Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografia Turismului

Sisteme Teritoriale
- Judetul Suceava -

Pintilie Alexandru An II, Turism ID

aici s-a stabilit şi Mitropolia Moldovei. Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei. în care se afla şi Suceava (graniţa cu România trecea chiar pe la sud-est de oraş). oraşul era populat cu români. În 1401. . dar acestea au rămas neclintite. începând chiar din paleolitic. din timpuri străvechi. una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova. Giumalău 1857m. Apoi. . În sec. iar la 26 mai Ioan Capturi. . Niciodată cetatea n -a fost cucerită prin forţa armelor. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viaţa politică a Moldovei.Principalele cursuri de apă: Siret (între graniță și Lespezi). în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor. alta puţin mai nouă. După izbucnirea primului război mondial. aşa cum atestă cercetările arheologice. jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei―. vf. intrând tot mai mult în anonimat. ultimii având dreptul de a-şi alege un şoltuz propriu (ce purta numele de "voit"). Suceava este menţionată drept capitală a Moldovei. dar mai ales î n închegarea. Suceava. Suceava primeşte oştile marelui voievod Mihai. . al Bucovinei.Altitudinea maximă: vf. ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia şi Rusia (1768 . tunurile leşilor au bătut în ziduri.Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare). după Cernăuţi. cea mai mare parte a sa fiind constituită din Bucovina de sud. Fălticeni. dar dârza rezistenţă a moldovenilor i -a frânt voinţa victoriei şi l-a silit să se retragă în mod ruşinos. Suceava a fost al doilea oraş. Horodniceni (iazuri). Un rol decisiv pentru istoria românilor l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu prin înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale. dar şi cu germani. La 21 mai 1600. precum şi a unor mărfuri de export ale Moldovei. noul pârcălab al Sucevei. În evul mediu. Din Suceava. Timp de un secol şi jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Hapsburgic. Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui Ştefan cel Mare (1457 .Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. Lângă oraş s-au aflat două cetăţi. încă din prima parte a sec. această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592 . Alexandru cel Bun a condus ţara timp de 32 de ani. a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun. Șomuzul Mare. da r cu o existenţă scurtă. oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate. Pietrosul Bistritei 1791m. ce se vede şi astăzi. În vara anului 1476. Rarău 1651m Istoric : Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite.555 kmp. foarte mulţi bucovineni au fugit în Moldova şi s -au înrolat în armata română. vf. Între cele două s -a dezvoltat. Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni. primind numele de Bucovina. asupra oraşului s-au aşezat însă vremuri grele. maghiari şi armeni. Moldova (cursul superior și mijlociu). Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Ţării Moldovei. iar în sec. În 1408. mărind cetatea şi întărindu-i zidurile. descoperirile arheologice relevând şi puternice influenţe romane. XIV. . ambiţiosul Mohamed II şi-a încercat norocul sub zidurile cetăţii.1504). Localizare: Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova din România. una mai veche la Şcheia. Cetatea Şcheia. oraşul. Reședința: municipiul Suceava.Suprafața: 8. În 1775. Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 . Odată cu Alexandru Lăpuşneanu. dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. În epoca migraţiei şi în secolele următoare populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască pe aceste meleaguri. iar oraşul Suceava era menţionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului. 21 de zile şi nopţi în şir. În 1497. reşedinţa domnească s-a mutat la Iaşi.1595). XIV. în 1388. Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. II-III exista aici o aşezare a dacilor liberi.1391).1774). Ştefan făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de aparare.

de vîrstă cuaternară. . de aur. străpunge cu lancea un balaur. evocă faptul că această urbe a fost odinioară capitala Moldovei. inundabilă periodic. Tarinca. o treaptă mai înaltă între 2 şi 4 m. inundabilă.şesurile aluvionare. Viei.451 locuitori. coline (cueste) şi dealuri (Zamcă. cele sub formă de coline se întîlnesc numai în partea de sud-est a oraşului. din care iese stema Moldovei: capul de bour cu gât cu tot şi cu stea între coarne. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint. Cadru natural: Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei e cel al unui vast amfiteatru. dealul Viei şi dealul Mănăstirii. de argint. 376 m Mănăstirii. dealul Căprăriei. dotată cu ferestre luminate negru şi aşezată pe o câmpie verde. cu înălţimea maximă de 435 m (dealul Tarinca) şi cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava). cu deschidere spre valea rîului Suceava. cu o fragmentare sub formă de platouri. 375 m. Tirgulut (Cacaina). se întîlnesc mai ales în bazinul superior al văii Tirgului. au un caracter îmbucat. iar 15% din teritoriu are pante peste 10°. populația județului Suceava era de 614. Ele s-au detaşat ca trepte prin adincirea succesivă a albiei Sucevei astfel: o treaptă între 0 şi 2 m. larg vălurite. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor. . pe câmp de azur. Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat. nimbat de aur. 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 şi 10°.8 loc/km². În afara acestor trei trepte ale şesului se mai pot delimita încă şase terase: terasa de 20. Scheia.Stema oraşului Stema oraşului Suceava: un scut. modelate sub forma unor trepte. terasa de 100 m. plasat deasupra coroanei murale. Principalele unităţi de relief din oraş şi din zona înconjurătoare. conform structurii geologice cu caracter monoclival. pe versanţii de vest şi sud-est ai dealului Zamca şi pe versantul drept al Sucevei. pot fi clasificate în trei mari grupe: platourile. reprezentate prin dealul Zamca şi dealul Cetăţii. apăruţi ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren. o cetate crenelata roşie.versanţii deluviali (circa 25% din suprafaţa). formată din cinci turnuri.25 m în zona abatorului Burdujeni. purtătorul de biruinţă al creştinătăţii evocă faptul că oraşul s-a remarcat în lupta anti-otomană. aproximativ 60% din suprafaţa teritoriului. dealul Burdujeni. .evolutia demografica În 2011. terasa de 150-160 m. ultima treaptă între 4 şi 7 m este cea mai înaltă a şesului. Orientarea generală a interfluviilor. considerat în epocile feudală şi modernă. Bogdana şi Morii. terasa de 180-190 m. dealul Tarinca. terasa de 60-70 m. sîn t sub 3°. 435 m) separate de văile nurilor Suceava. - Populatia: . cu şapte turnuri. cu o densitate de 71. de asemenea.Sfântul Gheorghe. în faţa construcţiei Sfântul Gheorghe ecvestru. terasa de 130 -140 m. Capul de bour. cît şi a văii Sucevei este NV—SE. Semnificaţia . 385 m. eroziuni areolare şi liniare). dealul Velniţei.

carne). alții . . polimetalice. mangan. dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier. reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje. pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte.- Români . conform noilor principii ale economiei de piaţă.industria minieră.2% Diviziuni administrative: Județul este compus din 5 municipii. a pielăriei şi încălţămintei.9% Ucrainieni . industrie aflată în declin în ultimul deceniu. reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri cuprifere. uranifere). care s-a reorganizat. .industria lemnului. Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt: .3% Rromi (Țigani) . .1% Ruteni.industrie uşoară. 11 orașe și 97 de comune (2005).industria construcţiilor de maşini. reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi rulmenţi.3% Germani . fiind în continuă dinamică.96. Municipii Suceava (reședința județului) Fălticeni Rădăuți Câmpulung Moldovenesc Vatra Dornei Orașe Gura Humorului Siret Solca Broșteni (2004) Cajvana (2004) Dolhasca (2004) Frasin (2004) Liteni (2004) Milișăuți (2004) Salcea (2004) Vicovu de Sus (2004) Economia: Condiţiile social – istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava.0. care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului. .0. Maghiari.9% Poloni .0. .3% Lipoveni .industria alimentară.1.0.0.

aplice etc. Vasele de Rădăuţi se disting prin fondul alb cu desene cu maro. care sunt renumiţi prin ceramica neagră şi cea roşie utilitară (familiile Magopat şi Pascaniuc). specificul gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică. galben sau fondul roşu sau verde cu desene geometrice sau florale stilizate. străchini. tehnică preluată de la geto-daci şi care dovedeşte continuitatea populaţiei autohtone în regiune. monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi universal. stâncile cu aspect ruiniform ―12 Apostoli‖. patrimoniul cultural -istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional. Turism: Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni. lustruită cu piatră. Dragomirna. De asemenea. este meșteșugul încondeierii ouălor. din mâinile olarilor. o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi boiereşti: Putna. În comuna Ciocănești se desfășoară Festivalul Național al Ouălor Încondeiate. gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă .Traditii si obiceiuri: În judeţul Suceava se remarcă tradiţia în olărit. Fondul etnografic şi folcloric al judeţului Suceava pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. oale de sarmale. lutul prinde viaţă în forme străvechi cu denumiri specifice: ulcioare. verde. Siret şi Suceava. decorul fiind subordonat formei vasului. pădurea seculară de la Giumalău. faunistic şi floristic bogat. cu alb. fiind prognozată astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu. cărămiziu. în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor. Bogăţia elementelor etnografice este evidentă în Ţara Dornelor unde se mai păstrează şi astăzi vechile ocupaţii şi obiceiuri. precum şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană. Suceviţa. având motive florale sau geometrice. clima favorabilă practicării turismului în tot cursul anului. În prezent este continuat de renumiţii meşteri olari de la Rădăuţi (Florin şi Marcel Colibaba) şi de meşterii olari de la Marginea. dar şi forme mai noi: vaze de diferite mărimi. Cârlibaba (port popular şi ţesături de interior). Voroneţ. 32 Moldoviţa. a cărui vechime este argumentată de descoperirile arheologice din zonă. cu arhitectura specific bucovineană cu frumoase decoraţii exterioare. Arbore (scoarţe şi ştergare). precum şi un port popular autentic. practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. potenţialul hidrografic. Centrul de ceramică neagră de la Marginea este renumit în întreaga ţară. oale cu mănuşă. un important centru ceramic. pieptarelor). Cacica. relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent. Vama (confecţionarea cojoacelor. relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău. Arbore. aflat la a opta ediție în anul 2011. Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. meşteşug străvechi. Humor. verde. Câteva dintre aşezările cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Rădăuţi) renumit centru de ceramică neagră. Astfel. Decorul acestora este realizat prin impresiune pe vasul ud şi prin lustru ire cu cremene pe vasul uscat. Ciocăneşti (la 22 km de la Vatra Dornei). cetăţile Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei. un meșteșug păstrat încă la nivelul județului Suceava. investiţiile din ac est domeniu constituind o prioritate a comunităţii. Dorna. Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale. comparabile cu creaţiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentală. lucrat cu o neîntrecută măiestrie artistică. exprimată în alcătuirea modelelor şi îmbinarea culorilor. maro. platouri. Tipurile de turism care se practică la nivelul judeţului sunt: a) Turismul Montan Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul. Fundu Moldovei (centru de construcţie a instrumentelor populare şi de prelucrare artistică a lemnului). dar mai ales în închegarea. tradiţiile şi obiceiurile populare. Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia. căni de Moşi. renumit prin covoarele care se fac aici.

Crucea. plimbări cu calul de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". Pojorâta. 2 pârtii în Câmpulung Moldovenesc (Runc şi Rarău). folosindu-se curenţii. Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turişti practicanţi ai sporturilor de iarnă. mountain bike. Zborul cu parapanta Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta. Turismul ecvestru Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui: echitaţie. marea lor majoritate fiind marcate şi întreţinute de către Serviciul de Promovare ş i Dezvoltare a Turismului şi Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. Au fost create o serie de trasee şi pachete turistice adecvate turismului ecvestru şi s -au procurat echipamente şi cai pe toate gusturile. Broşteni. dar numa i în anumite condiţii. Drumeţiile. în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă. Rarău . în special în Vârful Ouşorul. Traseele au grade de dificultate diferite: uşoare (cu durate cuprinse între două şi până la patru ore) şi mai complexe (de una şi până la cinci zile). în special a parapantei şi deltaplanului. se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei. Cârlibaba. Zone precum: Vatra Dornei. Mălini şi Cârlibaba). turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti. Gura Haitii. alpinism. Pârtii de schi: 2 pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc şi Dealu Negru). ca urmare a solicitărilor şi prizei de care s-a bucurat acesta în rândul clienţilor participanţi. vânătoare. dacă drumul a fost sau nu deszăpezit. Părhăuţi. în mod regulat. Ciocăneşti. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din România. Staţiunea pune la dispoziţie turiştilor 2 pârtii de schi omologate. un teleschi şi un babyschi.condiţii pentru practicarea de drumeţii montane. 1 pârtie la Gura Humorului. Drumeţiile Expunerea geografică a munţilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (în funcţie de opţiunea turiştilor) de mai multe zile. Se poate practica pe tot parcursul anului şi la Prisaca Dornei. în funcţie de grosimea stratului de zăpadă. care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în acelaşi loc din care s -a plecat. care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice. Gura Humorului şi Suceviţa sunt zone cu potenţial pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi practicarea altor sporturi de iarnă. mai ales în Călimani. 3 pârtii în mediu rural (Suceviţa. Schi Judeţul Suceava oferă condiţii optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. Suhard şi Bistriţei. Câmpulung Moldovenesc. Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat . Pojorâta. dar şi 2 pârtii de schi fond. Udeşti. Dorna Cândrenilor. Sezonul de escaladă pe gheaţă începe în decembrie şi se termină în martie. deservite de un telescaun. Există trasee turistice omologate. turismul călare a înregistrat până acum o foarte bună evoluţie. Giumalău. Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe Giumalău. b) Turismul Balnear Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau redobândirea sănătăţii. Alpinismul se practică atât vara. via – ferrata.000 m. echitaţie. sunt legate de staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi sunt favorizate de înălţimile moderate ale Munţilor Călimani. cât şi iarna. acestea conducând până la Hotelul Alpin «Rarău». Escaladă. alpinism Reprezintă o atracţie deosebită pentru sportivii amatori şi alpiniştii profesionişti. Rarău. Mălini. pescuit. Activitate de marcă în cadrul Parcului Naţional Călimani. Schiul fond este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră. În prezent. în lungime de 800 şi 3. Escalada începe în luna mai şi se termină în luna octombrie. Şaru Dornei. zbor cu parapanta. escaladă. river rafting. În masivul Rarău Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate şi omologate. datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului. Reţeaua de trasee montane pe care turiştii o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km. sporturi de iarnă. Suhard.Giumalău.

ce funcţionează pe lângă Centrul de Plasament ‖Mihail şi Gavril‖ Solca. Gheorghe Bîrgăuan). Numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava. încă de la mijlocul sec. O altă localitate cu potențial de dezvoltare a turismului balnear este Cacica. Județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice. printre care: Muzeul de Istorie din Suceava. o realizare de excepţie. Rădăuţi. Muzeul de Artă „Ion Irimescu‖. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creştere în ultimii ani. Solca – ateliere pentru formarea deprinderilor de viaţă (tâmplărie-sculptură). de folclor. precum şi peste 25 de unităţi muzeale. bicarbonatate sodice. Mănăstirea Humorului. apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni. cu interesantele fresce interioare şi exterioare. caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată. tradiţiilor. care există de secole şi care mai păstrează încă unele trăsături în privinţa pelerinajului propriu-zis. bine conturate şi realizate tematic (Suceava. a fost păstrat încă din timpurile medievale. obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică. Fundu Moldovei – icoane. existenţa unor condiţii bune de cazare au făcut din Solca. cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni. atermale. constituie materia primă pentru o serie de proceduri car e se efectuează în bazele de tratament. boli ginecologice. nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici. boli ale aparatului respirator. măşti etc. Climatul. L a nivelul judeţului Suceava. aerului. bine descompusă. Rădăuţi. Putna. etc. existenţa a numeroase biserici şi mănăstiri precum: Suceviţa. c) Turismul Cultural Judeţul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia. posibilităţile curative ale apei. boli ale sistemului nervos. ţesături. al XIX-lea una din staţiunile balneoclimaterice şi de tratament dintre cele mai renumite din județul Suceava. precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatr a Moldoviţei. Ioan cel Nou‖ din Suceava (unele dintre ele fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult. Ciocăneşti. Marginea). Câmpulung Moldovenesc. afecţiuni ale aparatului locomotor. Vama. Apele minerale carbogazoase. cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici. cântece şi dansuri. unde talentul şi atracţi a către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică. Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei. acestea au fost adăugate la Lista cu 34 Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO. Rădăuţi – ceramică. Gura Humorului – împletituri. coordonată de Şcoala de Artă Populară Suceava. Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului. De asemenea. Rădăuţi. păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat: religia. Vatra Dornei. Gura Humorului. nămolul de turbă di n Tinovul Mare. cu „Sala tronului‖. La nivelul judeţului Suceava. Arbore – ţesături. maistru creator. Brodina.pentru tratamentul balnear al diferitelor boli. dat fiind fondul de resurse disponibile. Molid. Marginea. Datorită unicităţii şi valorii lo r artistice. Poiana Stampei – încondeiere ouă. d) Turismul Religios Formă de turism cultural. se remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei. Humor. prin portul popular. Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca). Vama. Suceava. instrumente populare. Casa – muzeu de la Solca etc. Fundu Moldovei – pielărie. a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor. Dragomirna. calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor. autentic al meleagurilor bucovinene. Bilca. Solca. Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu. pădurilor. Acţiunile turistice trebuie să conducă la conservarea şi pr otejarea . Pătrăuţi. Gheorghe‖ a Mănăstirii „Sf. „Galeria Oamenilor de Seamă‖. coordonate de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava şi Şcoala de Artă Populară So lca – meşteşugul prelucrării lemnului. turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare. covoare ţesute manual. de datini şi obiceiuri. Muzeul „Tehnici populare bucovinene‖ din Rădăuţi. cojocărit. Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor. Muzeul „Arta lemnului‖ din Câmpulung Moldovenesc. Voroneţ. Poiana Stampei. Biserica „Sf. construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava). Într-adevăr. Probota. în 1993. Marginea. meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi. mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de dioxid de carbon. unicat în România. e) Ecoturismul Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. la nivelul localității Solca se înregistrează potenţial de revigorare a turismului balnear. Arbore. inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio -vascular. hipotone. cojocărie. Moldoviţa. Vatra Dornei.

O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din judeţul Suceava o constituie existența «Centrului Economic Bucovina». la nivel naţional. pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoane. Rezervaţia Cheia Lucavei – Câmpulung Moldovenesc. în ultima vreme şi turismul rural a început să ofere soluţii pentru turismul de afaceri.Festivalul de Artă Medievală. organizat la Ciocăneşti. Totodată. O serie de localităţi precum: Suceviţa. cum ar fi focul de tabără. . Vama. . Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism. Lucina. Poiana Negri. Marginea. unităţile hoteliere sunt dotate cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe. atraşi de posibilitatea descoperirii mediului. precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti – Siret. Şaru Dornei. beneficiarii au parte de un într eg pachet de servicii: cazare. Centrul Economic şi de Afaceri Bucovina este situat lângă Aeroportul Internaţional «Ştefan cel Mare» şi cuprinde spaţii expoziţionale.Festivalul Naţional al Păstrăvului. frumuseţea deosebită a acestor zone. turismul rural este o alternative mai interesantă. calitatea aerului. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinţei. excursii şi drumeţii.materializate inclusiv prin programe de finanţări specifice – în sensul stimulării dezvoltării şi promovării acestei forme de turism. mai multe săli de conferinţe şi un restaurant. Cîrlibaba. s-a înregistrat o creştere a numărului sosirilor în interes de afaceri. acestea devenind treptat destinaţii turistice în sine. în special pentru programele de teambuilding. Moldoviţa.Crăciun în Bucovina. Cacica. . Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt oraşele mari. Munţii Călimani se află printre cei mai puţin populaţi munţi din România. nepoluat şi cu multiple variante de recreere. este ideal pentru seminarii sau teambuilding. Pe plan naţional se constată preocupări . Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment care aduce turişti nu numai în weekend sau în concediu şi care oferă astfel o continuitate turismului rural. aroma mâncărurilor "ca la mama acasă". a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui dendrologic de la Rădăuţi. Poiana Stampei. Manifestări organizate în judeţ . Ciocăneşti. organizat anual în luna decembrie în municipiul Suceava. Rîşca. monumentele istorice cu valoare naţională şi internaţională. Poiana Şarului. Există o serie de factori favorizanţi care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism.Târgul de Sânziene se desfăşoară în municipiul Suceava în perioada 22-24 iunie. deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracţii. programe de divertisment şi mese festive. În ultimii ani. practicarea diverselor sporturi. un incubator de afaceri.naturii şi să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural. transferuri de la aeroport la hotel. precum şi de activităţile sportive din natură. Dorna Arini. Rezervaţia „12 Apostoli‖ – Dorna. se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma exploatării sulfului. Zonele deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism. Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în mediul rural. un parc tehnologic. astfel încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost înregistrat e de către acestea şi într-o mai mică măsură de către oraşele mai mici. bilete de avion. practicarea ecoturismului este abia în faza de început. Neagra Şarului. servicii de traducere simultană. Brodina. grătarul în aer liber. În prezent. pe lângă un cadru natural pitoresc. La nivelul judeţului Suceava. Sadova. precum: dens itatea sporită a populaţiei şi a caselor în zonele deluroase şi montane din judeţ. deoarece zonele rurale ale judeţului dispun. în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei. La nivel local. Dorna Candreni. mai ales în ultimii ani. . Putna.) constituie potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel local. pentru că oferă grupului acea intimitate pe care un hotel nu o poate oferi. simpozioane şi traininguri. Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod considerabil. organizat în luna august la Cetatea de Scaun Suceava. şi de un valoros potenţial cultural şi istoric. existenţa unei faune şi a unei flore bogate. f) Turismul Rural şi Agroturismul Turismul rural ca şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare. precum şi calitatea deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone. servicii de secretariat. g) Turismul de afaceri Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. Unicitatea Parcului Naţional Călimani. Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc. datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. dar şi printre cei mai ameninţaţi de intervenţia omului. de schimbarea modului de viaţă. În accepţiunea celor implicaţi. Mănăstirea Humorului. Dacă în anii trecuţi turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră. vizite pentru participanţ i.

ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării. Cateva exemple de atractii turistice: Cetatea de Scaun a Sucevei.Serbările Zăpezii. al XVI-lea. Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate. în comuna Cacica – Salina Cacica. potenţialul turistic al judeţului se caracterizează prin varietatea.Pelerin în Bucovina. Atracţii turistice importante din județul Suceava sunt: în mun. menţionată pentru prima dată într-un document de la 10 februarie 1388. Chilia lui Daniil Sihastru.. din ordinul otomanilor. sunt simbolul sufletului românesc. în două faze. Ungaria. Suceava: Muzeul de Istorie. la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee. . fără însă a-i putea provoca pagube importante. cât şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei. având iniţial un plan rectangular. Potenţialul turistic al judeţului Suceava. Obiectivele de interes regional şi naţional Judeţul are 22 de rezervaţii naturale.5m. Mănăstirea Humor. în comuna Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu. aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim etc).în oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ. în comuna Râşca: Mănăstirea Slătioara. în comuna Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa. întărit cu turnuri pătrate. cu latura de sud de 36m şi cea de est de cca. în oraşul Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor. Germania. Zidul de incintă a fost construit în două etape: în prima. case şi fonduri memorial -documentare). . când a fost ocupată din cauza trădării boierilor. Vasile Lupu este ultimul domnitor care a întreprins lucrări de restaurare. Cetatea de Scaun a Sucevei. În 1675. alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice acestei zone. Gheorghe Ştefan. a fost construită în timpul domniei lui Petru I. voievodul Dumitraşcu Cantacuzino. ca şi de faună (vezi capitolul 1 „Cadrul general‖). s. în municipiul Câmpulung Moldovenesc – Muzeul Arta Lemnului. pentru a distruge cetatea. ataca cetatea în care se aflau familia şi averea lui Vasile Lupu) pune capăt perioadei de strălucire a fortăreţei. . dar asediul din 1653 (când noul domn.Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene. Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan. La sfârşitul sec. iar în a doua etapă (înainte de 1497) a fost adăugat un alt zid. atrag anual mii de turişti din ţară şi străinătate etc. adaugă zidul de incintă. apoi a lui Ştefan Răzvan (1595). Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. 40m. păstrând nealterate minunatele culori. cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani. Austria. Frescele de pe pereţii exteriori. Mănăstirea Zamca. nefiind cucerită până în 1538. densitatea şi valoarea monumentelor d e cult şi arhitectură. în comuna Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa. Franţa.Paşte în Bucovina (Târgul Meşterilor Populari. Cetatea a suportat puternice asedii (1476.a. a fost ridicat un zid înalt de 1. Alexandru cel Bun o fortifică suplimentar. În cea de-a doua domnie a sa. respectiv din Parcul Rodna. Muzeul de Ştiinţele Naturii. incendiind cetatea din ordinul turcilor. renumite pe plan internaţional. extinde şi consolidează şanţul de apărare. restaurează clădirile din interior. 1497). un cutremur rupe latura de nord ş i distruge pereţii care mai rămăseseră în picioare. Drumul Ouălor Încondeiate. Italia. cetatea devine reşedinţa lui Aron Vodă (1592-1595). Pietrele Doamnei (Munţii Rarău). etc. endemice şi rare. Potenţialul turistic al judeţului Suceava Judeţul Suceava se recomandă. modificându -se totodată şi turnurile. precum şi specii variate de floră. organizat anual. cheamă un piroman grec. însă maxima dezvoltare o cunoaşte în timpul lui Ştefan cel Mare care. în comuna Putna: Mănăstirea Putna. ante 1476. în municipiul Rădăuţi .. cu peisaje pitoreşti. în comuna Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna. cât şi prin rezervaţii naturale şi zone etnografice. . care devin semicirculare. sunt prezenţi și pelerini din Polonia. la care. Mai mult. pe lângă pelerini catolici din România. în comuna Marginea – Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea. la data de 15 august la Cacica și Putna. Alexandru Lăpuşneanu mută capitala la Iaşi. 1485. organizate în luna februarie în apropierea Pârtiei Parc din municipiul Vatra Dornei. reprezintă premisa dezvoltării activităților economice în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în judeţul Suceava. Câţiva ani mai târziu. multe dintre ele unicat pe plan mondial. acest tărâm de legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri.

Ştefan cel Mare-33) adăposteşte o colecţie valoroasă de exponate.n. Casa Memorială ―Eusebiu Camilar‖ de la Udeşti. amenajată într-o anexă originală (fostă cancelarie şi bucătărie de vară a preotului şi cărturarului Iraclie Porumbescu). Muzeul Satului Bucovinean (str. sora sa. sunt prezente şi meşteşugurile – atelier de olar de la Marginea. După 2005. prezintă. Este construită în stil românesc şi datează din secolul al XVII-lea. potenţialul natural al Bucovinei. Muzeul Siret. oaspeţi de seamă şi mari negustori. oloierniţă.―Crai Nou‖. prezintă principalele zone etnografice ale judeţului. alte publicaţii editate de muzeu.Muzeul Bucovinei (str. Fălticeni etc. obiecte de podoabă din pietre semipreţioase. din cele 52 de obiective finalizate. prezentând istoria Sucevei în general şi pe cea a Bucovinei în special. iarna: 9-17) cuprinde: Muzeul de Istorie. construită la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor. atelier de lingurar de la Vicov sau fierărie din zona Dornelor. amplasat într-o clădire situată în Parcul Central al Municipiului Suceava. Hanul Domnesc îşi schimbă destinaţia. Rădăuţi.). Muzeul de Ştiinţele Naturii (str. singura păstrată din gospodăria parohială. Ştefan cel Mare -33. Ascultând „Balada‖ la Stupca. întemeietorul muzicii româneşti moderne precum şi pianul Mărioarei. Casa şi Muzeul Memorial ―Ciprian Porumbescu‖ de la Stupca. program: vara: 10-18. ulterior ajunge locuinţă privată. expoziţia a fost completată cu această secvenţă culturală locală. De la intrarea în muzeu. Hanul Domnesc a fost destinat găzduirii unor dregători străini. are pridvor cu prispă. Muzeul de Istorie Muzeul de Istorie (str. vederi. pe două niveluri. devenind casă de vânătoare pentru membri familiei imperiale. Casa-muzeu Solca a fost deschisă publicului în 1971. darac. de Biserica Vama (1783) şi Crâşma din Şaru Dornei pot fi vizitate diferite instalaţii populare – moara de apă. Parcului f. Pe o suprafaşă de 6 hectare. într-o manieră modernă. precum şi de un stand cu o ofertă diversificată constând din: pliante. Muzeul de Istorie a trecut prin diverse etape de organizare. epoca modernă şi cea contemporană. cu un patrimoniu bazat în special pe descoperirile de la Cetatea de Scaun a Sucevei. Ciprian Porumbescu-5). se încearcă punerea în valoare a arhitecturii populare din Bucovina şi a zonele limitrofe (astăzi parte a judeţului Suceava). Fondul MemorialDocumentar ―Simion Florea Marian‖. Vatra Dornei. reconstituie prin obiectele memoriale atmosfera de epocă în care a trăit şi a creat autorul celebrei „Balade‖. Tot aici este deschisă şi o galerie de artă cu lucrări semnate de artişti de renume din ţară şi din Bucovina. Casa Memorială ―Nicolae Labiş‖ din Mălini şi Casa-muzeu de la Solca. sunt prezentate şi numeroase aspecte de istorie locală începând cu preistoria şi continuând cu evul mediu. pe care nu le va uita niciodată. . Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”. alături de gospodării din diverse zone (Câmpulung Moldovenesc.) este cel mai tânăr muzeu în aer liber din România. piuă de sumane. Odată cu ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic în 1775. ceramică. vizitatorul trăieşte clipe de mare încărcătură emoţională. Muzeul Satulu i Bucovinean. Clădire cu două niveluri. tindă şi două camere. Muzeul de Ştiinţele Naturii. graţie săpăturilor arheologice sistematice din aşezarea hallstattiană timpurie de la „Dealul Ruina‖. Muzeul Etnografic . astăzi. vizitatorul este întâmpinat de un mic grupaj acvaristic. monument de secol XVII. a primei operete culte româneşti . Înfiinţat la 4 ianuarie 1900. expoziţia permanentă având ca tematică formarea şi dezvoltarea târgurilor şi oraşelor medievale de la est de Carpaţi. Hanul Domnesc cu expoziţia de etnografie. Astfel. Ştefan cel Mare-23).Hanul Domnesc (str. Muzeul de Istorie Siret a fost deschis publicului în 1985.

Beldiceanu-8) este constituit din două părţi importante: colecţia de faună şi floră marină şi oceanică a academicianului Mihai Băcescu. monument istoric. Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc (Calea Transilvaniei10) a fost înfiinţat în 1936. căpriorul. "Ajuns acasă. plutăritul. organizat într-un fost conac boieresc . Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” Fălticeni (str. "Casa din deal". Ion Creangă-68). Are 10 săli de expoziţie şi o secţie în aer liber. viaţa şi bogata activitate a inegalabilului compozitor. interiorul vânătoresc cu diverse obiecte de uz gospodăresc ce se pot lucra din corn şi lemn: mese. . terasa de observaţii. capra neagră. precum şi potenţialul fondului de vânătoare: cerbul. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca . Expoziţia cuprinde piese care reflectă ocupaţiile tradiţionale din zonă. în zilele senine se pot face interesante investigaţii. N. albumul ―votiv‖ oferit de Ciprian iubitei sale Berta Gorgon). prin expoziţia de bază. cuprinde planetariul. Unirii-3) prezintă fauna şi flora din zonă.monument de arhitectură neoclasic de secol XIX înconjurat de un impresionant parc dendrologic cu arbori seculari şi specii floristice rare. precum şi acvarii şi diorame care ilustrează peisajul natural al Şomuzului. Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică din Vatra Dornei (str. inaugurat în 1971. sala ecuatorială. o bibliotecă de specialitate şi săli de expoziţie temporară.Fălticeni. nu lipsesc nici diversele obiecte folosite în uzul gospodăresc. Se remarcă dioramele cu cerbul atacat de lupi şi familia de căpriori. şi trăi momente unice de încântare în sala de audiţii muzicale. vulturul pleşuv etc. scria Sadoveanu în 1913. Observatorul astronomic (str. meşteşugul prelucrării lemnului. Două săli sunt dedicate arheologului Vasile Ciurea. pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel. bagheta de dirijor. Sala a şasea este destinată transportului. a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu. ursul carpatin. reconstituie documentar. vânătoarea şi pescuitul. Sucevei-91) a fost deschisă publicului în 1972 şi cuprinde documente şi fotografii referitoare la peste 40 de personalităţi fălticenene. violoncel. este casa în care a copilărit dramaturgul Horia Lovinescu. cel mai important exponat fiind carul din lemn pentru transportul vinului. Vizitatorul poate admira instrumentele muzicale originale (pian. Universităţii-13). explorator al mai multor mări şi oceane. Clădirea. Galeria Oamenilor de Seamă Fălticeni (str. cuiere etc. nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc". Tot aici este găzduită şi o bibliotecă germană. numeroasele trofee de vânătoare. partituri etc. cu sală de lectură. deschis în 1981.Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu”. cocoşul de mesteacăn. fotografii. Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” Fălticeni (str. Cu ajutorul lunetei. întemeietorul primului muzeu fălticenean.

este necesară decuparea ei în ansambluri funcţionale. Muzeul sătesc „Vasile Boca” din Botoşana găzduieşte o colecţie etnografică cu obiecte din zonă. Are o tindă şi două camere laterale care adăpostesc o expoziţie mixtă. cu expoziţie foto-documentară. „tehnica antichităţilor‖ (inspirată din plafoane. constituite din elemente şi relaţii. verde. alături de mobilier rustic şi orăşenesc. de la tăierea arborilor până la prelucrarea acestuia (diverse fierăstraie. Pentru a o cunoaşte mai bine şi pentru a o gestiona ca atare. diverse ţesături. icoane pictate pe lemn sau litografiate. respectiv să nu prejudicieze mediul natural şi factorul uman nici în prezent. O primă sală. vizitatorul poate admira diferite ţesături tradiţionale. Creşterea economică şi dezvoltarea antrenează inevitabil modificări într-un sistem teritorial. se află într-un imobil de lemn de la sfârşitul secolului al XIX-lea. diferite obiecte de uz gospodăresc şi pastoral din lemn. nici în viitor. datorată educatoarei Emiliea Bâcu. o amenajare muzeală recentă. pavaje şi coloane). ladă de zestre şi piese din corn de cerb. Exponatele. „grafică alb-negru‖. diverse piese din lemn. banc de tâmplărie. ceramică şi sticlă. Tinda este rezervată prelucrării lemnului. „ceară în relief cu culori‖. obiecte din lemn. Din inventarul muzeului menţionăm soba tradiţională cu cuptor. ceramica neagră de uz comun de Marginea şi Rădăuţi. cu accent pe ctitoriile epocii lui Petru Rareş. costume populare. Concluzie Realitatea teritorială este tot mai complexă şi se află într-un permanent proces de restructurare spaţială. costumele populare din zonă. care au ca finalitate atingerea unor ţeluri comune. între care se remarcă un steag liturgic (prapur) şi o colecţie de bâte ciobăneşti cu diverse ornamente. surprind interioarele unei case tradiţionale şi îndeletnicirile din zonă. „dantelărie‖ (goblen pe ou). . începând de la maro. respectiv sisteme teritoriale. Muzeul Ctitoriilor Voievodului Petru Rareş din Râşca a fost înfiinţat în 2009 într-o casă din lemn construită special cu această destinaţie. dar politica economică de dezvoltare trebuie să fie astfel concepută încât exploatarea resurselor regenerabile şi neregenerabile să fie condusă şi gestionată raţional. roşu şi bleu. Nu lipseşte războiul de ţesut şi instrumentarul acestei îndeletniciri.Muzeul Lucia Condrea din Moldoviţa a fost înfiinţat în 1993 la iniţiativa artistei şi cuprinde peste 1000 de exponate dintre care peste jumătate creaţii proprii în cinci tehnici de lucru: „tradiţională‖ (în culori). Astfel. istorico-etnografică. dar şi calitativă. este destinată istoriei medievale. Casa muzeu “Bukowina” din Putna. de factură etnografică.

Peptanatu.suceava360.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior. ―Sisteme Teritoriale‖. Editura Meteor Press. ―Economia Turismului‖. Editura Uranus.Bibliografie: R. Mincu.turism-suceava. Bucureşti 2007 D.ro http://www. Bucuresti http://www. ―Geografia Turismului‖. Curs.ro/info-Istoria_Sucevei-2. 2001-2002 S. Neguţ. Bucureşti 2004 ―Ghid de turism – Judetul Suceava‖.html http://www.cjsuceava. Consiliul Judetean Suceava.pdf .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful