Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografia Turismului

Sisteme Teritoriale
- Judetul Suceava -

Pintilie Alexandru An II, Turism ID

dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. După izbucnirea primului război mondial. Rarău 1651m Istoric : Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite. încă din prima parte a sec.Suprafața: 8. tunurile leşilor au bătut în ziduri. . această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592 . Între cele două s -a dezvoltat. oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate. în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor. iar în sec. a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun. Un rol decisiv pentru istoria românilor l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu prin înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale. oraşul. primind numele de Bucovina. . aşa cum atestă cercetările arheologice. jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei―. vf. În 1408. La 21 mai 1600. după Cernăuţi. Lângă oraş s-au aflat două cetăţi.1774). Localizare: Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova din România. . una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova. XIV. dar mai ales î n închegarea. ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia şi Rusia (1768 . reşedinţa domnească s-a mutat la Iaşi. cea mai mare parte a sa fiind constituită din Bucovina de sud. În vara anului 1476. iar la 26 mai Ioan Capturi. foarte mulţi bucovineni au fugit în Moldova şi s -au înrolat în armata română. În 1497. una mai veche la Şcheia. Alexandru cel Bun a condus ţara timp de 32 de ani. Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni. maghiari şi armeni.Altitudinea maximă: vf. În sec. dar acestea au rămas neclintite. În 1775. Timp de un secol şi jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Hapsburgic. Suceava. dar dârza rezistenţă a moldovenilor i -a frânt voinţa victoriei şi l-a silit să se retragă în mod ruşinos. din timpuri străvechi. Odată cu Alexandru Lăpuşneanu. Horodniceni (iazuri). ultimii având dreptul de a-şi alege un şoltuz propriu (ce purta numele de "voit"). asupra oraşului s-au aşezat însă vremuri grele. Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 . iar oraşul Suceava era menţionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului. mărind cetatea şi întărindu-i zidurile.Principalele cursuri de apă: Siret (între graniță și Lespezi). În evul mediu.555 kmp. Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Ţării Moldovei. Din Suceava. oraşul era populat cu români. Apoi. . .1391). În epoca migraţiei şi în secolele următoare populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască pe aceste meleaguri. aici s-a stabilit şi Mitropolia Moldovei. 21 de zile şi nopţi în şir. În 1401. descoperirile arheologice relevând şi puternice influenţe romane. Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. Pietrosul Bistritei 1791m. Giumalău 1857m.Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare).1504). Suceava primeşte oştile marelui voievod Mihai. precum şi a unor mărfuri de export ale Moldovei.1595). XIV. Suceava este menţionată drept capitală a Moldovei. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viaţa politică a Moldovei. ambiţiosul Mohamed II şi-a încercat norocul sub zidurile cetăţii. în care se afla şi Suceava (graniţa cu România trecea chiar pe la sud-est de oraş). Suceava a fost al doilea oraş. da r cu o existenţă scurtă. ce se vede şi astăzi. vf. începând chiar din paleolitic. Șomuzul Mare. al Bucovinei. Niciodată cetatea n -a fost cucerită prin forţa armelor.Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. II-III exista aici o aşezare a dacilor liberi. Reședința: municipiul Suceava. Cetatea Şcheia. Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei. Moldova (cursul superior și mijlociu). dar şi cu germani. noul pârcălab al Sucevei. Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui Ştefan cel Mare (1457 . alta puţin mai nouă. intrând tot mai mult în anonimat. Fălticeni. Ştefan făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de aparare. în 1388.

8 loc/km².versanţii deluviali (circa 25% din suprafaţa). se întîlnesc mai ales în bazinul superior al văii Tirgului. cele sub formă de coline se întîlnesc numai în partea de sud-est a oraşului. sîn t sub 3°. conform structurii geologice cu caracter monoclival. Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat. eroziuni areolare şi liniare). pe versanţii de vest şi sud-est ai dealului Zamca şi pe versantul drept al Sucevei. purtătorul de biruinţă al creştinătăţii evocă faptul că oraşul s-a remarcat în lupta anti-otomană. de argint. au un caracter îmbucat. larg vălurite.451 locuitori. Bogdana şi Morii. 375 m. 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 şi 10°. în faţa construcţiei Sfântul Gheorghe ecvestru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint.25 m în zona abatorului Burdujeni. ultima treaptă între 4 şi 7 m este cea mai înaltă a şesului.evolutia demografica În 2011. străpunge cu lancea un balaur. nimbat de aur. de aur. terasa de 130 -140 m. 435 m) separate de văile nurilor Suceava. aproximativ 60% din suprafaţa teritoriului. Ele s-au detaşat ca trepte prin adincirea succesivă a albiei Sucevei astfel: o treaptă între 0 şi 2 m. 385 m. Orientarea generală a interfluviilor. Scheia. evocă faptul că această urbe a fost odinioară capitala Moldovei. - Populatia: . Cadru natural: Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei e cel al unui vast amfiteatru. plasat deasupra coroanei murale.şesurile aluvionare. cu înălţimea maximă de 435 m (dealul Tarinca) şi cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava). pot fi clasificate în trei mari grupe: platourile. dealul Velniţei. considerat în epocile feudală şi modernă. din care iese stema Moldovei: capul de bour cu gât cu tot şi cu stea între coarne. dealul Viei şi dealul Mănăstirii. Semnificaţia . terasa de 60-70 m. dealul Burdujeni. apăruţi ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren. modelate sub forma unor trepte. cu o fragmentare sub formă de platouri. dotată cu ferestre luminate negru şi aşezată pe o câmpie verde. cît şi a văii Sucevei este NV—SE. terasa de 180-190 m. . reprezentate prin dealul Zamca şi dealul Cetăţii. dealul Căprăriei. Tirgulut (Cacaina).Stema oraşului Stema oraşului Suceava: un scut. Capul de bour. . Pantele reliefului se prezintă destul de variat. cu o densitate de 71. Viei. cu şapte turnuri. dealul Tarinca. populația județului Suceava era de 614. formată din cinci turnuri. de asemenea. coline (cueste) şi dealuri (Zamcă. iar 15% din teritoriu are pante peste 10°. inundabilă. În afara acestor trei trepte ale şesului se mai pot delimita încă şase terase: terasa de 20. o cetate crenelata roşie. terasa de 150-160 m.Sfântul Gheorghe. . inundabilă periodic. terasa de 100 m. Majoritatea lor. Tarinca. 376 m Mănăstirii. pe câmp de azur. cu deschidere spre valea rîului Suceava. de vîrstă cuaternară. o treaptă mai înaltă între 2 şi 4 m. Principalele unităţi de relief din oraş şi din zona înconjurătoare.

1. .1% Ruteni.industrie uşoară. Maghiari. . Municipii Suceava (reședința județului) Fălticeni Rădăuți Câmpulung Moldovenesc Vatra Dornei Orașe Gura Humorului Siret Solca Broșteni (2004) Cajvana (2004) Dolhasca (2004) Frasin (2004) Liteni (2004) Milișăuți (2004) Salcea (2004) Vicovu de Sus (2004) Economia: Condiţiile social – istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava.industria construcţiilor de maşini. . carne).9% Ucrainieni . conform noilor principii ale economiei de piaţă.0. reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri cuprifere.industria minieră. industrie aflată în declin în ultimul deceniu. reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje. uranifere). a pielăriei şi încălţămintei.0. care s-a reorganizat.industria alimentară.- Români . reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi rulmenţi. pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte. . care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului.2% Diviziuni administrative: Județul este compus din 5 municipii. polimetalice. alții . Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt: . fiind în continuă dinamică. 11 orașe și 97 de comune (2005).96.3% Lipoveni .3% Germani .9% Poloni . .industria lemnului.0.0.0. mangan.3% Rromi (Țigani) . dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier.

tehnică preluată de la geto-daci şi care dovedeşte continuitatea populaţiei autohtone în regiune. gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă . este meșteșugul încondeierii ouălor. străchini. pieptarelor). Cârlibaba (port popular şi ţesături de interior). Voroneţ. căni de Moşi. cetăţile Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei. decorul fiind subordonat formei vasului. cu arhitectura specific bucovineană cu frumoase decoraţii exterioare. Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. oale cu mănuşă. Câteva dintre aşezările cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Rădăuţi) renumit centru de ceramică neagră. exprimată în alcătuirea modelelor şi îmbinarea culorilor. dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. un meșteșug păstrat încă la nivelul județului Suceava. Dorna. Suceviţa. meşteşug străvechi. lustruită cu piatră. tradiţiile şi obiceiurile populare. dar şi forme mai noi: vaze de diferite mărimi. un important centru ceramic. Humor. Dragomirna. faunistic şi floristic bogat. Ciocăneşti (la 22 km de la Vatra Dornei). cu alb. patrimoniul cultural -istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional. Decorul acestora este realizat prin impresiune pe vasul ud şi prin lustru ire cu cremene pe vasul uscat. în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor. a cărui vechime este argumentată de descoperirile arheologice din zonă. Arbore (scoarţe şi ştergare). Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale. care sunt renumiţi prin ceramica neagră şi cea roşie utilitară (familiile Magopat şi Pascaniuc). monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi universal. De asemenea. Cacica. verde. Vasele de Rădăuţi se disting prin fondul alb cu desene cu maro. relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent. Astfel. În comuna Ciocănești se desfășoară Festivalul Național al Ouălor Încondeiate. Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia. dar mai ales în închegarea. precum şi un port popular autentic. Fundu Moldovei (centru de construcţie a instrumentelor populare şi de prelucrare artistică a lemnului). cărămiziu. având motive florale sau geometrice. galben sau fondul roşu sau verde cu desene geometrice sau florale stilizate. maro. Siret şi Suceava. Centrul de ceramică neagră de la Marginea este renumit în întreaga ţară. Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul.Traditii si obiceiuri: În judeţul Suceava se remarcă tradiţia în olărit. din mâinile olarilor. stâncile cu aspect ruiniform ―12 Apostoli‖. Vama (confecţionarea cojoacelor. o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi boiereşti: Putna. relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău. specificul gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică. renumit prin covoarele care se fac aici. clima favorabilă practicării turismului în tot cursul anului. verde. investiţiile din ac est domeniu constituind o prioritate a comunităţii. Fondul etnografic şi folcloric al judeţului Suceava pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. În prezent este continuat de renumiţii meşteri olari de la Rădăuţi (Florin şi Marcel Colibaba) şi de meşterii olari de la Marginea. aplice etc. platouri. Turism: Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni. fiind prognozată astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu. precum şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană. lutul prinde viaţă în forme străvechi cu denumiri specifice: ulcioare. potenţialul hidrografic. aflat la a opta ediție în anul 2011. oale de sarmale. practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Bogăţia elementelor etnografice este evidentă în Ţara Dornelor unde se mai păstrează şi astăzi vechile ocupaţii şi obiceiuri. comparabile cu creaţiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentală. lucrat cu o neîntrecută măiestrie artistică. Tipurile de turism care se practică la nivelul judeţului sunt: a) Turismul Montan Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. Arbore. pădurea seculară de la Giumalău. 32 Moldoviţa.

Drumeţiile Expunerea geografică a munţilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (în funcţie de opţiunea turiştilor) de mai multe zile. Schi Judeţul Suceava oferă condiţii optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. Activitate de marcă în cadrul Parcului Naţional Călimani. datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului. Câmpulung Moldovenesc. turismul călare a înregistrat până acum o foarte bună evoluţie. Pojorâta. zbor cu parapanta. Schiul fond este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră. dar şi 2 pârtii de schi fond. Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe Giumalău. b) Turismul Balnear Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau redobândirea sănătăţii. river rafting.Giumalău. turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti. în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă. ca urmare a solicitărilor şi prizei de care s-a bucurat acesta în rândul clienţilor participanţi. Gura Haitii. Pârtii de schi: 2 pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc şi Dealu Negru). Au fost create o serie de trasee şi pachete turistice adecvate turismului ecvestru şi s -au procurat echipamente şi cai pe toate gusturile. care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice. marea lor majoritate fiind marcate şi întreţinute de către Serviciul de Promovare ş i Dezvoltare a Turismului şi Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. vânătoare. alpinism. Gura Humorului şi Suceviţa sunt zone cu potenţial pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi practicarea altor sporturi de iarnă. Escaladă. cât şi iarna. Mălini. mountain bike. Alpinismul se practică atât vara. alpinism Reprezintă o atracţie deosebită pentru sportivii amatori şi alpiniştii profesionişti. echitaţie.000 m. Reţeaua de trasee montane pe care turiştii o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km. Dorna Cândrenilor. folosindu-se curenţii. deservite de un telescaun. se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei. sporturi de iarnă. Giumalău. 3 pârtii în mediu rural (Suceviţa. Turismul ecvestru Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui: echitaţie. Staţiunea pune la dispoziţie turiştilor 2 pârtii de schi omologate. Zborul cu parapanta Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta. dar numa i în anumite condiţii. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din România. în mod regulat. Rarău . Rarău. Suhard şi Bistriţei. via – ferrata. Zone precum: Vatra Dornei. Crucea.condiţii pentru practicarea de drumeţii montane. în funcţie de grosimea stratului de zăpadă. acestea conducând până la Hotelul Alpin «Rarău». Udeşti. În prezent. pescuit. Sezonul de escaladă pe gheaţă începe în decembrie şi se termină în martie. Se poate practica pe tot parcursul anului şi la Prisaca Dornei. Există trasee turistice omologate. dacă drumul a fost sau nu deszăpezit. Părhăuţi. sunt legate de staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi sunt favorizate de înălţimile moderate ale Munţilor Călimani. Suhard. în special în Vârful Ouşorul. Ciocăneşti. Cârlibaba. Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turişti practicanţi ai sporturilor de iarnă. care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în acelaşi loc din care s -a plecat. mai ales în Călimani. Broşteni. Pojorâta. în special a parapantei şi deltaplanului. Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat . escaladă. un teleschi şi un babyschi. plimbări cu calul de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". Traseele au grade de dificultate diferite: uşoare (cu durate cuprinse între două şi până la patru ore) şi mai complexe (de una şi până la cinci zile). Mălini şi Cârlibaba). 1 pârtie la Gura Humorului. În masivul Rarău Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate şi omologate. Drumeţiile. Escalada începe în luna mai şi se termină în luna octombrie. Şaru Dornei. în lungime de 800 şi 3. 2 pârtii în Câmpulung Moldovenesc (Runc şi Rarău).

inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio -vascular. Arbore. Marginea). La nivelul judeţului Suceava. Vama. apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni. Molid. autentic al meleagurilor bucovinene. Acţiunile turistice trebuie să conducă la conservarea şi pr otejarea . existenţa a numeroase biserici şi mănăstiri precum: Suceviţa. O altă localitate cu potențial de dezvoltare a turismului balnear este Cacica. unde talentul şi atracţi a către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică. Ioan cel Nou‖ din Suceava (unele dintre ele fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult. aerului. cu interesantele fresce interioare şi exterioare. mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de dioxid de carbon. constituie materia primă pentru o serie de proceduri car e se efectuează în bazele de tratament. caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată. Marginea. Rădăuţi. nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici. Fundu Moldovei – pielărie. bine conturate şi realizate tematic (Suceava. ce funcţionează pe lângă Centrul de Plasament ‖Mihail şi Gavril‖ Solca. cojocărie. pădurilor. la nivelul localității Solca se înregistrează potenţial de revigorare a turismului balnear. printre care: Muzeul de Istorie din Suceava. Gura Humorului – împletituri. Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor. o realizare de excepţie. Pătrăuţi. Humor. boli ale aparatului respirator. Casa – muzeu de la Solca etc. instrumente populare. boli ginecologice. Într-adevăr. Rădăuţi – ceramică. De asemenea. Vatra Dornei. Vatra Dornei. e) Ecoturismul Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. L a nivelul judeţului Suceava. Bilca. acestea au fost adăugate la Lista cu 34 Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO. Câmpulung Moldovenesc. precum şi peste 25 de unităţi muzeale. Fundu Moldovei – icoane. de datini şi obiceiuri. Apele minerale carbogazoase. afecţiuni ale aparatului locomotor. Putna. a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor. bicarbonatate sodice. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creştere în ultimii ani. Gura Humorului. Biserica „Sf. covoare ţesute manual. Climatul. Muzeul „Tehnici populare bucovinene‖ din Rădăuţi. Probota. cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici. atermale. măşti etc. unicat în România. coordonate de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava şi Şcoala de Artă Populară So lca – meşteşugul prelucrării lemnului. Gheorghe‖ a Mănăstirii „Sf. Dragomirna. existenţa unor condiţii bune de cazare au făcut din Solca. ţesături. Brodina. precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatr a Moldoviţei. Arbore – ţesături. încă de la mijlocul sec. meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi. Rădăuţi. în 1993. Datorită unicităţii şi valorii lo r artistice. boli ale sistemului nervos. d) Turismul Religios Formă de turism cultural. care există de secole şi care mai păstrează încă unele trăsături în privinţa pelerinajului propriu-zis.pentru tratamentul balnear al diferitelor boli. păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat: religia. turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare. „Galeria Oamenilor de Seamă‖. Vama. posibilităţile curative ale apei. etc. Muzeul „Arta lemnului‖ din Câmpulung Moldovenesc. Moldoviţa. construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava). c) Turismul Cultural Judeţul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia. hipotone. bine descompusă. a fost păstrat încă din timpurile medievale. prin portul popular. Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni. de folclor. cântece şi dansuri. dat fiind fondul de resurse disponibile. obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică. Județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice. Solca. Voroneţ. Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului. Rădăuţi. Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca). se remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei. Gheorghe Bîrgăuan). Ciocăneşti. al XIX-lea una din staţiunile balneoclimaterice şi de tratament dintre cele mai renumite din județul Suceava. Marginea. Poiana Stampei. Suceava. cojocărit. Mănăstirea Humorului. cu „Sala tronului‖. maistru creator. cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. coordonată de Şcoala de Artă Populară Suceava. Poiana Stampei – încondeiere ouă. nămolul de turbă di n Tinovul Mare. Solca – ateliere pentru formarea deprinderilor de viaţă (tâmplărie-sculptură). Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei. tradiţiilor. Numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava. Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu. Muzeul de Artă „Ion Irimescu‖. calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor.

În prezent. pe lângă un cadru natural pitoresc. excursii şi drumeţii. Mănăstirea Humorului. Şaru Dornei. Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în mediul rural. vizite pentru participanţ i. Lucina. precum şi de activităţile sportive din natură. Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod considerabil. organizat anual în luna decembrie în municipiul Suceava. La nivel local. Unicitatea Parcului Naţional Călimani. Totodată. . Pe plan naţional se constată preocupări .Festivalul Naţional al Păstrăvului. datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. simpozioane şi traininguri. precum: dens itatea sporită a populaţiei şi a caselor în zonele deluroase şi montane din judeţ. în ultima vreme şi turismul rural a început să ofere soluţii pentru turismul de afaceri. Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc. deoarece zonele rurale ale judeţului dispun. programe de divertisment şi mese festive. Marginea. transferuri de la aeroport la hotel. Poiana Stampei. Rîşca. s-a înregistrat o creştere a numărului sosirilor în interes de afaceri. Sadova. mai ales în ultimii ani. dar şi printre cei mai ameninţaţi de intervenţia omului. atraşi de posibilitatea descoperirii mediului. frumuseţea deosebită a acestor zone. Munţii Călimani se află printre cei mai puţin populaţi munţi din România. Cîrlibaba. mai multe săli de conferinţe şi un restaurant. În accepţiunea celor implicaţi. . f) Turismul Rural şi Agroturismul Turismul rural ca şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare. turismul rural este o alternative mai interesantă. Zonele deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism. practicarea diverselor sporturi. precum şi calitatea deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone. g) Turismul de afaceri Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. un parc tehnologic. organizat în luna august la Cetatea de Scaun Suceava. bilete de avion. Poiana Şarului.materializate inclusiv prin programe de finanţări specifice – în sensul stimulării dezvoltării şi promovării acestei forme de turism. Neagra Şarului. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinţei. O serie de localităţi precum: Suceviţa. astfel încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost înregistrat e de către acestea şi într-o mai mică măsură de către oraşele mai mici. Vama. beneficiarii au parte de un într eg pachet de servicii: cazare. Dacă în anii trecuţi turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră. Există o serie de factori favorizanţi care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism. un incubator de afaceri. se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma exploatării sulfului.naturii şi să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural. La nivelul judeţului Suceava. . Manifestări organizate în judeţ . în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei. Rezervaţia Cheia Lucavei – Câmpulung Moldovenesc. grătarul în aer liber. Brodina. . Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism. Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt oraşele mari.Crăciun în Bucovina. şi de un valoros potenţial cultural şi istoric. acestea devenind treptat destinaţii turistice în sine. calitatea aerului. precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti – Siret.Târgul de Sânziene se desfăşoară în municipiul Suceava în perioada 22-24 iunie. Rezervaţia „12 Apostoli‖ – Dorna. la nivel naţional. organizat la Ciocăneşti. Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment care aduce turişti nu numai în weekend sau în concediu şi care oferă astfel o continuitate turismului rural.Festivalul de Artă Medievală. pentru că oferă grupului acea intimitate pe care un hotel nu o poate oferi. unităţile hoteliere sunt dotate cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe. monumentele istorice cu valoare naţională şi internaţională. servicii de secretariat. practicarea ecoturismului este abia în faza de început. pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoane. existenţa unei faune şi a unei flore bogate. Poiana Negri. O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din judeţul Suceava o constituie existența «Centrului Economic Bucovina». Dorna Arini. Dorna Candreni. de schimbarea modului de viaţă. Putna. este ideal pentru seminarii sau teambuilding. a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui dendrologic de la Rădăuţi. cum ar fi focul de tabără. În ultimii ani. Cacica. Ciocăneşti. servicii de traducere simultană. în special pentru programele de teambuilding. aroma mâncărurilor "ca la mama acasă". Moldoviţa. nepoluat şi cu multiple variante de recreere. deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracţii. Centrul Economic şi de Afaceri Bucovina este situat lângă Aeroportul Internaţional «Ştefan cel Mare» şi cuprinde spaţii expoziţionale.) constituie potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel local.

nefiind cucerită până în 1538. Potenţialul turistic al judeţului Suceava. Cetatea a suportat puternice asedii (1476. 40m. sunt prezenţi și pelerini din Polonia. în comuna Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna. precum şi specii variate de floră. La sfârşitul sec. în comuna Râşca: Mănăstirea Slătioara. păstrând nealterate minunatele culori. atrag anual mii de turişti din ţară şi străinătate etc. Potenţialul turistic al judeţului Suceava Judeţul Suceava se recomandă. Mai mult. case şi fonduri memorial -documentare). organizat anual. în comuna Marginea – Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea.Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene. al XVI-lea. din ordinul otomanilor. cât şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei. ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării. . ca şi de faună (vezi capitolul 1 „Cadrul general‖). Zidul de incintă a fost construit în două etape: în prima. alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice acestei zone. Italia. multe dintre ele unicat pe plan mondial. sunt simbolul sufletului românesc. care devin semicirculare. Chilia lui Daniil Sihastru.Paşte în Bucovina (Târgul Meşterilor Populari. restaurează clădirile din interior.în oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ. etc. în comuna Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa. ataca cetatea în care se aflau familia şi averea lui Vasile Lupu) pune capăt perioadei de strălucire a fortăreţei. cheamă un piroman grec.. Cetatea de Scaun a Sucevei. Suceava: Muzeul de Istorie. incendiind cetatea din ordinul turcilor. densitatea şi valoarea monumentelor d e cult şi arhitectură. în comuna Putna: Mănăstirea Putna. la care. reprezintă premisa dezvoltării activităților economice în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în judeţul Suceava. fără însă a-i putea provoca pagube importante. a fost construită în timpul domniei lui Petru I. Câţiva ani mai târziu. respectiv din Parcul Rodna. având iniţial un plan rectangular. Obiectivele de interes regional şi naţional Judeţul are 22 de rezervaţii naturale. întărit cu turnuri pătrate. Germania. Cateva exemple de atractii turistice: Cetatea de Scaun a Sucevei. a fost ridicat un zid înalt de 1.5m. renumite pe plan internaţional. un cutremur rupe latura de nord ş i distruge pereţii care mai rămăseseră în picioare. în oraşul Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor. când a fost ocupată din cauza trădării boierilor. în municipiul Câmpulung Moldovenesc – Muzeul Arta Lemnului. Muzeul de Ştiinţele Naturii. s. iar în a doua etapă (înainte de 1497) a fost adăugat un alt zid. Vasile Lupu este ultimul domnitor care a întreprins lucrări de restaurare. . Mănăstirea Humor. cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani. la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee. pentru a distruge cetatea. Alexandru cel Bun o fortifică suplimentar. Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate. Ungaria. În cea de-a doua domnie a sa. Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.Pelerin în Bucovina. la data de 15 august la Cacica și Putna. 1485. Frescele de pe pereţii exteriori. Alexandru Lăpuşneanu mută capitala la Iaşi. Mănăstirea Zamca. ante 1476. organizate în luna februarie în apropierea Pârtiei Parc din municipiul Vatra Dornei. Franţa. în comuna Cacica – Salina Cacica. dar asediul din 1653 (când noul domn. în municipiul Rădăuţi . cu latura de sud de 36m şi cea de est de cca. voievodul Dumitraşcu Cantacuzino. 1497). apoi a lui Ştefan Răzvan (1595). însă maxima dezvoltare o cunoaşte în timpul lui Ştefan cel Mare care. modificându -se totodată şi turnurile. pe lângă pelerini catolici din România. . . acest tărâm de legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri. în comuna Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa. potenţialul turistic al judeţului se caracterizează prin varietatea. În 1675. adaugă zidul de incintă. în două faze. aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim etc). cetatea devine reşedinţa lui Aron Vodă (1592-1595). Gheorghe Ştefan.. Drumul Ouălor Încondeiate. endemice şi rare. Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan.Serbările Zăpezii. în comuna Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu. cu peisaje pitoreşti. Atracţii turistice importante din județul Suceava sunt: în mun. Pietrele Doamnei (Munţii Rarău). extinde şi consolidează şanţul de apărare. cât şi prin rezervaţii naturale şi zone etnografice.a. Austria. menţionată pentru prima dată într-un document de la 10 februarie 1388.

amenajată într-o anexă originală (fostă cancelarie şi bucătărie de vară a preotului şi cărturarului Iraclie Porumbescu). prezintă. singura păstrată din gospodăria parohială. amplasat într-o clădire situată în Parcul Central al Municipiului Suceava. Muzeul Satulu i Bucovinean. oloierniţă. Astfel. Muzeul de Ştiinţele Naturii. se încearcă punerea în valoare a arhitecturii populare din Bucovina şi a zonele limitrofe (astăzi parte a judeţului Suceava). Hanul Domnesc cu expoziţia de etnografie. Casa şi Muzeul Memorial ―Ciprian Porumbescu‖ de la Stupca. monument de secol XVII. reconstituie prin obiectele memoriale atmosfera de epocă în care a trăit şi a creat autorul celebrei „Balade‖. epoca modernă şi cea contemporană. întemeietorul muzicii româneşti moderne precum şi pianul Mărioarei. sunt prezente şi meşteşugurile – atelier de olar de la Marginea.n.). atelier de lingurar de la Vicov sau fierărie din zona Dornelor. Clădire cu două niveluri. Pe o suprafaşă de 6 hectare. alături de gospodării din diverse zone (Câmpulung Moldovenesc. Muzeul de Istorie a trecut prin diverse etape de organizare. Muzeul de Istorie Muzeul de Istorie (str. Tot aici este deschisă şi o galerie de artă cu lucrări semnate de artişti de renume din ţară şi din Bucovina. de Biserica Vama (1783) şi Crâşma din Şaru Dornei pot fi vizitate diferite instalaţii populare – moara de apă. cu un patrimoniu bazat în special pe descoperirile de la Cetatea de Scaun a Sucevei. are pridvor cu prispă.) este cel mai tânăr muzeu în aer liber din România. vizitatorul trăieşte clipe de mare încărcătură emoţională. Muzeul Satului Bucovinean (str. Ştefan cel Mare-33) adăposteşte o colecţie valoroasă de exponate. Muzeul de Ştiinţele Naturii (str. obiecte de podoabă din pietre semipreţioase.―Crai Nou‖. prezintă principalele zone etnografice ale judeţului. devenind casă de vânătoare pentru membri familiei imperiale. expoziţia a fost completată cu această secvenţă culturală locală. Parcului f. Rădăuţi. Fălticeni etc. într-o manieră modernă. piuă de sumane. pe care nu le va uita niciodată. precum şi de un stand cu o ofertă diversificată constând din: pliante. ulterior ajunge locuinţă privată. potenţialul natural al Bucovinei. Muzeul de Istorie Siret a fost deschis publicului în 1985. a primei operete culte româneşti . Vatra Dornei. prezentând istoria Sucevei în general şi pe cea a Bucovinei în special. Ciprian Porumbescu-5). expoziţia permanentă având ca tematică formarea şi dezvoltarea târgurilor şi oraşelor medievale de la est de Carpaţi. vizitatorul este întâmpinat de un mic grupaj acvaristic. pe două niveluri. Muzeul Siret. Odată cu ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic în 1775.Hanul Domnesc (str. program: vara: 10-18. alte publicaţii editate de muzeu. Este construită în stil românesc şi datează din secolul al XVII-lea. construită la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor. Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”. Hanul Domnesc îşi schimbă destinaţia. Casa Memorială ―Nicolae Labiş‖ din Mălini şi Casa-muzeu de la Solca. Hanul Domnesc a fost destinat găzduirii unor dregători străini. ceramică. Casa-muzeu Solca a fost deschisă publicului în 1971. din cele 52 de obiective finalizate. sunt prezentate şi numeroase aspecte de istorie locală începând cu preistoria şi continuând cu evul mediu. După 2005. Fondul MemorialDocumentar ―Simion Florea Marian‖. vederi. De la intrarea în muzeu. darac. astăzi. iarna: 9-17) cuprinde: Muzeul de Istorie. tindă şi două camere. Casa Memorială ―Eusebiu Camilar‖ de la Udeşti. Muzeul Etnografic . Ştefan cel Mare -33.Muzeul Bucovinei (str. oaspeţi de seamă şi mari negustori. graţie săpăturilor arheologice sistematice din aşezarea hallstattiană timpurie de la „Dealul Ruina‖. Ascultând „Balada‖ la Stupca. . Ştefan cel Mare-23). sora sa. Înfiinţat la 4 ianuarie 1900.

numeroasele trofee de vânătoare. Universităţii-13). Are 10 săli de expoziţie şi o secţie în aer liber. inaugurat în 1971. scria Sadoveanu în 1913. explorator al mai multor mări şi oceane. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. deschis în 1981. precum şi acvarii şi diorame care ilustrează peisajul natural al Şomuzului. Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică din Vatra Dornei (str.monument de arhitectură neoclasic de secol XIX înconjurat de un impresionant parc dendrologic cu arbori seculari şi specii floristice rare. monument istoric. Vizitatorul poate admira instrumentele muzicale originale (pian. reconstituie documentar. interiorul vânătoresc cu diverse obiecte de uz gospodăresc ce se pot lucra din corn şi lemn: mese. vulturul pleşuv etc. sala ecuatorială. Unirii-3) prezintă fauna şi flora din zonă.Fălticeni. terasa de observaţii. organizat într-un fost conac boieresc . bagheta de dirijor. Două săli sunt dedicate arheologului Vasile Ciurea. precum şi potenţialul fondului de vânătoare: cerbul. albumul ―votiv‖ oferit de Ciprian iubitei sale Berta Gorgon). N. Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” Fălticeni (str. căpriorul. fotografii. Ion Creangă-68). "Ajuns acasă. ursul carpatin. Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” Fălticeni (str. Expoziţia cuprinde piese care reflectă ocupaţiile tradiţionale din zonă. în zilele senine se pot face interesante investigaţii. cu sală de lectură. vânătoarea şi pescuitul. partituri etc. nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc". "Casa din deal". pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel. . meşteşugul prelucrării lemnului. Sala a şasea este destinată transportului. Tot aici este găzduită şi o bibliotecă germană. Galeria Oamenilor de Seamă Fălticeni (str. cel mai important exponat fiind carul din lemn pentru transportul vinului. Se remarcă dioramele cu cerbul atacat de lupi şi familia de căpriori. cocoşul de mesteacăn. şi trăi momente unice de încântare în sala de audiţii muzicale. Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc (Calea Transilvaniei10) a fost înfiinţat în 1936. nu lipsesc nici diversele obiecte folosite în uzul gospodăresc. cuiere etc. a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu. viaţa şi bogata activitate a inegalabilului compozitor.Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu”. violoncel. este casa în care a copilărit dramaturgul Horia Lovinescu. o bibliotecă de specialitate şi săli de expoziţie temporară. Clădirea. întemeietorul primului muzeu fălticenean. Cu ajutorul lunetei. cuprinde planetariul. prin expoziţia de bază. văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca . Sucevei-91) a fost deschisă publicului în 1972 şi cuprinde documente şi fotografii referitoare la peste 40 de personalităţi fălticenene. capra neagră. Beldiceanu-8) este constituit din două părţi importante: colecţia de faună şi floră marină şi oceanică a academicianului Mihai Băcescu. plutăritul. Observatorul astronomic (str.

o amenajare muzeală recentă. Creşterea economică şi dezvoltarea antrenează inevitabil modificări într-un sistem teritorial. costume populare. dar politica economică de dezvoltare trebuie să fie astfel concepută încât exploatarea resurselor regenerabile şi neregenerabile să fie condusă şi gestionată raţional. costumele populare din zonă. Muzeul Ctitoriilor Voievodului Petru Rareş din Râşca a fost înfiinţat în 2009 într-o casă din lemn construită special cu această destinaţie. surprind interioarele unei case tradiţionale şi îndeletnicirile din zonă. ceramica neagră de uz comun de Marginea şi Rădăuţi. diferite obiecte de uz gospodăresc şi pastoral din lemn.Muzeul Lucia Condrea din Moldoviţa a fost înfiinţat în 1993 la iniţiativa artistei şi cuprinde peste 1000 de exponate dintre care peste jumătate creaţii proprii în cinci tehnici de lucru: „tradiţională‖ (în culori). respectiv sisteme teritoriale. „dantelărie‖ (goblen pe ou). icoane pictate pe lemn sau litografiate. este destinată istoriei medievale. de la tăierea arborilor până la prelucrarea acestuia (diverse fierăstraie. de factură etnografică. „ceară în relief cu culori‖. respectiv să nu prejudicieze mediul natural şi factorul uman nici în prezent. obiecte din lemn. „grafică alb-negru‖. roşu şi bleu. ceramică şi sticlă. datorată educatoarei Emiliea Bâcu. vizitatorul poate admira diferite ţesături tradiţionale. O primă sală. alături de mobilier rustic şi orăşenesc. Pentru a o cunoaşte mai bine şi pentru a o gestiona ca atare. se află într-un imobil de lemn de la sfârşitul secolului al XIX-lea. cu expoziţie foto-documentară. „tehnica antichităţilor‖ (inspirată din plafoane. ladă de zestre şi piese din corn de cerb. constituite din elemente şi relaţii. istorico-etnografică. începând de la maro. verde. diverse piese din lemn. Casa muzeu “Bukowina” din Putna. Exponatele. cu accent pe ctitoriile epocii lui Petru Rareş. Astfel. între care se remarcă un steag liturgic (prapur) şi o colecţie de bâte ciobăneşti cu diverse ornamente. Din inventarul muzeului menţionăm soba tradiţională cu cuptor. pavaje şi coloane). diverse ţesături. banc de tâmplărie. Concluzie Realitatea teritorială este tot mai complexă şi se află într-un permanent proces de restructurare spaţială. care au ca finalitate atingerea unor ţeluri comune. Tinda este rezervată prelucrării lemnului. Are o tindă şi două camere laterale care adăpostesc o expoziţie mixtă. Muzeul sătesc „Vasile Boca” din Botoşana găzduieşte o colecţie etnografică cu obiecte din zonă. este necesară decuparea ei în ansambluri funcţionale. nici în viitor. dar şi calitativă. . Nu lipseşte războiul de ţesut şi instrumentarul acestei îndeletniciri.

Bucureşti 2004 ―Ghid de turism – Judetul Suceava‖. Editura Uranus. Bucuresti http://www.pdf .cjsuceava.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.Bibliografie: R. Consiliul Judetean Suceava. 2001-2002 S. Editura Meteor Press. Neguţ. ―Sisteme Teritoriale‖. Mincu. ―Economia Turismului‖. ―Geografia Turismului‖.html http://www.suceava360. Peptanatu.ro/info-Istoria_Sucevei-2. Curs.turism-suceava.ro http://www. Bucureşti 2007 D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful