Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografia Turismului

Sisteme Teritoriale
- Judetul Suceava -

Pintilie Alexandru An II, Turism ID

una mai veche la Şcheia. Pietrosul Bistritei 1791m. În sec. Fălticeni. În 1401. 21 de zile şi nopţi în şir. Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui Ştefan cel Mare (1457 . Giumalău 1857m. cea mai mare parte a sa fiind constituită din Bucovina de sud. După izbucnirea primului război mondial. alta puţin mai nouă.1391). Ştefan făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de aparare. Niciodată cetatea n -a fost cucerită prin forţa armelor. din timpuri străvechi.Altitudinea maximă: vf. în 1388. Între cele două s -a dezvoltat. ultimii având dreptul de a-şi alege un şoltuz propriu (ce purta numele de "voit"). reşedinţa domnească s-a mutat la Iaşi. oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate. Suceava este menţionată drept capitală a Moldovei. vf. Reședința: municipiul Suceava. XIV. XIV. iar la 26 mai Ioan Capturi. . În epoca migraţiei şi în secolele următoare populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască pe aceste meleaguri. . Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei. descoperirile arheologice relevând şi puternice influenţe romane. foarte mulţi bucovineni au fugit în Moldova şi s -au înrolat în armata română. dar acestea au rămas neclintite. da r cu o existenţă scurtă.555 kmp. Șomuzul Mare. În 1408. Alexandru cel Bun a condus ţara timp de 32 de ani. vf. Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Ţării Moldovei. precum şi a unor mărfuri de export ale Moldovei. după Cernăuţi. dar dârza rezistenţă a moldovenilor i -a frânt voinţa victoriei şi l-a silit să se retragă în mod ruşinos. În vara anului 1476. Suceava. . aşa cum atestă cercetările arheologice. Suceava primeşte oştile marelui voievod Mihai. în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor. Moldova (cursul superior și mijlociu). În 1775. al Bucovinei. în care se afla şi Suceava (graniţa cu România trecea chiar pe la sud-est de oraş). . începând chiar din paleolitic. aici s-a stabilit şi Mitropolia Moldovei. intrând tot mai mult în anonimat.Principalele cursuri de apă: Siret (între graniță și Lespezi). a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun. asupra oraşului s-au aşezat însă vremuri grele. oraşul era populat cu români. dar şi cu germani. II-III exista aici o aşezare a dacilor liberi. Suceava a fost al doilea oraş. această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592 . Rarău 1651m Istoric : Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite. Apoi. dar mai ales î n închegarea.1595). Lângă oraş s-au aflat două cetăţi. una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova. În 1497. Din Suceava. .Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viaţa politică a Moldovei. Cetatea Şcheia. noul pârcălab al Sucevei. La 21 mai 1600. Localizare: Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova din România. Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. Horodniceni (iazuri). jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei―.Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare). iar oraşul Suceava era menţionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului.Suprafața: 8. Timp de un secol şi jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Hapsburgic.1774). primind numele de Bucovina. mărind cetatea şi întărindu-i zidurile. oraşul. Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 . În evul mediu. Odată cu Alexandru Lăpuşneanu. iar în sec. tunurile leşilor au bătut în ziduri. Un rol decisiv pentru istoria românilor l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu prin înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale. dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. ce se vede şi astăzi. Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni. ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia şi Rusia (1768 . încă din prima parte a sec. maghiari şi armeni. ambiţiosul Mohamed II şi-a încercat norocul sub zidurile cetăţii.1504).

terasa de 180-190 m. Viei. . Semnificaţia . iar 15% din teritoriu are pante peste 10°. - Populatia: . conform structurii geologice cu caracter monoclival. purtătorul de biruinţă al creştinătăţii evocă faptul că oraşul s-a remarcat în lupta anti-otomană. larg vălurite. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint. terasa de 100 m.451 locuitori. pe câmp de azur. de vîrstă cuaternară. cu o densitate de 71. dotată cu ferestre luminate negru şi aşezată pe o câmpie verde. inundabilă. dealul Viei şi dealul Mănăstirii. modelate sub forma unor trepte. străpunge cu lancea un balaur. au un caracter îmbucat. în faţa construcţiei Sfântul Gheorghe ecvestru. Tarinca. coline (cueste) şi dealuri (Zamcă. 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 şi 10°.versanţii deluviali (circa 25% din suprafaţa). Capul de bour. dealul Căprăriei. o treaptă mai înaltă între 2 şi 4 m. . Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat. cu deschidere spre valea rîului Suceava.şesurile aluvionare. de aur. se întîlnesc mai ales în bazinul superior al văii Tirgului. 376 m Mănăstirii. În afara acestor trei trepte ale şesului se mai pot delimita încă şase terase: terasa de 20. cît şi a văii Sucevei este NV—SE. de asemenea. Bogdana şi Morii. Tirgulut (Cacaina). ultima treaptă între 4 şi 7 m este cea mai înaltă a şesului. Principalele unităţi de relief din oraş şi din zona înconjurătoare. 385 m. plasat deasupra coroanei murale. aproximativ 60% din suprafaţa teritoriului.Sfântul Gheorghe. cu înălţimea maximă de 435 m (dealul Tarinca) şi cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava). Cadru natural: Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei e cel al unui vast amfiteatru. cu o fragmentare sub formă de platouri.25 m în zona abatorului Burdujeni. eroziuni areolare şi liniare). considerat în epocile feudală şi modernă. terasa de 130 -140 m. din care iese stema Moldovei: capul de bour cu gât cu tot şi cu stea între coarne. de argint. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. apăruţi ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren. 435 m) separate de văile nurilor Suceava. o cetate crenelata roşie. Scheia. dealul Tarinca.Stema oraşului Stema oraşului Suceava: un scut. dealul Velniţei. Ele s-au detaşat ca trepte prin adincirea succesivă a albiei Sucevei astfel: o treaptă între 0 şi 2 m. inundabilă periodic. reprezentate prin dealul Zamca şi dealul Cetăţii. terasa de 60-70 m. nimbat de aur. dealul Burdujeni. populația județului Suceava era de 614. 375 m. cele sub formă de coline se întîlnesc numai în partea de sud-est a oraşului. pot fi clasificate în trei mari grupe: platourile. sîn t sub 3°. Orientarea generală a interfluviilor.evolutia demografica În 2011. . formată din cinci turnuri. cu şapte turnuri. terasa de 150-160 m. Majoritatea lor. pe versanţii de vest şi sud-est ai dealului Zamca şi pe versantul drept al Sucevei. evocă faptul că această urbe a fost odinioară capitala Moldovei.8 loc/km².

a pielăriei şi încălţămintei.industria alimentară. conform noilor principii ale economiei de piaţă. .0. . care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului. reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje. Municipii Suceava (reședința județului) Fălticeni Rădăuți Câmpulung Moldovenesc Vatra Dornei Orașe Gura Humorului Siret Solca Broșteni (2004) Cajvana (2004) Dolhasca (2004) Frasin (2004) Liteni (2004) Milișăuți (2004) Salcea (2004) Vicovu de Sus (2004) Economia: Condiţiile social – istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava.3% Germani .2% Diviziuni administrative: Județul este compus din 5 municipii. .96.1% Ruteni. . industrie aflată în declin în ultimul deceniu. pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte.0.9% Ucrainieni .0. 11 orașe și 97 de comune (2005).industrie uşoară. mangan.- Români .9% Poloni . care s-a reorganizat. carne).0. alții . reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi rulmenţi. uranifere). reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri cuprifere.1.industria lemnului.3% Rromi (Țigani) .industria minieră. Maghiari. .industria construcţiilor de maşini. Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt: . fiind în continuă dinamică.3% Lipoveni . polimetalice.0. dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier.

Astfel. stâncile cu aspect ruiniform ―12 Apostoli‖. lutul prinde viaţă în forme străvechi cu denumiri specifice: ulcioare. Tipurile de turism care se practică la nivelul judeţului sunt: a) Turismul Montan Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. este meșteșugul încondeierii ouălor. Turism: Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni. o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi boiereşti: Putna. În comuna Ciocănești se desfășoară Festivalul Național al Ouălor Încondeiate. Decorul acestora este realizat prin impresiune pe vasul ud şi prin lustru ire cu cremene pe vasul uscat. investiţiile din ac est domeniu constituind o prioritate a comunităţii. cu arhitectura specific bucovineană cu frumoase decoraţii exterioare. Arbore. aflat la a opta ediție în anul 2011. Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. platouri. comparabile cu creaţiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentală. tradiţiile şi obiceiurile populare. Vama (confecţionarea cojoacelor. exprimată în alcătuirea modelelor şi îmbinarea culorilor. precum şi un port popular autentic. Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia. pieptarelor). meşteşug străvechi. lustruită cu piatră. potenţialul hidrografic. În prezent este continuat de renumiţii meşteri olari de la Rădăuţi (Florin şi Marcel Colibaba) şi de meşterii olari de la Marginea. dar mai ales în închegarea. aplice etc. având motive florale sau geometrice. Cârlibaba (port popular şi ţesături de interior). din mâinile olarilor. verde. Bogăţia elementelor etnografice este evidentă în Ţara Dornelor unde se mai păstrează şi astăzi vechile ocupaţii şi obiceiuri. Dorna. 32 Moldoviţa. renumit prin covoarele care se fac aici. pădurea seculară de la Giumalău. galben sau fondul roşu sau verde cu desene geometrice sau florale stilizate. străchini. Vasele de Rădăuţi se disting prin fondul alb cu desene cu maro. Centrul de ceramică neagră de la Marginea este renumit în întreaga ţară. cărămiziu. Voroneţ. gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă . fiind prognozată astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu. specificul gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică. relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău. Cacica. patrimoniul cultural -istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional. maro. clima favorabilă practicării turismului în tot cursul anului. căni de Moşi. Suceviţa. în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor. cu alb. relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent. Siret şi Suceava. Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale. Humor. oale cu mănuşă. practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. oale de sarmale. tehnică preluată de la geto-daci şi care dovedeşte continuitatea populaţiei autohtone în regiune. Arbore (scoarţe şi ştergare). Câteva dintre aşezările cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Rădăuţi) renumit centru de ceramică neagră. cetăţile Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei. verde. Fundu Moldovei (centru de construcţie a instrumentelor populare şi de prelucrare artistică a lemnului). care sunt renumiţi prin ceramica neagră şi cea roşie utilitară (familiile Magopat şi Pascaniuc). Fondul etnografic şi folcloric al judeţului Suceava pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul. Dragomirna. precum şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană.Traditii si obiceiuri: În judeţul Suceava se remarcă tradiţia în olărit. un meșteșug păstrat încă la nivelul județului Suceava. decorul fiind subordonat formei vasului. lucrat cu o neîntrecută măiestrie artistică. dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. faunistic şi floristic bogat. dar şi forme mai noi: vaze de diferite mărimi. monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi universal. a cărui vechime este argumentată de descoperirile arheologice din zonă. un important centru ceramic. De asemenea. Ciocăneşti (la 22 km de la Vatra Dornei).

condiţii pentru practicarea de drumeţii montane. Drumeţiile. Pârtii de schi: 2 pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc şi Dealu Negru). acestea conducând până la Hotelul Alpin «Rarău». Alpinismul se practică atât vara. Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe Giumalău. Pojorâta. Escalada începe în luna mai şi se termină în luna octombrie. 1 pârtie la Gura Humorului. Drumeţiile Expunerea geografică a munţilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (în funcţie de opţiunea turiştilor) de mai multe zile. Părhăuţi. river rafting. dacă drumul a fost sau nu deszăpezit. 2 pârtii în Câmpulung Moldovenesc (Runc şi Rarău). Gura Haitii. care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în acelaşi loc din care s -a plecat. cât şi iarna. Reţeaua de trasee montane pe care turiştii o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km.000 m. Schi Judeţul Suceava oferă condiţii optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. Turismul ecvestru Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui: echitaţie. în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă. Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turişti practicanţi ai sporturilor de iarnă. datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului. Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat . Dorna Cândrenilor. Giumalău. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din România. deservite de un telescaun. în special a parapantei şi deltaplanului. Suhard şi Bistriţei. Se poate practica pe tot parcursul anului şi la Prisaca Dornei. ca urmare a solicitărilor şi prizei de care s-a bucurat acesta în rândul clienţilor participanţi. Şaru Dornei. Traseele au grade de dificultate diferite: uşoare (cu durate cuprinse între două şi până la patru ore) şi mai complexe (de una şi până la cinci zile). turismul călare a înregistrat până acum o foarte bună evoluţie. marea lor majoritate fiind marcate şi întreţinute de către Serviciul de Promovare ş i Dezvoltare a Turismului şi Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. Zone precum: Vatra Dornei. care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice. Activitate de marcă în cadrul Parcului Naţional Călimani. Gura Humorului şi Suceviţa sunt zone cu potenţial pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi practicarea altor sporturi de iarnă. În masivul Rarău Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate şi omologate. Ciocăneşti. folosindu-se curenţii. escaladă. alpinism Reprezintă o atracţie deosebită pentru sportivii amatori şi alpiniştii profesionişti. Pojorâta. în mod regulat. Escaladă. turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti. sunt legate de staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi sunt favorizate de înălţimile moderate ale Munţilor Călimani. Mălini şi Cârlibaba). pescuit. în funcţie de grosimea stratului de zăpadă. Suhard. se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei. Rarău . mountain bike. în special în Vârful Ouşorul. Cârlibaba. zbor cu parapanta. 3 pârtii în mediu rural (Suceviţa. plimbări cu calul de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". echitaţie. vânătoare. alpinism. Schiul fond este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră. Sezonul de escaladă pe gheaţă începe în decembrie şi se termină în martie. b) Turismul Balnear Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau redobândirea sănătăţii. Udeşti. via – ferrata. dar numa i în anumite condiţii. un teleschi şi un babyschi. Crucea. dar şi 2 pârtii de schi fond. Zborul cu parapanta Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta. Broşteni. Există trasee turistice omologate. Câmpulung Moldovenesc. în lungime de 800 şi 3. În prezent. Rarău. Staţiunea pune la dispoziţie turiştilor 2 pârtii de schi omologate.Giumalău. Mălini. Au fost create o serie de trasee şi pachete turistice adecvate turismului ecvestru şi s -au procurat echipamente şi cai pe toate gusturile. mai ales în Călimani. sporturi de iarnă.

Gura Humorului – împletituri. a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor. covoare ţesute manual. cojocărie. Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca). de folclor. etc. O altă localitate cu potențial de dezvoltare a turismului balnear este Cacica. boli ale sistemului nervos. Gheorghe Bîrgăuan). a fost păstrat încă din timpurile medievale. Fundu Moldovei – pielărie. e) Ecoturismul Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Fundu Moldovei – icoane. L a nivelul judeţului Suceava. Solca. de datini şi obiceiuri. Casa – muzeu de la Solca etc. Brodina. existenţa a numeroase biserici şi mănăstiri precum: Suceviţa. Bilca. autentic al meleagurilor bucovinene. Marginea). precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatr a Moldoviţei. Humor. posibilităţile curative ale apei. obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică. Arbore – ţesături. c) Turismul Cultural Judeţul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia. De asemenea. în 1993. unicat în România. cu „Sala tronului‖. La nivelul judeţului Suceava. bine conturate şi realizate tematic (Suceava. coordonate de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava şi Şcoala de Artă Populară So lca – meşteşugul prelucrării lemnului. inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio -vascular. Câmpulung Moldovenesc. Putna. caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată. Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni. măşti etc. Molid. hipotone. Marginea. „Galeria Oamenilor de Seamă‖. bicarbonatate sodice. afecţiuni ale aparatului locomotor. Rădăuţi. încă de la mijlocul sec. o realizare de excepţie. mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de dioxid de carbon. ţesături.pentru tratamentul balnear al diferitelor boli. Apele minerale carbogazoase. unde talentul şi atracţi a către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică. al XIX-lea una din staţiunile balneoclimaterice şi de tratament dintre cele mai renumite din județul Suceava. instrumente populare. Solca – ateliere pentru formarea deprinderilor de viaţă (tâmplărie-sculptură). coordonată de Şcoala de Artă Populară Suceava. Dragomirna. Vama. boli ale aparatului respirator. Poiana Stampei. Într-adevăr. Rădăuţi. Muzeul „Tehnici populare bucovinene‖ din Rădăuţi. Moldoviţa. Suceava. Voroneţ. Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului. d) Turismul Religios Formă de turism cultural. Gheorghe‖ a Mănăstirii „Sf. boli ginecologice. Numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava. la nivelul localității Solca se înregistrează potenţial de revigorare a turismului balnear. calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor. Vama. Acţiunile turistice trebuie să conducă la conservarea şi pr otejarea . apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni. atermale. cojocărit. existenţa unor condiţii bune de cazare au făcut din Solca. Climatul. Pătrăuţi. Probota. se remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei. aerului. bine descompusă. Arbore. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creştere în ultimii ani. cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. Datorită unicităţii şi valorii lo r artistice. care există de secole şi care mai păstrează încă unele trăsături în privinţa pelerinajului propriu-zis. cu interesantele fresce interioare şi exterioare. tradiţiilor. dat fiind fondul de resurse disponibile. Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei. Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor. Poiana Stampei – încondeiere ouă. turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare. păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat: religia. prin portul popular. Vatra Dornei. nămolul de turbă di n Tinovul Mare. Ciocăneşti. Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu. maistru creator. cântece şi dansuri. Mănăstirea Humorului. Biserica „Sf. Muzeul de Artă „Ion Irimescu‖. constituie materia primă pentru o serie de proceduri car e se efectuează în bazele de tratament. acestea au fost adăugate la Lista cu 34 Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO. Gura Humorului. meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi. Ioan cel Nou‖ din Suceava (unele dintre ele fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult. pădurilor. Județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice. Rădăuţi. Rădăuţi – ceramică. Marginea. printre care: Muzeul de Istorie din Suceava. ce funcţionează pe lângă Centrul de Plasament ‖Mihail şi Gavril‖ Solca. Vatra Dornei. precum şi peste 25 de unităţi muzeale. cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici. construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava). Muzeul „Arta lemnului‖ din Câmpulung Moldovenesc. nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici.

în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei. Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment care aduce turişti nu numai în weekend sau în concediu şi care oferă astfel o continuitate turismului rural. precum şi calitatea deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone. dar şi printre cei mai ameninţaţi de intervenţia omului. frumuseţea deosebită a acestor zone. precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti – Siret. practicarea ecoturismului este abia în faza de început. f) Turismul Rural şi Agroturismul Turismul rural ca şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare. Manifestări organizate în judeţ . Moldoviţa. la nivel naţional. Putna. În prezent. Centrul Economic şi de Afaceri Bucovina este situat lângă Aeroportul Internaţional «Ştefan cel Mare» şi cuprinde spaţii expoziţionale. Pe plan naţional se constată preocupări . Poiana Şarului.Târgul de Sânziene se desfăşoară în municipiul Suceava în perioada 22-24 iunie. pe lângă un cadru natural pitoresc. Vama. unităţile hoteliere sunt dotate cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe. deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracţii. pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoane. Cacica. Rîşca. calitatea aerului. deoarece zonele rurale ale judeţului dispun. Lucina. În ultimii ani. g) Turismul de afaceri Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. turismul rural este o alternative mai interesantă. în ultima vreme şi turismul rural a început să ofere soluţii pentru turismul de afaceri. vizite pentru participanţ i. beneficiarii au parte de un într eg pachet de servicii: cazare. programe de divertisment şi mese festive. Dacă în anii trecuţi turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră. organizat la Ciocăneşti. a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui dendrologic de la Rădăuţi. precum şi de activităţile sportive din natură. Rezervaţia „12 Apostoli‖ – Dorna.Crăciun în Bucovina. monumentele istorice cu valoare naţională şi internaţională. este ideal pentru seminarii sau teambuilding. Dorna Arini. . Dorna Candreni. Munţii Călimani se află printre cei mai puţin populaţi munţi din România. datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. astfel încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost înregistrat e de către acestea şi într-o mai mică măsură de către oraşele mai mici. Ciocăneşti. . şi de un valoros potenţial cultural şi istoric. Marginea. Totodată. un parc tehnologic. Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt oraşele mari. cum ar fi focul de tabără. Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în mediul rural. excursii şi drumeţii. Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc. servicii de secretariat. mai ales în ultimii ani. grătarul în aer liber. Cîrlibaba. Mănăstirea Humorului. . O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din judeţul Suceava o constituie existența «Centrului Economic Bucovina». Sadova. Zonele deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism. O serie de localităţi precum: Suceviţa. acestea devenind treptat destinaţii turistice în sine. Poiana Negri. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinţei. transferuri de la aeroport la hotel. Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod considerabil.) constituie potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel local. practicarea diverselor sporturi. Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism.Festivalul Naţional al Păstrăvului. în special pentru programele de teambuilding.materializate inclusiv prin programe de finanţări specifice – în sensul stimulării dezvoltării şi promovării acestei forme de turism. În accepţiunea celor implicaţi. Poiana Stampei. Neagra Şarului. simpozioane şi traininguri. precum: dens itatea sporită a populaţiei şi a caselor în zonele deluroase şi montane din judeţ. Brodina. .Festivalul de Artă Medievală. Şaru Dornei. La nivelul judeţului Suceava. organizat anual în luna decembrie în municipiul Suceava. La nivel local. Unicitatea Parcului Naţional Călimani. un incubator de afaceri. aroma mâncărurilor "ca la mama acasă". atraşi de posibilitatea descoperirii mediului. servicii de traducere simultană. Rezervaţia Cheia Lucavei – Câmpulung Moldovenesc. bilete de avion. s-a înregistrat o creştere a numărului sosirilor în interes de afaceri. de schimbarea modului de viaţă. nepoluat şi cu multiple variante de recreere. se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma exploatării sulfului. mai multe săli de conferinţe şi un restaurant. Există o serie de factori favorizanţi care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism. pentru că oferă grupului acea intimitate pe care un hotel nu o poate oferi. organizat în luna august la Cetatea de Scaun Suceava.naturii şi să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural. existenţa unei faune şi a unei flore bogate.

în comuna Râşca: Mănăstirea Slătioara. renumite pe plan internaţional. la data de 15 august la Cacica și Putna. Frescele de pe pereţii exteriori. cu latura de sud de 36m şi cea de est de cca. în două faze. 1485. în municipiul Câmpulung Moldovenesc – Muzeul Arta Lemnului. Cetatea de Scaun a Sucevei. Mănăstirea Humor. ante 1476. Zidul de incintă a fost construit în două etape: în prima. Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. cetatea devine reşedinţa lui Aron Vodă (1592-1595). precum şi specii variate de floră. când a fost ocupată din cauza trădării boierilor. în comuna Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa. dar asediul din 1653 (când noul domn. al XVI-lea. ca şi de faună (vezi capitolul 1 „Cadrul general‖).. . adaugă zidul de incintă. fără însă a-i putea provoca pagube importante. incendiind cetatea din ordinul turcilor.a.Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene. restaurează clădirile din interior. nefiind cucerită până în 1538. Potenţialul turistic al judeţului Suceava Judeţul Suceava se recomandă. Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate. s. Atracţii turistice importante din județul Suceava sunt: în mun. . Drumul Ouălor Încondeiate. Muzeul de Ştiinţele Naturii. Mănăstirea Zamca. menţionată pentru prima dată într-un document de la 10 februarie 1388. Franţa. aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim etc). sunt simbolul sufletului românesc. potenţialul turistic al judeţului se caracterizează prin varietatea. în comuna Cacica – Salina Cacica. organizate în luna februarie în apropierea Pârtiei Parc din municipiul Vatra Dornei.5m. . a fost ridicat un zid înalt de 1.în oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ. Alexandru cel Bun o fortifică suplimentar. Obiectivele de interes regional şi naţional Judeţul are 22 de rezervaţii naturale. pentru a distruge cetatea. Potenţialul turistic al judeţului Suceava.Paşte în Bucovina (Târgul Meşterilor Populari. păstrând nealterate minunatele culori. în comuna Marginea – Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea. Germania. acest tărâm de legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri. la care. Gheorghe Ştefan. Austria. din ordinul otomanilor. a fost construită în timpul domniei lui Petru I. Chilia lui Daniil Sihastru.Serbările Zăpezii. sunt prezenţi și pelerini din Polonia. extinde şi consolidează şanţul de apărare.Pelerin în Bucovina. Ungaria. Suceava: Muzeul de Istorie. în comuna Putna: Mănăstirea Putna. atrag anual mii de turişti din ţară şi străinătate etc. Câţiva ani mai târziu. cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani.. La sfârşitul sec. Alexandru Lăpuşneanu mută capitala la Iaşi. . cheamă un piroman grec. voievodul Dumitraşcu Cantacuzino. alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice acestei zone. în comuna Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa. Mai mult. Vasile Lupu este ultimul domnitor care a întreprins lucrări de restaurare. etc. Italia. multe dintre ele unicat pe plan mondial. în comuna Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna. În 1675. cu peisaje pitoreşti. întărit cu turnuri pătrate. pe lângă pelerini catolici din România. în municipiul Rădăuţi . în comuna Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu. care devin semicirculare. la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee. apoi a lui Ştefan Răzvan (1595). cât şi prin rezervaţii naturale şi zone etnografice. în oraşul Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor. iar în a doua etapă (înainte de 1497) a fost adăugat un alt zid. modificându -se totodată şi turnurile. cât şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei. case şi fonduri memorial -documentare). Cetatea a suportat puternice asedii (1476. Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan. Cateva exemple de atractii turistice: Cetatea de Scaun a Sucevei. organizat anual. un cutremur rupe latura de nord ş i distruge pereţii care mai rămăseseră în picioare. endemice şi rare. respectiv din Parcul Rodna. având iniţial un plan rectangular. însă maxima dezvoltare o cunoaşte în timpul lui Ştefan cel Mare care. 40m. Pietrele Doamnei (Munţii Rarău). 1497). densitatea şi valoarea monumentelor d e cult şi arhitectură. În cea de-a doua domnie a sa. ataca cetatea în care se aflau familia şi averea lui Vasile Lupu) pune capăt perioadei de strălucire a fortăreţei. reprezintă premisa dezvoltării activităților economice în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în judeţul Suceava. ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării.

Casa Memorială ―Nicolae Labiş‖ din Mălini şi Casa-muzeu de la Solca. Vatra Dornei. Este construită în stil românesc şi datează din secolul al XVII-lea. pe două niveluri. sunt prezente şi meşteşugurile – atelier de olar de la Marginea. Fondul MemorialDocumentar ―Simion Florea Marian‖. vizitatorul trăieşte clipe de mare încărcătură emoţională. Muzeul Satulu i Bucovinean. Parcului f. Înfiinţat la 4 ianuarie 1900. prezintă principalele zone etnografice ale judeţului. oloierniţă. Ştefan cel Mare-33) adăposteşte o colecţie valoroasă de exponate. Muzeul Etnografic . Odată cu ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic în 1775. se încearcă punerea în valoare a arhitecturii populare din Bucovina şi a zonele limitrofe (astăzi parte a judeţului Suceava). Casa-muzeu Solca a fost deschisă publicului în 1971. piuă de sumane. Ştefan cel Mare-23). Muzeul Satului Bucovinean (str.n. Ascultând „Balada‖ la Stupca.―Crai Nou‖. atelier de lingurar de la Vicov sau fierărie din zona Dornelor. graţie săpăturilor arheologice sistematice din aşezarea hallstattiană timpurie de la „Dealul Ruina‖. expoziţia permanentă având ca tematică formarea şi dezvoltarea târgurilor şi oraşelor medievale de la est de Carpaţi. alături de gospodării din diverse zone (Câmpulung Moldovenesc. construită la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor. După 2005. ulterior ajunge locuinţă privată. Hanul Domnesc îşi schimbă destinaţia. reconstituie prin obiectele memoriale atmosfera de epocă în care a trăit şi a creat autorul celebrei „Balade‖. prezintă. oaspeţi de seamă şi mari negustori. întemeietorul muzicii româneşti moderne precum şi pianul Mărioarei. Muzeul de Ştiinţele Naturii. alte publicaţii editate de muzeu.) este cel mai tânăr muzeu în aer liber din România. epoca modernă şi cea contemporană.Muzeul Bucovinei (str. sunt prezentate şi numeroase aspecte de istorie locală începând cu preistoria şi continuând cu evul mediu. Ciprian Porumbescu-5).). Tot aici este deschisă şi o galerie de artă cu lucrări semnate de artişti de renume din ţară şi din Bucovina. Casa Memorială ―Eusebiu Camilar‖ de la Udeşti. sora sa. are pridvor cu prispă. Astfel. De la intrarea în muzeu. iarna: 9-17) cuprinde: Muzeul de Istorie. ceramică. într-o manieră modernă.Hanul Domnesc (str. potenţialul natural al Bucovinei. Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”. Ştefan cel Mare -33. precum şi de un stand cu o ofertă diversificată constând din: pliante. tindă şi două camere. program: vara: 10-18. expoziţia a fost completată cu această secvenţă culturală locală. singura păstrată din gospodăria parohială. Muzeul de Istorie Siret a fost deschis publicului în 1985. Muzeul Siret. pe care nu le va uita niciodată. de Biserica Vama (1783) şi Crâşma din Şaru Dornei pot fi vizitate diferite instalaţii populare – moara de apă. Hanul Domnesc a fost destinat găzduirii unor dregători străini. a primei operete culte româneşti . Muzeul de Istorie Muzeul de Istorie (str. devenind casă de vânătoare pentru membri familiei imperiale. monument de secol XVII. Casa şi Muzeul Memorial ―Ciprian Porumbescu‖ de la Stupca. obiecte de podoabă din pietre semipreţioase. Rădăuţi. prezentând istoria Sucevei în general şi pe cea a Bucovinei în special. Clădire cu două niveluri. Pe o suprafaşă de 6 hectare. Muzeul de Istorie a trecut prin diverse etape de organizare. Hanul Domnesc cu expoziţia de etnografie. Fălticeni etc. vederi. amenajată într-o anexă originală (fostă cancelarie şi bucătărie de vară a preotului şi cărturarului Iraclie Porumbescu). astăzi. din cele 52 de obiective finalizate. . amplasat într-o clădire situată în Parcul Central al Municipiului Suceava. cu un patrimoniu bazat în special pe descoperirile de la Cetatea de Scaun a Sucevei. darac. vizitatorul este întâmpinat de un mic grupaj acvaristic. Muzeul de Ştiinţele Naturii (str.

cuprinde planetariul.Fălticeni. şi trăi momente unice de încântare în sala de audiţii muzicale. Unirii-3) prezintă fauna şi flora din zonă. Clădirea. bagheta de dirijor. Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc (Calea Transilvaniei10) a fost înfiinţat în 1936. Sucevei-91) a fost deschisă publicului în 1972 şi cuprinde documente şi fotografii referitoare la peste 40 de personalităţi fălticenene. Tot aici este găzduită şi o bibliotecă germană. cocoşul de mesteacăn. cu sală de lectură. . o bibliotecă de specialitate şi săli de expoziţie temporară. Sala a şasea este destinată transportului. fotografii. Beldiceanu-8) este constituit din două părţi importante: colecţia de faună şi floră marină şi oceanică a academicianului Mihai Băcescu. monument istoric. "Casa din deal". vânătoarea şi pescuitul. violoncel. sala ecuatorială. partituri etc. inaugurat în 1971. plutăritul. prin expoziţia de bază. N. nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc". Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” Fălticeni (str. albumul ―votiv‖ oferit de Ciprian iubitei sale Berta Gorgon).Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu”. Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică din Vatra Dornei (str. Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” Fălticeni (str. "Ajuns acasă. nu lipsesc nici diversele obiecte folosite în uzul gospodăresc. viaţa şi bogata activitate a inegalabilului compozitor. pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel. Expoziţia cuprinde piese care reflectă ocupaţiile tradiţionale din zonă. Observatorul astronomic (str. cuiere etc. ursul carpatin. întemeietorul primului muzeu fălticenean. precum şi acvarii şi diorame care ilustrează peisajul natural al Şomuzului. Galeria Oamenilor de Seamă Fălticeni (str. căpriorul. numeroasele trofee de vânătoare. Se remarcă dioramele cu cerbul atacat de lupi şi familia de căpriori. Ion Creangă-68). a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu. terasa de observaţii. Are 10 săli de expoziţie şi o secţie în aer liber. Universităţii-13). cel mai important exponat fiind carul din lemn pentru transportul vinului. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. Vizitatorul poate admira instrumentele muzicale originale (pian. organizat într-un fost conac boieresc . Cu ajutorul lunetei. vulturul pleşuv etc. Două săli sunt dedicate arheologului Vasile Ciurea. reconstituie documentar. capra neagră. precum şi potenţialul fondului de vânătoare: cerbul. văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca . scria Sadoveanu în 1913. este casa în care a copilărit dramaturgul Horia Lovinescu.monument de arhitectură neoclasic de secol XIX înconjurat de un impresionant parc dendrologic cu arbori seculari şi specii floristice rare. în zilele senine se pot face interesante investigaţii. explorator al mai multor mări şi oceane. interiorul vânătoresc cu diverse obiecte de uz gospodăresc ce se pot lucra din corn şi lemn: mese. deschis în 1981. meşteşugul prelucrării lemnului.

„dantelărie‖ (goblen pe ou). Pentru a o cunoaşte mai bine şi pentru a o gestiona ca atare. ceramica neagră de uz comun de Marginea şi Rădăuţi. cu accent pe ctitoriile epocii lui Petru Rareş. Din inventarul muzeului menţionăm soba tradiţională cu cuptor. costume populare. surprind interioarele unei case tradiţionale şi îndeletnicirile din zonă. roşu şi bleu. respectiv să nu prejudicieze mediul natural şi factorul uman nici în prezent. datorată educatoarei Emiliea Bâcu. Muzeul sătesc „Vasile Boca” din Botoşana găzduieşte o colecţie etnografică cu obiecte din zonă. care au ca finalitate atingerea unor ţeluri comune. ceramică şi sticlă. O primă sală. începând de la maro. diverse ţesături. Nu lipseşte războiul de ţesut şi instrumentarul acestei îndeletniciri. este destinată istoriei medievale. Are o tindă şi două camere laterale care adăpostesc o expoziţie mixtă. banc de tâmplărie. este necesară decuparea ei în ansambluri funcţionale. Creşterea economică şi dezvoltarea antrenează inevitabil modificări într-un sistem teritorial. verde. Exponatele. nici în viitor. constituite din elemente şi relaţii. istorico-etnografică. Muzeul Ctitoriilor Voievodului Petru Rareş din Râşca a fost înfiinţat în 2009 într-o casă din lemn construită special cu această destinaţie. se află într-un imobil de lemn de la sfârşitul secolului al XIX-lea. costumele populare din zonă. „tehnica antichităţilor‖ (inspirată din plafoane. obiecte din lemn. icoane pictate pe lemn sau litografiate. de factură etnografică. Concluzie Realitatea teritorială este tot mai complexă şi se află într-un permanent proces de restructurare spaţială. . vizitatorul poate admira diferite ţesături tradiţionale. „grafică alb-negru‖. Astfel. Tinda este rezervată prelucrării lemnului. între care se remarcă un steag liturgic (prapur) şi o colecţie de bâte ciobăneşti cu diverse ornamente. ladă de zestre şi piese din corn de cerb. dar politica economică de dezvoltare trebuie să fie astfel concepută încât exploatarea resurselor regenerabile şi neregenerabile să fie condusă şi gestionată raţional.Muzeul Lucia Condrea din Moldoviţa a fost înfiinţat în 1993 la iniţiativa artistei şi cuprinde peste 1000 de exponate dintre care peste jumătate creaţii proprii în cinci tehnici de lucru: „tradiţională‖ (în culori). dar şi calitativă. respectiv sisteme teritoriale. de la tăierea arborilor până la prelucrarea acestuia (diverse fierăstraie. o amenajare muzeală recentă. „ceară în relief cu culori‖. pavaje şi coloane). Casa muzeu “Bukowina” din Putna. diverse piese din lemn. diferite obiecte de uz gospodăresc şi pastoral din lemn. cu expoziţie foto-documentară. alături de mobilier rustic şi orăşenesc.

ro/info-Istoria_Sucevei-2. Editura Uranus.ro http://www. 2001-2002 S. Neguţ. Curs. Peptanatu.Bibliografie: R.turism-suceava.html http://www. ―Sisteme Teritoriale‖. ―Economia Turismului‖.pdf . Bucuresti http://www.suceava360. Consiliul Judetean Suceava. Editura Meteor Press. Bucureşti 2007 D. ―Geografia Turismului‖. Bucureşti 2004 ―Ghid de turism – Judetul Suceava‖. Mincu.cjsuceava.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful