Suceava (graniţa cu România trecea chiar pe la sud-est de oraş). Suceava. . oraşul era populat cu români. Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 . Moldova (cursul superior și mijlociu). în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor. mărind cetatea şi întărindu-i zidurile.

de aur. apăruţi ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren. Orientarea generală a interfluviilor. dealul Tarinca. cu înălţimea maximă de 435 m (dealul Tarinca) şi cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava). Ele s-au detaşat ca trepte prin adincirea succesivă a albiei Sucevei astfel: o treaptă între 0 şi 2 m. o treaptă mai înaltă între 2 şi 4 m. eroziuni areolare şi liniare). conform structurii geologice cu caracter monoclival. evocă faptul că această urbe a fost odinioară capitala Moldovei. 376 m Mănăstirii. de asemenea. considerat în epocile feudală şi modernă. străpunge cu lancea un balaur. de vîrstă cuaternară. inundabilă periodic. ultima treaptă între 4 şi 7 m este cea mai înaltă a şesului. Semnificaţia . reprezentate prin dealul Zamca şi dealul Cetăţii. cu o densitate de 71. pot fi clasificate în trei mari grupe: platourile.451 locuitori. 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 şi 10°. dotată cu ferestre luminate negru şi aşezată pe o câmpie verde. dealul Căprăriei. . . purtătorul de biruinţă al creştinătăţii evocă faptul că oraşul s-a remarcat în lupta anti-otomană. nimbat de aur.8 loc/km². Scheia. se întîlnesc mai ales în bazinul superior al văii Tirgului.versanţii deluviali (circa 25% din suprafaţa). Pantele reliefului se prezintă destul de variat. dealul Burdujeni. Majoritatea lor. cu o fragmentare sub formă de platouri. terasa de 180-190 m. modelate sub forma unor trepte. terasa de 100 m. cu deschidere spre valea rîului Suceava.Sfântul Gheorghe. terasa de 60-70 m.şesurile aluvionare. 385 m. pe versanţii de vest şi sud-est ai dealului Zamca şi pe versantul drept al Sucevei. o cetate crenelata roşie. sîn t sub 3°. dealul Viei şi dealul Mănăstirii. - Populatia: . pe câmp de azur. . Capul de bour. formată din cinci turnuri. iar 15% din teritoriu are pante peste 10°. inundabilă. aproximativ 60% din suprafaţa teritoriului. cît şi a văii Sucevei este NV—SE. 435 m) separate de văile nurilor Suceava. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint.25 m în zona abatorului Burdujeni. în faţa construcţiei Sfântul Gheorghe ecvestru. din care iese stema Moldovei: capul de bour cu gât cu tot şi cu stea între coarne. coline (cueste) şi dealuri (Zamcă. au un caracter îmbucat. dealul Velniţei. terasa de 150-160 m. Bogdana şi Morii.Stema oraşului Stema oraşului Suceava: un scut. larg vălurite. cu şapte turnuri. de argint. Principalele unităţi de relief din oraş şi din zona înconjurătoare. În afara acestor trei trepte ale şesului se mai pot delimita încă şase terase: terasa de 20. Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat. populația județului Suceava era de 614. Viei. Tarinca. cele sub formă de coline se întîlnesc numai în partea de sud-est a oraşului. Cadru natural: Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei e cel al unui vast amfiteatru.evolutia demografica În 2011. terasa de 130 -140 m. Tirgulut (Cacaina). plasat deasupra coroanei murale. 375 m.

polimetalice. alții . Maghiari. dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier. a pielăriei şi încălţămintei. reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri cuprifere. industrie aflată în declin în ultimul deceniu. .96.industria lemnului.1% Ruteni.9% Poloni . .9% Ucrainieni .industria construcţiilor de maşini. reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi rulmenţi. care s-a reorganizat. .3% Lipoveni .0.industria alimentară. reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje.3% Rromi (Țigani) .0. pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte. mangan. fiind în continuă dinamică. .- Români . carne). conform noilor principii ale economiei de piaţă.1.industria minieră. 11 orașe și 97 de comune (2005).0. .industrie uşoară. uranifere). care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului.3% Germani .0.0.2% Diviziuni administrative: Județul este compus din 5 municipii. Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt: . Municipii Suceava (reședința județului) Fălticeni Rădăuți Câmpulung Moldovenesc Vatra Dornei Orașe Gura Humorului Siret Solca Broșteni (2004) Cajvana (2004) Dolhasca (2004) Frasin (2004) Liteni (2004) Milișăuți (2004) Salcea (2004) Vicovu de Sus (2004) Economia: Condiţiile social – istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava.

cu alb. cu arhitectura specific bucovineană cu frumoase decoraţii exterioare. Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale. Suceviţa. o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi boiereşti: Putna. patrimoniul cultural -istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional. Dragomirna. străchini. Decorul acestora este realizat prin impresiune pe vasul ud şi prin lustru ire cu cremene pe vasul uscat. a cărui vechime este argumentată de descoperirile arheologice din zonă. Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia. Astfel. Humor. având motive florale sau geometrice. dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. este meșteșugul încondeierii ouălor. relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent. specificul gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică. în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor. aflat la a opta ediție în anul 2011. investiţiile din ac est domeniu constituind o prioritate a comunităţii. precum şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană. precum şi un port popular autentic. Vasele de Rădăuţi se disting prin fondul alb cu desene cu maro. cetăţile Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei. 32 Moldoviţa. pieptarelor). platouri. monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi universal. De asemenea. Siret şi Suceava. potenţialul hidrografic. tehnică preluată de la geto-daci şi care dovedeşte continuitatea populaţiei autohtone în regiune. dar mai ales în închegarea. maro. relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău. verde. lustruită cu piatră. Dorna. Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul. Vama (confecţionarea cojoacelor. stâncile cu aspect ruiniform ―12 Apostoli‖. Arbore. Voroneţ. fiind prognozată astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu. Turism: Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni. Cârlibaba (port popular şi ţesături de interior). pădurea seculară de la Giumalău. verde. clima favorabilă practicării turismului în tot cursul anului. practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. meşteşug străvechi. Arbore (scoarţe şi ştergare). Câteva dintre aşezările cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Rădăuţi) renumit centru de ceramică neagră. Cacica. lucrat cu o neîntrecută măiestrie artistică. În prezent este continuat de renumiţii meşteri olari de la Rădăuţi (Florin şi Marcel Colibaba) şi de meşterii olari de la Marginea. lutul prinde viaţă în forme străvechi cu denumiri specifice: ulcioare. dar şi forme mai noi: vaze de diferite mărimi. Tipurile de turism care se practică la nivelul judeţului sunt: a) Turismul Montan Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. din mâinile olarilor. Fundu Moldovei (centru de construcţie a instrumentelor populare şi de prelucrare artistică a lemnului). exprimată în alcătuirea modelelor şi îmbinarea culorilor. Fondul etnografic şi folcloric al judeţului Suceava pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. un important centru ceramic. tradiţiile şi obiceiurile populare.Traditii si obiceiuri: În judeţul Suceava se remarcă tradiţia în olărit. galben sau fondul roşu sau verde cu desene geometrice sau florale stilizate. cărămiziu. Ciocăneşti (la 22 km de la Vatra Dornei). Centrul de ceramică neagră de la Marginea este renumit în întreaga ţară. comparabile cu creaţiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentală. gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă . aplice etc. renumit prin covoarele care se fac aici. Bogăţia elementelor etnografice este evidentă în Ţara Dornelor unde se mai păstrează şi astăzi vechile ocupaţii şi obiceiuri. oale cu mănuşă. căni de Moşi. oale de sarmale. un meșteșug păstrat încă la nivelul județului Suceava. faunistic şi floristic bogat. În comuna Ciocănești se desfășoară Festivalul Național al Ouălor Încondeiate. care sunt renumiţi prin ceramica neagră şi cea roşie utilitară (familiile Magopat şi Pascaniuc). decorul fiind subordonat formei vasului.

Mălini şi Cârlibaba). un teleschi şi un babyschi. Reţeaua de trasee montane pe care turiştii o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km. Alpinismul se practică atât vara. ca urmare a solicitărilor şi prizei de care s-a bucurat acesta în rândul clienţilor participanţi. dacă drumul a fost sau nu deszăpezit. Zborul cu parapanta Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta. care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice. mai ales în Călimani. Au fost create o serie de trasee şi pachete turistice adecvate turismului ecvestru şi s -au procurat echipamente şi cai pe toate gusturile.condiţii pentru practicarea de drumeţii montane. Crucea. în funcţie de grosimea stratului de zăpadă. în mod regulat. Broşteni. acestea conducând până la Hotelul Alpin «Rarău». Câmpulung Moldovenesc. Părhăuţi. cât şi iarna. Cârlibaba. Rarău . Drumeţiile Expunerea geografică a munţilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (în funcţie de opţiunea turiştilor) de mai multe zile. Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat . turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti. Zone precum: Vatra Dornei. via – ferrata. dar numa i în anumite condiţii. Gura Humorului şi Suceviţa sunt zone cu potenţial pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi practicarea altor sporturi de iarnă. b) Turismul Balnear Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau redobândirea sănătăţii. Pârtii de schi: 2 pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc şi Dealu Negru). zbor cu parapanta. deservite de un telescaun. în lungime de 800 şi 3. plimbări cu calul de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei. Traseele au grade de dificultate diferite: uşoare (cu durate cuprinse între două şi până la patru ore) şi mai complexe (de una şi până la cinci zile). pescuit. Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turişti practicanţi ai sporturilor de iarnă. Pojorâta. Escaladă.000 m. În masivul Rarău Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate şi omologate. turismul călare a înregistrat până acum o foarte bună evoluţie. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din România. Activitate de marcă în cadrul Parcului Naţional Călimani. Se poate practica pe tot parcursul anului şi la Prisaca Dornei. marea lor majoritate fiind marcate şi întreţinute de către Serviciul de Promovare ş i Dezvoltare a Turismului şi Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. mountain bike. alpinism Reprezintă o atracţie deosebită pentru sportivii amatori şi alpiniştii profesionişti. în special a parapantei şi deltaplanului. datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului. Escalada începe în luna mai şi se termină în luna octombrie. Şaru Dornei. Suhard. Există trasee turistice omologate. care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în acelaşi loc din care s -a plecat. sunt legate de staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi sunt favorizate de înălţimile moderate ale Munţilor Călimani. în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă. vânătoare. Sezonul de escaladă pe gheaţă începe în decembrie şi se termină în martie. Rarău. echitaţie. Ciocăneşti. În prezent. dar şi 2 pârtii de schi fond. river rafting. Drumeţiile. 1 pârtie la Gura Humorului. Schiul fond este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră.Giumalău. escaladă. folosindu-se curenţii. Mălini. Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe Giumalău. Udeşti. Suhard şi Bistriţei. 2 pârtii în Câmpulung Moldovenesc (Runc şi Rarău). Schi Judeţul Suceava oferă condiţii optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. Dorna Cândrenilor. sporturi de iarnă. Pojorâta. Gura Haitii. alpinism. 3 pârtii în mediu rural (Suceviţa. Staţiunea pune la dispoziţie turiştilor 2 pârtii de schi omologate. Turismul ecvestru Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui: echitaţie. Giumalău. în special în Vârful Ouşorul.

meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi. Dragomirna. încă de la mijlocul sec. afecţiuni ale aparatului locomotor. o realizare de excepţie. la nivelul localității Solca se înregistrează potenţial de revigorare a turismului balnear. caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată. boli ale aparatului respirator. Marginea). Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca). Gura Humorului. Muzeul de Artă „Ion Irimescu‖. unicat în România. a fost păstrat încă din timpurile medievale. tradiţiilor. bine descompusă. dat fiind fondul de resurse disponibile. Vama. L a nivelul judeţului Suceava. d) Turismul Religios Formă de turism cultural. bicarbonatate sodice. Poiana Stampei. calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor. cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. Apele minerale carbogazoase. Arbore. Brodina. Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu. posibilităţile curative ale apei. cântece şi dansuri. Voroneţ. aerului. Biserica „Sf. turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare. Marginea. Muzeul „Arta lemnului‖ din Câmpulung Moldovenesc. cojocărit. autentic al meleagurilor bucovinene. De asemenea. Vatra Dornei. Gheorghe‖ a Mănăstirii „Sf. atermale. Solca – ateliere pentru formarea deprinderilor de viaţă (tâmplărie-sculptură). al XIX-lea una din staţiunile balneoclimaterice şi de tratament dintre cele mai renumite din județul Suceava. e) Ecoturismul Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Vama. constituie materia primă pentru o serie de proceduri car e se efectuează în bazele de tratament. etc. a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor. existenţa a numeroase biserici şi mănăstiri precum: Suceviţa. Rădăuţi – ceramică. pădurilor. Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni. precum şi peste 25 de unităţi muzeale. Fundu Moldovei – icoane. Probota. cojocărie. Acţiunile turistice trebuie să conducă la conservarea şi pr otejarea . Rădăuţi. Muzeul „Tehnici populare bucovinene‖ din Rădăuţi. boli ginecologice. care există de secole şi care mai păstrează încă unele trăsături în privinţa pelerinajului propriu-zis. Putna. hipotone. de folclor. nămolul de turbă di n Tinovul Mare. Pătrăuţi. Gura Humorului – împletituri. cu interesantele fresce interioare şi exterioare. Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor. Humor. de datini şi obiceiuri. instrumente populare. Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei. Mănăstirea Humorului. Suceava. bine conturate şi realizate tematic (Suceava. inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio -vascular. c) Turismul Cultural Judeţul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia. Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului. Moldoviţa. ce funcţionează pe lângă Centrul de Plasament ‖Mihail şi Gavril‖ Solca. Molid. măşti etc. se remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei. maistru creator. „Galeria Oamenilor de Seamă‖. cu „Sala tronului‖. coordonate de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava şi Şcoala de Artă Populară So lca – meşteşugul prelucrării lemnului. Fundu Moldovei – pielărie. Ciocăneşti. apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni. Vatra Dornei. Casa – muzeu de la Solca etc. prin portul popular. Numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava. cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici. Poiana Stampei – încondeiere ouă. Județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice. coordonată de Şcoala de Artă Populară Suceava. Marginea. boli ale sistemului nervos. La nivelul judeţului Suceava. Gheorghe Bîrgăuan). păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat: religia. Câmpulung Moldovenesc. O altă localitate cu potențial de dezvoltare a turismului balnear este Cacica. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creştere în ultimii ani.pentru tratamentul balnear al diferitelor boli. existenţa unor condiţii bune de cazare au făcut din Solca. Ioan cel Nou‖ din Suceava (unele dintre ele fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult. Solca. Bilca. construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava). Rădăuţi. mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de dioxid de carbon. Climatul. precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatr a Moldoviţei. Rădăuţi. covoare ţesute manual. Datorită unicităţii şi valorii lo r artistice. ţesături. acestea au fost adăugate la Lista cu 34 Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO. nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici. Arbore – ţesături. unde talentul şi atracţi a către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică. în 1993. Într-adevăr. printre care: Muzeul de Istorie din Suceava. obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică.

Există o serie de factori favorizanţi care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism. calitatea aerului. Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în mediul rural. . organizat la Ciocăneşti. vizite pentru participanţ i. frumuseţea deosebită a acestor zone. Unicitatea Parcului Naţional Călimani. Poiana Şarului. precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti – Siret. a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui dendrologic de la Rădăuţi. Poiana Stampei. şi de un valoros potenţial cultural şi istoric. Marginea. s-a înregistrat o creştere a numărului sosirilor în interes de afaceri. nepoluat şi cu multiple variante de recreere. precum şi calitatea deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone. Rezervaţia Cheia Lucavei – Câmpulung Moldovenesc. servicii de traducere simultană. g) Turismul de afaceri Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. Cacica. . Lucina. Manifestări organizate în judeţ . Dacă în anii trecuţi turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră. O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din judeţul Suceava o constituie existența «Centrului Economic Bucovina». Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt oraşele mari. Brodina. bilete de avion. monumentele istorice cu valoare naţională şi internaţională. simpozioane şi traininguri. se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma exploatării sulfului. la nivel naţional. Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment care aduce turişti nu numai în weekend sau în concediu şi care oferă astfel o continuitate turismului rural. Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod considerabil. Moldoviţa. excursii şi drumeţii. este ideal pentru seminarii sau teambuilding. Şaru Dornei. . Putna. . beneficiarii au parte de un într eg pachet de servicii: cazare. Dorna Candreni. Vama.Festivalul de Artă Medievală. grătarul în aer liber. f) Turismul Rural şi Agroturismul Turismul rural ca şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare. Ciocăneşti. Zonele deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism. Totodată. O serie de localităţi precum: Suceviţa. În accepţiunea celor implicaţi. acestea devenind treptat destinaţii turistice în sine. Dorna Arini.materializate inclusiv prin programe de finanţări specifice – în sensul stimulării dezvoltării şi promovării acestei forme de turism. mai ales în ultimii ani. mai multe săli de conferinţe şi un restaurant. organizat anual în luna decembrie în municipiul Suceava.) constituie potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel local. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinţei. astfel încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost înregistrat e de către acestea şi într-o mai mică măsură de către oraşele mai mici. pe lângă un cadru natural pitoresc. deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracţii. în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei. un parc tehnologic. La nivelul judeţului Suceava. un incubator de afaceri. precum şi de activităţile sportive din natură. în ultima vreme şi turismul rural a început să ofere soluţii pentru turismul de afaceri. atraşi de posibilitatea descoperirii mediului. organizat în luna august la Cetatea de Scaun Suceava.Târgul de Sânziene se desfăşoară în municipiul Suceava în perioada 22-24 iunie. turismul rural este o alternative mai interesantă. transferuri de la aeroport la hotel. servicii de secretariat.Festivalul Naţional al Păstrăvului.Crăciun în Bucovina. existenţa unei faune şi a unei flore bogate. unităţile hoteliere sunt dotate cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe. precum: dens itatea sporită a populaţiei şi a caselor în zonele deluroase şi montane din judeţ. Sadova. Poiana Negri. Rîşca. Neagra Şarului. Centrul Economic şi de Afaceri Bucovina este situat lângă Aeroportul Internaţional «Ştefan cel Mare» şi cuprinde spaţii expoziţionale. pentru că oferă grupului acea intimitate pe care un hotel nu o poate oferi. Rezervaţia „12 Apostoli‖ – Dorna. În ultimii ani. Mănăstirea Humorului. practicarea ecoturismului este abia în faza de început. practicarea diverselor sporturi. Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc. aroma mâncărurilor "ca la mama acasă". Munţii Călimani se află printre cei mai puţin populaţi munţi din România. deoarece zonele rurale ale judeţului dispun. de schimbarea modului de viaţă. Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism. datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. dar şi printre cei mai ameninţaţi de intervenţia omului. La nivel local.naturii şi să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural. În prezent. cum ar fi focul de tabără. Cîrlibaba. pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoane. programe de divertisment şi mese festive. în special pentru programele de teambuilding. Pe plan naţional se constată preocupări .

Alexandru Lăpuşneanu mută capitala la Iaşi. Austria. apoi a lui Ştefan Răzvan (1595). pentru a distruge cetatea. Gheorghe Ştefan. Frescele de pe pereţii exteriori. extinde şi consolidează şanţul de apărare. în comuna Putna: Mănăstirea Putna. sunt simbolul sufletului românesc. fără însă a-i putea provoca pagube importante. Pietrele Doamnei (Munţii Rarău). renumite pe plan internaţional. modificându -se totodată şi turnurile. cheamă un piroman grec. alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice acestei zone.Paşte în Bucovina (Târgul Meşterilor Populari. sunt prezenţi și pelerini din Polonia.Serbările Zăpezii. care devin semicirculare. menţionată pentru prima dată într-un document de la 10 februarie 1388. în comuna Râşca: Mănăstirea Slătioara. al XVI-lea. organizate în luna februarie în apropierea Pârtiei Parc din municipiul Vatra Dornei.5m. precum şi specii variate de floră. cetatea devine reşedinţa lui Aron Vodă (1592-1595). . Câţiva ani mai târziu. Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan. cât şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei. 40m. din ordinul otomanilor. ataca cetatea în care se aflau familia şi averea lui Vasile Lupu) pune capăt perioadei de strălucire a fortăreţei. Franţa. în comuna Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna. în municipiul Câmpulung Moldovenesc – Muzeul Arta Lemnului. Mănăstirea Humor. atrag anual mii de turişti din ţară şi străinătate etc. a fost ridicat un zid înalt de 1. aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim etc). iar în a doua etapă (înainte de 1497) a fost adăugat un alt zid. Mai mult. ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării. Suceava: Muzeul de Istorie.. Alexandru cel Bun o fortifică suplimentar. Italia. restaurează clădirile din interior. în municipiul Rădăuţi . cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani. la care. acest tărâm de legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri. însă maxima dezvoltare o cunoaşte în timpul lui Ştefan cel Mare care. Potenţialul turistic al judeţului Suceava Judeţul Suceava se recomandă. . . păstrând nealterate minunatele culori. Drumul Ouălor Încondeiate. densitatea şi valoarea monumentelor d e cult şi arhitectură. Muzeul de Ştiinţele Naturii. Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene. adaugă zidul de incintă. Obiectivele de interes regional şi naţional Judeţul are 22 de rezervaţii naturale. Ungaria. Potenţialul turistic al judeţului Suceava.. potenţialul turistic al judeţului se caracterizează prin varietatea. în comuna Cacica – Salina Cacica. când a fost ocupată din cauza trădării boierilor. Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate. în două faze. etc. voievodul Dumitraşcu Cantacuzino. cu peisaje pitoreşti. ca şi de faună (vezi capitolul 1 „Cadrul general‖). la data de 15 august la Cacica și Putna. în oraşul Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor. Cateva exemple de atractii turistice: Cetatea de Scaun a Sucevei. nefiind cucerită până în 1538. cât şi prin rezervaţii naturale şi zone etnografice. în comuna Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa. Atracţii turistice importante din județul Suceava sunt: în mun.a. incendiind cetatea din ordinul turcilor. s.Pelerin în Bucovina. În cea de-a doua domnie a sa. un cutremur rupe latura de nord ş i distruge pereţii care mai rămăseseră în picioare. organizat anual. pe lângă pelerini catolici din România. Germania. 1485. case şi fonduri memorial -documentare). a fost construită în timpul domniei lui Petru I. la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee. întărit cu turnuri pătrate. având iniţial un plan rectangular. multe dintre ele unicat pe plan mondial. în comuna Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu. respectiv din Parcul Rodna. cu latura de sud de 36m şi cea de est de cca. dar asediul din 1653 (când noul domn. ante 1476. În 1675. în comuna Marginea – Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea. . 1497). în comuna Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa.în oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ. Vasile Lupu este ultimul domnitor care a întreprins lucrări de restaurare. reprezintă premisa dezvoltării activităților economice în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în judeţul Suceava. Cetatea a suportat puternice asedii (1476. Zidul de incintă a fost construit în două etape: în prima. La sfârşitul sec. Mănăstirea Zamca. endemice şi rare. Cetatea de Scaun a Sucevei. Chilia lui Daniil Sihastru.

piuă de sumane. reconstituie prin obiectele memoriale atmosfera de epocă în care a trăit şi a creat autorul celebrei „Balade‖. Muzeul Etnografic . Rădăuţi. graţie săpăturilor arheologice sistematice din aşezarea hallstattiană timpurie de la „Dealul Ruina‖. pe care nu le va uita niciodată. de Biserica Vama (1783) şi Crâşma din Şaru Dornei pot fi vizitate diferite instalaţii populare – moara de apă. Hanul Domnesc cu expoziţia de etnografie. Muzeul de Istorie a trecut prin diverse etape de organizare. Pe o suprafaşă de 6 hectare. sunt prezente şi meşteşugurile – atelier de olar de la Marginea. Casa şi Muzeul Memorial ―Ciprian Porumbescu‖ de la Stupca. Casa Memorială ―Nicolae Labiş‖ din Mălini şi Casa-muzeu de la Solca. Muzeul Siret. Muzeul de Ştiinţele Naturii (str.Hanul Domnesc (str. Ştefan cel Mare-23). Ascultând „Balada‖ la Stupca. Muzeul de Ştiinţele Naturii. devenind casă de vânătoare pentru membri familiei imperiale. amplasat într-o clădire situată în Parcul Central al Municipiului Suceava. . atelier de lingurar de la Vicov sau fierărie din zona Dornelor. prezentând istoria Sucevei în general şi pe cea a Bucovinei în special. pe două niveluri. Înfiinţat la 4 ianuarie 1900. Hanul Domnesc a fost destinat găzduirii unor dregători străini. Este construită în stil românesc şi datează din secolul al XVII-lea. alături de gospodării din diverse zone (Câmpulung Moldovenesc. Vatra Dornei. Hanul Domnesc îşi schimbă destinaţia. a primei operete culte româneşti . expoziţia permanentă având ca tematică formarea şi dezvoltarea târgurilor şi oraşelor medievale de la est de Carpaţi. vizitatorul trăieşte clipe de mare încărcătură emoţională. epoca modernă şi cea contemporană. se încearcă punerea în valoare a arhitecturii populare din Bucovina şi a zonele limitrofe (astăzi parte a judeţului Suceava). oaspeţi de seamă şi mari negustori.) este cel mai tânăr muzeu în aer liber din România. vederi. ceramică. alte publicaţii editate de muzeu. Clădire cu două niveluri. monument de secol XVII. astăzi. are pridvor cu prispă. amenajată într-o anexă originală (fostă cancelarie şi bucătărie de vară a preotului şi cărturarului Iraclie Porumbescu). Astfel. singura păstrată din gospodăria parohială. construită la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor. vizitatorul este întâmpinat de un mic grupaj acvaristic. Casa Memorială ―Eusebiu Camilar‖ de la Udeşti. După 2005. darac. iarna: 9-17) cuprinde: Muzeul de Istorie. program: vara: 10-18. prezintă principalele zone etnografice ale judeţului. într-o manieră modernă. ulterior ajunge locuinţă privată. Muzeul de Istorie Muzeul de Istorie (str. Parcului f. din cele 52 de obiective finalizate. sunt prezentate şi numeroase aspecte de istorie locală începând cu preistoria şi continuând cu evul mediu.Muzeul Bucovinei (str. expoziţia a fost completată cu această secvenţă culturală locală. Fondul MemorialDocumentar ―Simion Florea Marian‖. prezintă.n. Muzeul Satulu i Bucovinean.). Ciprian Porumbescu-5). obiecte de podoabă din pietre semipreţioase. precum şi de un stand cu o ofertă diversificată constând din: pliante. Fălticeni etc. Muzeul de Istorie Siret a fost deschis publicului în 1985. potenţialul natural al Bucovinei. Tot aici este deschisă şi o galerie de artă cu lucrări semnate de artişti de renume din ţară şi din Bucovina. Ştefan cel Mare-33) adăposteşte o colecţie valoroasă de exponate. tindă şi două camere. Casa-muzeu Solca a fost deschisă publicului în 1971.―Crai Nou‖. Muzeul Satului Bucovinean (str. Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”. cu un patrimoniu bazat în special pe descoperirile de la Cetatea de Scaun a Sucevei. Ştefan cel Mare -33. Odată cu ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic în 1775. sora sa. De la intrarea în muzeu. oloierniţă. întemeietorul muzicii româneşti moderne precum şi pianul Mărioarei.

ursul carpatin. Expoziţia cuprinde piese care reflectă ocupaţiile tradiţionale din zonă. Universităţii-13). este casa în care a copilărit dramaturgul Horia Lovinescu. Două săli sunt dedicate arheologului Vasile Ciurea. căpriorul. Cu ajutorul lunetei. vânătoarea şi pescuitul. inaugurat în 1971. albumul ―votiv‖ oferit de Ciprian iubitei sale Berta Gorgon). întemeietorul primului muzeu fălticenean. violoncel. cuiere etc. a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu. interiorul vânătoresc cu diverse obiecte de uz gospodăresc ce se pot lucra din corn şi lemn: mese. reconstituie documentar. Observatorul astronomic (str. deschis în 1981. scria Sadoveanu în 1913. numeroasele trofee de vânătoare. . N. Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc (Calea Transilvaniei10) a fost înfiinţat în 1936. cu sală de lectură. Unirii-3) prezintă fauna şi flora din zonă. sala ecuatorială.Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu”. Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” Fălticeni (str. Are 10 săli de expoziţie şi o secţie în aer liber. Sala a şasea este destinată transportului. văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca . Beldiceanu-8) este constituit din două părţi importante: colecţia de faună şi floră marină şi oceanică a academicianului Mihai Băcescu. terasa de observaţii. "Ajuns acasă. monument istoric. prin expoziţia de bază.Fălticeni. Tot aici este găzduită şi o bibliotecă germană. fotografii. cuprinde planetariul. organizat într-un fost conac boieresc . în zilele senine se pot face interesante investigaţii. nu lipsesc nici diversele obiecte folosite în uzul gospodăresc. o bibliotecă de specialitate şi săli de expoziţie temporară. "Casa din deal". bagheta de dirijor. Ion Creangă-68). cel mai important exponat fiind carul din lemn pentru transportul vinului. pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel. Sucevei-91) a fost deschisă publicului în 1972 şi cuprinde documente şi fotografii referitoare la peste 40 de personalităţi fălticenene. explorator al mai multor mări şi oceane. Vizitatorul poate admira instrumentele muzicale originale (pian. nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc". meşteşugul prelucrării lemnului. capra neagră.monument de arhitectură neoclasic de secol XIX înconjurat de un impresionant parc dendrologic cu arbori seculari şi specii floristice rare. Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică din Vatra Dornei (str. viaţa şi bogata activitate a inegalabilului compozitor. precum şi potenţialul fondului de vânătoare: cerbul. plutăritul. vulturul pleşuv etc. şi trăi momente unice de încântare în sala de audiţii muzicale. Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” Fălticeni (str. Galeria Oamenilor de Seamă Fălticeni (str. partituri etc. Clădirea. precum şi acvarii şi diorame care ilustrează peisajul natural al Şomuzului. cocoşul de mesteacăn. Se remarcă dioramele cu cerbul atacat de lupi şi familia de căpriori. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918.

dar politica economică de dezvoltare trebuie să fie astfel concepută încât exploatarea resurselor regenerabile şi neregenerabile să fie condusă şi gestionată raţional. Are o tindă şi două camere laterale care adăpostesc o expoziţie mixtă. constituite din elemente şi relaţii. Tinda este rezervată prelucrării lemnului. . vizitatorul poate admira diferite ţesături tradiţionale. Concluzie Realitatea teritorială este tot mai complexă şi se află într-un permanent proces de restructurare spaţială. pavaje şi coloane). de la tăierea arborilor până la prelucrarea acestuia (diverse fierăstraie. „dantelărie‖ (goblen pe ou). verde. este necesară decuparea ei în ansambluri funcţionale. nici în viitor. între care se remarcă un steag liturgic (prapur) şi o colecţie de bâte ciobăneşti cu diverse ornamente. roşu şi bleu. începând de la maro. datorată educatoarei Emiliea Bâcu. Din inventarul muzeului menţionăm soba tradiţională cu cuptor. Pentru a o cunoaşte mai bine şi pentru a o gestiona ca atare. „ceară în relief cu culori‖. O primă sală. Muzeul Ctitoriilor Voievodului Petru Rareş din Râşca a fost înfiinţat în 2009 într-o casă din lemn construită special cu această destinaţie. obiecte din lemn. este destinată istoriei medievale. diverse piese din lemn. respectiv să nu prejudicieze mediul natural şi factorul uman nici în prezent. care au ca finalitate atingerea unor ţeluri comune. ceramică şi sticlă. dar şi calitativă. de factură etnografică.Muzeul Lucia Condrea din Moldoviţa a fost înfiinţat în 1993 la iniţiativa artistei şi cuprinde peste 1000 de exponate dintre care peste jumătate creaţii proprii în cinci tehnici de lucru: „tradiţională‖ (în culori). cu expoziţie foto-documentară. icoane pictate pe lemn sau litografiate. cu accent pe ctitoriile epocii lui Petru Rareş. costumele populare din zonă. Creşterea economică şi dezvoltarea antrenează inevitabil modificări într-un sistem teritorial. alături de mobilier rustic şi orăşenesc. banc de tâmplărie. Muzeul sătesc „Vasile Boca” din Botoşana găzduieşte o colecţie etnografică cu obiecte din zonă. „tehnica antichităţilor‖ (inspirată din plafoane. Nu lipseşte războiul de ţesut şi instrumentarul acestei îndeletniciri. surprind interioarele unei case tradiţionale şi îndeletnicirile din zonă. ceramica neagră de uz comun de Marginea şi Rădăuţi. o amenajare muzeală recentă. Astfel. diferite obiecte de uz gospodăresc şi pastoral din lemn. „grafică alb-negru‖. Exponatele. Casa muzeu “Bukowina” din Putna. se află într-un imobil de lemn de la sfârşitul secolului al XIX-lea. istorico-etnografică. ladă de zestre şi piese din corn de cerb. respectiv sisteme teritoriale. costume populare. diverse ţesături.

Consiliul Judetean Suceava. 2001-2002 S.html http://www.pdf .turism-suceava. ―Geografia Turismului‖. Mincu. Editura Meteor Press. Neguţ. Peptanatu. Editura Uranus. ―Economia Turismului‖. Curs.ro/info-Istoria_Sucevei-2.Bibliografie: R. Bucureşti 2004 ―Ghid de turism – Judetul Suceava‖.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior. Bucuresti http://www.ro http://www. ―Sisteme Teritoriale‖. Bucureşti 2007 D.cjsuceava.suceava360.