P. 1
Sisteme Teritoriale - Suceava

Sisteme Teritoriale - Suceava

|Views: 59|Likes:
Published by Andi Pintilie
Sisteme Teritoriale - Suceava
Sisteme Teritoriale - Suceava

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Andi Pintilie on May 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/15/2013

pdf

text

original

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografia Turismului

Sisteme Teritoriale
- Judetul Suceava -

Pintilie Alexandru An II, Turism ID

oraşul. În 1401. Horodniceni (iazuri). În vara anului 1476. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viaţa politică a Moldovei. ultimii având dreptul de a-şi alege un şoltuz propriu (ce purta numele de "voit"). din timpuri străvechi. alta puţin mai nouă.Suprafața: 8. asupra oraşului s-au aşezat însă vremuri grele. . Suceava este menţionată drept capitală a Moldovei. Lângă oraş s-au aflat două cetăţi. iar la 26 mai Ioan Capturi. Niciodată cetatea n -a fost cucerită prin forţa armelor. tunurile leşilor au bătut în ziduri. începând chiar din paleolitic. vf. vf. al Bucovinei. aici s-a stabilit şi Mitropolia Moldovei. Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor. dar şi cu germani.1774).Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. În evul mediu. oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate. încă din prima parte a sec. una mai veche la Şcheia.Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare). Giumalău 1857m.1391). primind numele de Bucovina. Reședința: municipiul Suceava. La 21 mai 1600. În 1497. Șomuzul Mare. oraşul era populat cu români. foarte mulţi bucovineni au fugit în Moldova şi s -au înrolat în armata română. XIV. Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni. Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Ţării Moldovei. Localizare: Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova din România. da r cu o existenţă scurtă. intrând tot mai mult în anonimat.Altitudinea maximă: vf. În epoca migraţiei şi în secolele următoare populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască pe aceste meleaguri. Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui Ştefan cel Mare (1457 . ambiţiosul Mohamed II şi-a încercat norocul sub zidurile cetăţii. Suceava primeşte oştile marelui voievod Mihai. ce se vede şi astăzi. II-III exista aici o aşezare a dacilor liberi. iar în sec. Un rol decisiv pentru istoria românilor l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu prin înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale. Între cele două s -a dezvoltat. aşa cum atestă cercetările arheologice. iar oraşul Suceava era menţionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului. . mărind cetatea şi întărindu-i zidurile. 21 de zile şi nopţi în şir. . Apoi. ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia şi Rusia (1768 . dar acestea au rămas neclintite. cea mai mare parte a sa fiind constituită din Bucovina de sud. Suceava. Din Suceava. Suceava a fost al doilea oraş. În 1408. . Rarău 1651m Istoric : Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite.1504). Ştefan făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de aparare. jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei―. maghiari şi armeni. dar mai ales î n închegarea. În 1775. Odată cu Alexandru Lăpuşneanu. Timp de un secol şi jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Hapsburgic. precum şi a unor mărfuri de export ale Moldovei.1595). . Alexandru cel Bun a condus ţara timp de 32 de ani. în care se afla şi Suceava (graniţa cu România trecea chiar pe la sud-est de oraş).555 kmp. după Cernăuţi. această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592 . Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei. una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova. XIV. Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 . În sec. descoperirile arheologice relevând şi puternice influenţe romane. în 1388. dar dârza rezistenţă a moldovenilor i -a frânt voinţa victoriei şi l-a silit să se retragă în mod ruşinos. în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor. Pietrosul Bistritei 1791m. Moldova (cursul superior și mijlociu). dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. noul pârcălab al Sucevei. reşedinţa domnească s-a mutat la Iaşi. Fălticeni. După izbucnirea primului război mondial.Principalele cursuri de apă: Siret (între graniță și Lespezi). a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea Şcheia.

dealul Burdujeni. în faţa construcţiei Sfântul Gheorghe ecvestru. terasa de 100 m. 375 m. străpunge cu lancea un balaur. pe câmp de azur. coline (cueste) şi dealuri (Zamcă. apăruţi ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren. nimbat de aur. Tarinca. Tirgulut (Cacaina). se întîlnesc mai ales în bazinul superior al văii Tirgului. aproximativ 60% din suprafaţa teritoriului. cu o densitate de 71.25 m în zona abatorului Burdujeni. larg vălurite. considerat în epocile feudală şi modernă. terasa de 130 -140 m. cît şi a văii Sucevei este NV—SE.versanţii deluviali (circa 25% din suprafaţa). iar 15% din teritoriu are pante peste 10°. 376 m Mănăstirii. de asemenea. cu înălţimea maximă de 435 m (dealul Tarinca) şi cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava). Capul de bour. Ele s-au detaşat ca trepte prin adincirea succesivă a albiei Sucevei astfel: o treaptă între 0 şi 2 m. Principalele unităţi de relief din oraş şi din zona înconjurătoare. pot fi clasificate în trei mari grupe: platourile. dealul Tarinca. Majoritatea lor. Bogdana şi Morii. reprezentate prin dealul Zamca şi dealul Cetăţii. populația județului Suceava era de 614.8 loc/km². de aur. de vîrstă cuaternară. . cu o fragmentare sub formă de platouri. evocă faptul că această urbe a fost odinioară capitala Moldovei. cele sub formă de coline se întîlnesc numai în partea de sud-est a oraşului. formată din cinci turnuri. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint. modelate sub forma unor trepte. În afara acestor trei trepte ale şesului se mai pot delimita încă şase terase: terasa de 20. dotată cu ferestre luminate negru şi aşezată pe o câmpie verde. Viei. terasa de 60-70 m. conform structurii geologice cu caracter monoclival. cu deschidere spre valea rîului Suceava. au un caracter îmbucat. inundabilă periodic. dealul Viei şi dealul Mănăstirii. Scheia. 385 m. Orientarea generală a interfluviilor. dealul Velniţei. o cetate crenelata roşie. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. sîn t sub 3°.evolutia demografica În 2011. - Populatia: . Semnificaţia . . o treaptă mai înaltă între 2 şi 4 m.Stema oraşului Stema oraşului Suceava: un scut. 435 m) separate de văile nurilor Suceava. ultima treaptă între 4 şi 7 m este cea mai înaltă a şesului. inundabilă. din care iese stema Moldovei: capul de bour cu gât cu tot şi cu stea între coarne. 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 şi 10°. Cadru natural: Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei e cel al unui vast amfiteatru. terasa de 150-160 m.Sfântul Gheorghe. eroziuni areolare şi liniare). . cu şapte turnuri. de argint. dealul Căprăriei.451 locuitori. plasat deasupra coroanei murale. purtătorul de biruinţă al creştinătăţii evocă faptul că oraşul s-a remarcat în lupta anti-otomană. pe versanţii de vest şi sud-est ai dealului Zamca şi pe versantul drept al Sucevei.şesurile aluvionare. terasa de 180-190 m. Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat.

Maghiari. mangan.- Români . dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier. reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri cuprifere.0. polimetalice.3% Rromi (Țigani) . .0.industria alimentară.9% Ucrainieni .2% Diviziuni administrative: Județul este compus din 5 municipii.3% Lipoveni .industria minieră.0. care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului. industrie aflată în declin în ultimul deceniu.1. reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje.0. alții . Municipii Suceava (reședința județului) Fălticeni Rădăuți Câmpulung Moldovenesc Vatra Dornei Orașe Gura Humorului Siret Solca Broșteni (2004) Cajvana (2004) Dolhasca (2004) Frasin (2004) Liteni (2004) Milișăuți (2004) Salcea (2004) Vicovu de Sus (2004) Economia: Condiţiile social – istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava.industrie uşoară.1% Ruteni. carne). 11 orașe și 97 de comune (2005).3% Germani .industria construcţiilor de maşini.industria lemnului. . .96. pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte. a pielăriei şi încălţămintei. care s-a reorganizat. reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi rulmenţi. conform noilor principii ale economiei de piaţă. uranifere). . fiind în continuă dinamică.9% Poloni . Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt: . .0.

gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă . este meșteșugul încondeierii ouălor. practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Ciocăneşti (la 22 km de la Vatra Dornei). Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia. În prezent este continuat de renumiţii meşteri olari de la Rădăuţi (Florin şi Marcel Colibaba) şi de meşterii olari de la Marginea. o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi boiereşti: Putna. De asemenea. dar mai ales în închegarea. oale de sarmale. lustruită cu piatră. Arbore. dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. Siret şi Suceava. având motive florale sau geometrice. În comuna Ciocănești se desfășoară Festivalul Național al Ouălor Încondeiate. Centrul de ceramică neagră de la Marginea este renumit în întreaga ţară. exprimată în alcătuirea modelelor şi îmbinarea culorilor. care sunt renumiţi prin ceramica neagră şi cea roşie utilitară (familiile Magopat şi Pascaniuc). relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent. Tipurile de turism care se practică la nivelul judeţului sunt: a) Turismul Montan Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. lutul prinde viaţă în forme străvechi cu denumiri specifice: ulcioare. 32 Moldoviţa. pădurea seculară de la Giumalău. un meșteșug păstrat încă la nivelul județului Suceava. Astfel. din mâinile olarilor. Arbore (scoarţe şi ştergare). Dorna. Dragomirna. Vasele de Rădăuţi se disting prin fondul alb cu desene cu maro. aflat la a opta ediție în anul 2011. renumit prin covoarele care se fac aici. galben sau fondul roşu sau verde cu desene geometrice sau florale stilizate. Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale. maro. faunistic şi floristic bogat. Câteva dintre aşezările cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Rădăuţi) renumit centru de ceramică neagră. tradiţiile şi obiceiurile populare. verde. monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi universal. verde. căni de Moşi. cărămiziu. potenţialul hidrografic. lucrat cu o neîntrecută măiestrie artistică. platouri. Cacica. dar şi forme mai noi: vaze de diferite mărimi. clima favorabilă practicării turismului în tot cursul anului. tehnică preluată de la geto-daci şi care dovedeşte continuitatea populaţiei autohtone în regiune. investiţiile din ac est domeniu constituind o prioritate a comunităţii. specificul gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică. stâncile cu aspect ruiniform ―12 Apostoli‖. Vama (confecţionarea cojoacelor. în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor. oale cu mănuşă. Decorul acestora este realizat prin impresiune pe vasul ud şi prin lustru ire cu cremene pe vasul uscat. comparabile cu creaţiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentală. Bogăţia elementelor etnografice este evidentă în Ţara Dornelor unde se mai păstrează şi astăzi vechile ocupaţii şi obiceiuri. aplice etc. fiind prognozată astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu. pieptarelor). Turism: Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni. Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul. Voroneţ. cu arhitectura specific bucovineană cu frumoase decoraţii exterioare.Traditii si obiceiuri: În judeţul Suceava se remarcă tradiţia în olărit. decorul fiind subordonat formei vasului. un important centru ceramic. a cărui vechime este argumentată de descoperirile arheologice din zonă. precum şi un port popular autentic. Humor. Cârlibaba (port popular şi ţesături de interior). Suceviţa. cetăţile Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei. Fundu Moldovei (centru de construcţie a instrumentelor populare şi de prelucrare artistică a lemnului). precum şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană. meşteşug străvechi. relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău. Fondul etnografic şi folcloric al judeţului Suceava pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. patrimoniul cultural -istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional. cu alb. străchini.

Giumalău. Zone precum: Vatra Dornei. Câmpulung Moldovenesc. Udeşti. cât şi iarna. mai ales în Călimani.Giumalău. Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat . Pârtii de schi: 2 pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc şi Dealu Negru). Ciocăneşti. În masivul Rarău Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate şi omologate. Alpinismul se practică atât vara. via – ferrata. datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului. dacă drumul a fost sau nu deszăpezit. Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turişti practicanţi ai sporturilor de iarnă. zbor cu parapanta. 1 pârtie la Gura Humorului. Rarău.000 m. alpinism. mountain bike. în special a parapantei şi deltaplanului. în funcţie de grosimea stratului de zăpadă. 3 pârtii în mediu rural (Suceviţa. Drumeţiile. Părhăuţi. Suhard şi Bistriţei. escaladă. Mălini. folosindu-se curenţii. În prezent.condiţii pentru practicarea de drumeţii montane. se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei. deservite de un telescaun. dar numa i în anumite condiţii. Traseele au grade de dificultate diferite: uşoare (cu durate cuprinse între două şi până la patru ore) şi mai complexe (de una şi până la cinci zile). un teleschi şi un babyschi. Gura Haitii. Crucea. turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti. vânătoare. Cârlibaba. Schiul fond este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră. care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice. plimbări cu calul de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". în special în Vârful Ouşorul. Turismul ecvestru Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui: echitaţie. care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în acelaşi loc din care s -a plecat. în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă. Drumeţiile Expunerea geografică a munţilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (în funcţie de opţiunea turiştilor) de mai multe zile. Schi Judeţul Suceava oferă condiţii optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. echitaţie. Staţiunea pune la dispoziţie turiştilor 2 pârtii de schi omologate. Sezonul de escaladă pe gheaţă începe în decembrie şi se termină în martie. Zborul cu parapanta Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta. Escalada începe în luna mai şi se termină în luna octombrie. Dorna Cândrenilor. Gura Humorului şi Suceviţa sunt zone cu potenţial pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi practicarea altor sporturi de iarnă. river rafting. Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe Giumalău. Activitate de marcă în cadrul Parcului Naţional Călimani. dar şi 2 pârtii de schi fond. 2 pârtii în Câmpulung Moldovenesc (Runc şi Rarău). în mod regulat. Escaladă. acestea conducând până la Hotelul Alpin «Rarău». Reţeaua de trasee montane pe care turiştii o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km. Au fost create o serie de trasee şi pachete turistice adecvate turismului ecvestru şi s -au procurat echipamente şi cai pe toate gusturile. Şaru Dornei. Mălini şi Cârlibaba). sunt legate de staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi sunt favorizate de înălţimile moderate ale Munţilor Călimani. Broşteni. Pojorâta. b) Turismul Balnear Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau redobândirea sănătăţii. Suhard. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din România. Există trasee turistice omologate. Rarău . turismul călare a înregistrat până acum o foarte bună evoluţie. Se poate practica pe tot parcursul anului şi la Prisaca Dornei. Pojorâta. pescuit. în lungime de 800 şi 3. ca urmare a solicitărilor şi prizei de care s-a bucurat acesta în rândul clienţilor participanţi. marea lor majoritate fiind marcate şi întreţinute de către Serviciul de Promovare ş i Dezvoltare a Turismului şi Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. sporturi de iarnă. alpinism Reprezintă o atracţie deosebită pentru sportivii amatori şi alpiniştii profesionişti.

dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase. „Galeria Oamenilor de Seamă‖. Marginea. existenţa a numeroase biserici şi mănăstiri precum: Suceviţa. tradiţiilor. Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului. obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică. Voroneţ. Județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice. Rădăuţi. c) Turismul Cultural Judeţul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia. De asemenea. o realizare de excepţie. bine descompusă. Vatra Dornei. d) Turismul Religios Formă de turism cultural. cântece şi dansuri. în 1993. cojocărit. covoare ţesute manual. Marginea). Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei. posibilităţile curative ale apei. bine conturate şi realizate tematic (Suceava. Gura Humorului – împletituri. calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor. al XIX-lea una din staţiunile balneoclimaterice şi de tratament dintre cele mai renumite din județul Suceava. hipotone. unde talentul şi atracţi a către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică. Acţiunile turistice trebuie să conducă la conservarea şi pr otejarea . care există de secole şi care mai păstrează încă unele trăsături în privinţa pelerinajului propriu-zis. Fundu Moldovei – icoane. Bilca. Poiana Stampei – încondeiere ouă. Arbore – ţesături. Biserica „Sf. e) Ecoturismul Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. a fost păstrat încă din timpurile medievale. coordonată de Şcoala de Artă Populară Suceava. Marginea. etc. Muzeul de Artă „Ion Irimescu‖. ce funcţionează pe lângă Centrul de Plasament ‖Mihail şi Gavril‖ Solca. atermale. Numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava. Vama. Vatra Dornei. acestea au fost adăugate la Lista cu 34 Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO. bicarbonatate sodice. măşti etc. Rădăuţi – ceramică. Molid. Mănăstirea Humorului. precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatr a Moldoviţei. Datorită unicităţii şi valorii lo r artistice. meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi. a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor. caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată. construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava). păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat: religia.pentru tratamentul balnear al diferitelor boli. Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor. Brodina. apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni. inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio -vascular. L a nivelul judeţului Suceava. Humor. Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni. Climatul. Gura Humorului. Fundu Moldovei – pielărie. Într-adevăr. autentic al meleagurilor bucovinene. Poiana Stampei. Pătrăuţi. turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare. O altă localitate cu potențial de dezvoltare a turismului balnear este Cacica. aerului. nămolul de turbă di n Tinovul Mare. Solca. Arbore. mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de dioxid de carbon. boli ginecologice. de datini şi obiceiuri. cu interesantele fresce interioare şi exterioare. coordonate de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava şi Şcoala de Artă Populară So lca – meşteşugul prelucrării lemnului. se remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei. Ioan cel Nou‖ din Suceava (unele dintre ele fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult. nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici. cu „Sala tronului‖. Ciocăneşti. afecţiuni ale aparatului locomotor. Gheorghe Bîrgăuan). Dragomirna. Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca). Rădăuţi. de folclor. Rădăuţi. cojocărie. boli ale sistemului nervos. precum şi peste 25 de unităţi muzeale. Muzeul „Arta lemnului‖ din Câmpulung Moldovenesc. ţesături. Casa – muzeu de la Solca etc. constituie materia primă pentru o serie de proceduri car e se efectuează în bazele de tratament. Suceava. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creştere în ultimii ani. Putna. Moldoviţa. Probota. la nivelul localității Solca se înregistrează potenţial de revigorare a turismului balnear. Gheorghe‖ a Mănăstirii „Sf. Muzeul „Tehnici populare bucovinene‖ din Rădăuţi. prin portul popular. încă de la mijlocul sec. Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu. unicat în România. Solca – ateliere pentru formarea deprinderilor de viaţă (tâmplărie-sculptură). instrumente populare. maistru creator. existenţa unor condiţii bune de cazare au făcut din Solca. cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici. boli ale aparatului respirator. Vama. Câmpulung Moldovenesc. printre care: Muzeul de Istorie din Suceava. pădurilor. La nivelul judeţului Suceava.

precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti – Siret. precum şi de activităţile sportive din natură. aroma mâncărurilor "ca la mama acasă". şi de un valoros potenţial cultural şi istoric. Cîrlibaba. Totodată. O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din judeţul Suceava o constituie existența «Centrului Economic Bucovina». Manifestări organizate în judeţ . vizite pentru participanţ i. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinţei. servicii de secretariat. precum şi calitatea deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone. în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei. Există o serie de factori favorizanţi care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism. organizat anual în luna decembrie în municipiul Suceava. în ultima vreme şi turismul rural a început să ofere soluţii pentru turismul de afaceri. servicii de traducere simultană. . frumuseţea deosebită a acestor zone.materializate inclusiv prin programe de finanţări specifice – în sensul stimulării dezvoltării şi promovării acestei forme de turism. Marginea. Rîşca. pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoane. programe de divertisment şi mese festive. Neagra Şarului. organizat la Ciocăneşti. deoarece zonele rurale ale judeţului dispun. La nivelul judeţului Suceava. Ciocăneşti. s-a înregistrat o creştere a numărului sosirilor în interes de afaceri. Sadova. Dorna Arini. se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma exploatării sulfului. astfel încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost înregistrat e de către acestea şi într-o mai mică măsură de către oraşele mai mici. existenţa unei faune şi a unei flore bogate. un parc tehnologic. dar şi printre cei mai ameninţaţi de intervenţia omului. În prezent. Poiana Negri.Festivalul Naţional al Păstrăvului. Centrul Economic şi de Afaceri Bucovina este situat lângă Aeroportul Internaţional «Ştefan cel Mare» şi cuprinde spaţii expoziţionale. Moldoviţa. calitatea aerului. Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment care aduce turişti nu numai în weekend sau în concediu şi care oferă astfel o continuitate turismului rural. Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod considerabil. La nivel local. deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracţii. O serie de localităţi precum: Suceviţa. pe lângă un cadru natural pitoresc. nepoluat şi cu multiple variante de recreere. Mănăstirea Humorului. Putna. un incubator de afaceri. Munţii Călimani se află printre cei mai puţin populaţi munţi din România. Cacica. mai ales în ultimii ani. precum: dens itatea sporită a populaţiei şi a caselor în zonele deluroase şi montane din judeţ. la nivel naţional. Rezervaţia Cheia Lucavei – Câmpulung Moldovenesc. de schimbarea modului de viaţă. Zonele deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism. Dacă în anii trecuţi turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră. Poiana Stampei. .naturii şi să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural.Târgul de Sânziene se desfăşoară în municipiul Suceava în perioada 22-24 iunie. Lucina.Crăciun în Bucovina. grătarul în aer liber. . În ultimii ani. acestea devenind treptat destinaţii turistice în sine. practicarea diverselor sporturi. Pe plan naţional se constată preocupări .) constituie potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel local. turismul rural este o alternative mai interesantă. În accepţiunea celor implicaţi. Brodina. g) Turismul de afaceri Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. practicarea ecoturismului este abia în faza de început. Dorna Candreni. beneficiarii au parte de un într eg pachet de servicii: cazare.Festivalul de Artă Medievală. excursii şi drumeţii. Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt oraşele mari. Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc. atraşi de posibilitatea descoperirii mediului. în special pentru programele de teambuilding. monumentele istorice cu valoare naţională şi internaţională. Şaru Dornei. Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în mediul rural. . Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism. mai multe săli de conferinţe şi un restaurant. transferuri de la aeroport la hotel. unităţile hoteliere sunt dotate cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe. a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui dendrologic de la Rădăuţi. pentru că oferă grupului acea intimitate pe care un hotel nu o poate oferi. Rezervaţia „12 Apostoli‖ – Dorna. bilete de avion. f) Turismul Rural şi Agroturismul Turismul rural ca şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare. cum ar fi focul de tabără. simpozioane şi traininguri. datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. Vama. Unicitatea Parcului Naţional Călimani. este ideal pentru seminarii sau teambuilding. Poiana Şarului. organizat în luna august la Cetatea de Scaun Suceava.

care devin semicirculare. în municipiul Câmpulung Moldovenesc – Muzeul Arta Lemnului. Atracţii turistice importante din județul Suceava sunt: în mun. Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. al XVI-lea. Ungaria. modificându -se totodată şi turnurile. Italia. pe lângă pelerini catolici din România. reprezintă premisa dezvoltării activităților economice în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în judeţul Suceava. Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate. incendiind cetatea din ordinul turcilor. Vasile Lupu este ultimul domnitor care a întreprins lucrări de restaurare. apoi a lui Ştefan Răzvan (1595). precum şi specii variate de floră. în comuna Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa. . având iniţial un plan rectangular. a fost construită în timpul domniei lui Petru I. la care. În 1675. cât şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei. în comuna Râşca: Mănăstirea Slătioara. multe dintre ele unicat pe plan mondial. respectiv din Parcul Rodna. în oraşul Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor. cu latura de sud de 36m şi cea de est de cca. Potenţialul turistic al judeţului Suceava. în comuna Cacica – Salina Cacica. pentru a distruge cetatea. în comuna Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa. aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim etc). În cea de-a doua domnie a sa. Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan. restaurează clădirile din interior. cetatea devine reşedinţa lui Aron Vodă (1592-1595). Drumul Ouălor Încondeiate. din ordinul otomanilor. potenţialul turistic al judeţului se caracterizează prin varietatea. când a fost ocupată din cauza trădării boierilor.Serbările Zăpezii. case şi fonduri memorial -documentare). organizat anual. cu peisaje pitoreşti. a fost ridicat un zid înalt de 1. s. etc. cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani. păstrând nealterate minunatele culori.Pelerin în Bucovina. dar asediul din 1653 (când noul domn. Obiectivele de interes regional şi naţional Judeţul are 22 de rezervaţii naturale. întărit cu turnuri pătrate. în comuna Putna: Mănăstirea Putna. Gheorghe Ştefan.5m. Franţa. sunt prezenţi și pelerini din Polonia.Paşte în Bucovina (Târgul Meşterilor Populari. Austria. Zidul de incintă a fost construit în două etape: în prima. ataca cetatea în care se aflau familia şi averea lui Vasile Lupu) pune capăt perioadei de strălucire a fortăreţei. Cetatea de Scaun a Sucevei. 40m. Câţiva ani mai târziu. Alexandru cel Bun o fortifică suplimentar. fără însă a-i putea provoca pagube importante.. cât şi prin rezervaţii naturale şi zone etnografice. ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării. însă maxima dezvoltare o cunoaşte în timpul lui Ştefan cel Mare care.. Mai mult.în oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ.Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene. Chilia lui Daniil Sihastru. renumite pe plan internaţional. Potenţialul turistic al judeţului Suceava Judeţul Suceava se recomandă. Pietrele Doamnei (Munţii Rarău). la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee.a. voievodul Dumitraşcu Cantacuzino. în comuna Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna. acest tărâm de legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri. ca şi de faună (vezi capitolul 1 „Cadrul general‖). atrag anual mii de turişti din ţară şi străinătate etc. iar în a doua etapă (înainte de 1497) a fost adăugat un alt zid. . Frescele de pe pereţii exteriori. în municipiul Rădăuţi . Alexandru Lăpuşneanu mută capitala la Iaşi. . 1485. Germania. în comuna Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu. nefiind cucerită până în 1538. endemice şi rare. Cetatea a suportat puternice asedii (1476. 1497). sunt simbolul sufletului românesc. ante 1476. menţionată pentru prima dată într-un document de la 10 februarie 1388. adaugă zidul de incintă. organizate în luna februarie în apropierea Pârtiei Parc din municipiul Vatra Dornei. extinde şi consolidează şanţul de apărare. un cutremur rupe latura de nord ş i distruge pereţii care mai rămăseseră în picioare. în comuna Marginea – Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea. Mănăstirea Humor. cheamă un piroman grec. densitatea şi valoarea monumentelor d e cult şi arhitectură. Muzeul de Ştiinţele Naturii. alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice acestei zone. Cateva exemple de atractii turistice: Cetatea de Scaun a Sucevei. La sfârşitul sec. . Mănăstirea Zamca. la data de 15 august la Cacica și Putna. în două faze. Suceava: Muzeul de Istorie.

). monument de secol XVII. amenajată într-o anexă originală (fostă cancelarie şi bucătărie de vară a preotului şi cărturarului Iraclie Porumbescu). De la intrarea în muzeu. . Hanul Domnesc a fost destinat găzduirii unor dregători străini. prezintă.―Crai Nou‖. Parcului f. Casa şi Muzeul Memorial ―Ciprian Porumbescu‖ de la Stupca. Hanul Domnesc cu expoziţia de etnografie. întemeietorul muzicii româneşti moderne precum şi pianul Mărioarei. astăzi. Casa Memorială ―Nicolae Labiş‖ din Mălini şi Casa-muzeu de la Solca. vederi. Fondul MemorialDocumentar ―Simion Florea Marian‖. Ştefan cel Mare -33. oloierniţă.Hanul Domnesc (str. oaspeţi de seamă şi mari negustori. devenind casă de vânătoare pentru membri familiei imperiale. ulterior ajunge locuinţă privată. Muzeul Satului Bucovinean (str. Muzeul de Ştiinţele Naturii.) este cel mai tânăr muzeu în aer liber din România. de Biserica Vama (1783) şi Crâşma din Şaru Dornei pot fi vizitate diferite instalaţii populare – moara de apă. a primei operete culte româneşti . Clădire cu două niveluri. amplasat într-o clădire situată în Parcul Central al Municipiului Suceava. expoziţia a fost completată cu această secvenţă culturală locală. Ştefan cel Mare-23). Casa Memorială ―Eusebiu Camilar‖ de la Udeşti. Muzeul Satulu i Bucovinean. se încearcă punerea în valoare a arhitecturii populare din Bucovina şi a zonele limitrofe (astăzi parte a judeţului Suceava). potenţialul natural al Bucovinei. ceramică. program: vara: 10-18. darac. tindă şi două camere. prezentând istoria Sucevei în general şi pe cea a Bucovinei în special. prezintă principalele zone etnografice ale judeţului. Tot aici este deschisă şi o galerie de artă cu lucrări semnate de artişti de renume din ţară şi din Bucovina. reconstituie prin obiectele memoriale atmosfera de epocă în care a trăit şi a creat autorul celebrei „Balade‖. Ciprian Porumbescu-5). După 2005. Ştefan cel Mare-33) adăposteşte o colecţie valoroasă de exponate. Muzeul de Ştiinţele Naturii (str. Pe o suprafaşă de 6 hectare. pe care nu le va uita niciodată. iarna: 9-17) cuprinde: Muzeul de Istorie. Muzeul de Istorie Muzeul de Istorie (str. Muzeul de Istorie Siret a fost deschis publicului în 1985. din cele 52 de obiective finalizate. Muzeul Siret. vizitatorul trăieşte clipe de mare încărcătură emoţională. Casa-muzeu Solca a fost deschisă publicului în 1971. graţie săpăturilor arheologice sistematice din aşezarea hallstattiană timpurie de la „Dealul Ruina‖. sunt prezentate şi numeroase aspecte de istorie locală începând cu preistoria şi continuând cu evul mediu. precum şi de un stand cu o ofertă diversificată constând din: pliante. expoziţia permanentă având ca tematică formarea şi dezvoltarea târgurilor şi oraşelor medievale de la est de Carpaţi. piuă de sumane. vizitatorul este întâmpinat de un mic grupaj acvaristic. alături de gospodării din diverse zone (Câmpulung Moldovenesc. Odată cu ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic în 1775. obiecte de podoabă din pietre semipreţioase. sora sa. Muzeul de Istorie a trecut prin diverse etape de organizare. atelier de lingurar de la Vicov sau fierărie din zona Dornelor.n. Rădăuţi. pe două niveluri. singura păstrată din gospodăria parohială. sunt prezente şi meşteşugurile – atelier de olar de la Marginea. are pridvor cu prispă. Vatra Dornei. Ascultând „Balada‖ la Stupca. Fălticeni etc. alte publicaţii editate de muzeu.Muzeul Bucovinei (str. cu un patrimoniu bazat în special pe descoperirile de la Cetatea de Scaun a Sucevei. construită la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor. Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”. Înfiinţat la 4 ianuarie 1900. Hanul Domnesc îşi schimbă destinaţia. Muzeul Etnografic . Este construită în stil românesc şi datează din secolul al XVII-lea. epoca modernă şi cea contemporană. într-o manieră modernă. Astfel.

partituri etc. întemeietorul primului muzeu fălticenean. Clădirea. organizat într-un fost conac boieresc . Ion Creangă-68). vânătoarea şi pescuitul. meşteşugul prelucrării lemnului. cel mai important exponat fiind carul din lemn pentru transportul vinului.monument de arhitectură neoclasic de secol XIX înconjurat de un impresionant parc dendrologic cu arbori seculari şi specii floristice rare. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. deschis în 1981. precum şi potenţialul fondului de vânătoare: cerbul. Vizitatorul poate admira instrumentele muzicale originale (pian. "Casa din deal". şi trăi momente unice de încântare în sala de audiţii muzicale. Se remarcă dioramele cu cerbul atacat de lupi şi familia de căpriori. a fost construită după planurile lui Mihail Sadoveanu.Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu”. plutăritul. Galeria Oamenilor de Seamă Fălticeni (str. văduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca . Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” Fălticeni (str. "Ajuns acasă. cu sală de lectură. Cu ajutorul lunetei. explorator al mai multor mări şi oceane. Unirii-3) prezintă fauna şi flora din zonă. numeroasele trofee de vânătoare. sala ecuatorială. . viaţa şi bogata activitate a inegalabilului compozitor. monument istoric. precum şi acvarii şi diorame care ilustrează peisajul natural al Şomuzului. cocoşul de mesteacăn. Expoziţia cuprinde piese care reflectă ocupaţiile tradiţionale din zonă. căpriorul. Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică din Vatra Dornei (str. cuprinde planetariul. reconstituie documentar.Fălticeni. Două săli sunt dedicate arheologului Vasile Ciurea. pe locul cumpărat de la fiica farmacistului Carol Vorel. fotografii. terasa de observaţii. prin expoziţia de bază. bagheta de dirijor. cuiere etc. o bibliotecă de specialitate şi săli de expoziţie temporară. Tot aici este găzduită şi o bibliotecă germană. albumul ―votiv‖ oferit de Ciprian iubitei sale Berta Gorgon). nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc". N. Observatorul astronomic (str. Universităţii-13). Sucevei-91) a fost deschisă publicului în 1972 şi cuprinde documente şi fotografii referitoare la peste 40 de personalităţi fălticenene. scria Sadoveanu în 1913. nu lipsesc nici diversele obiecte folosite în uzul gospodăresc. în zilele senine se pot face interesante investigaţii. interiorul vânătoresc cu diverse obiecte de uz gospodăresc ce se pot lucra din corn şi lemn: mese. violoncel. capra neagră. Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc (Calea Transilvaniei10) a fost înfiinţat în 1936. Are 10 săli de expoziţie şi o secţie în aer liber. Beldiceanu-8) este constituit din două părţi importante: colecţia de faună şi floră marină şi oceanică a academicianului Mihai Băcescu. ursul carpatin. Sala a şasea este destinată transportului. este casa în care a copilărit dramaturgul Horia Lovinescu. inaugurat în 1971. vulturul pleşuv etc. Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” Fălticeni (str.

„tehnica antichităţilor‖ (inspirată din plafoane. diverse piese din lemn. Pentru a o cunoaşte mai bine şi pentru a o gestiona ca atare. cu accent pe ctitoriile epocii lui Petru Rareş. care au ca finalitate atingerea unor ţeluri comune. „grafică alb-negru‖. cu expoziţie foto-documentară. constituite din elemente şi relaţii. de la tăierea arborilor până la prelucrarea acestuia (diverse fierăstraie. nici în viitor. obiecte din lemn. respectiv să nu prejudicieze mediul natural şi factorul uman nici în prezent. este necesară decuparea ei în ansambluri funcţionale. ceramică şi sticlă. . alături de mobilier rustic şi orăşenesc. Astfel. surprind interioarele unei case tradiţionale şi îndeletnicirile din zonă. Concluzie Realitatea teritorială este tot mai complexă şi se află într-un permanent proces de restructurare spaţială. este destinată istoriei medievale. începând de la maro. ladă de zestre şi piese din corn de cerb. vizitatorul poate admira diferite ţesături tradiţionale. „ceară în relief cu culori‖. diferite obiecte de uz gospodăresc şi pastoral din lemn. Exponatele. dar şi calitativă. Casa muzeu “Bukowina” din Putna. O primă sală. icoane pictate pe lemn sau litografiate. dar politica economică de dezvoltare trebuie să fie astfel concepută încât exploatarea resurselor regenerabile şi neregenerabile să fie condusă şi gestionată raţional. roşu şi bleu. datorată educatoarei Emiliea Bâcu. ceramica neagră de uz comun de Marginea şi Rădăuţi. de factură etnografică. între care se remarcă un steag liturgic (prapur) şi o colecţie de bâte ciobăneşti cu diverse ornamente. banc de tâmplărie. Creşterea economică şi dezvoltarea antrenează inevitabil modificări într-un sistem teritorial. Muzeul sătesc „Vasile Boca” din Botoşana găzduieşte o colecţie etnografică cu obiecte din zonă. pavaje şi coloane). Tinda este rezervată prelucrării lemnului. se află într-un imobil de lemn de la sfârşitul secolului al XIX-lea. o amenajare muzeală recentă. costumele populare din zonă. istorico-etnografică. Din inventarul muzeului menţionăm soba tradiţională cu cuptor. respectiv sisteme teritoriale. Are o tindă şi două camere laterale care adăpostesc o expoziţie mixtă. „dantelărie‖ (goblen pe ou). diverse ţesături. costume populare. Muzeul Ctitoriilor Voievodului Petru Rareş din Râşca a fost înfiinţat în 2009 într-o casă din lemn construită special cu această destinaţie. Nu lipseşte războiul de ţesut şi instrumentarul acestei îndeletniciri. verde.Muzeul Lucia Condrea din Moldoviţa a fost înfiinţat în 1993 la iniţiativa artistei şi cuprinde peste 1000 de exponate dintre care peste jumătate creaţii proprii în cinci tehnici de lucru: „tradiţională‖ (în culori).

Peptanatu. Neguţ.cjsuceava. Bucureşti 2004 ―Ghid de turism – Judetul Suceava‖.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior. ―Economia Turismului‖. Mincu. Curs.ro/info-Istoria_Sucevei-2. Consiliul Judetean Suceava. Bucuresti http://www.pdf . Editura Meteor Press.turism-suceava.suceava360. 2001-2002 S. Editura Uranus. ―Sisteme Teritoriale‖. Bucureşti 2007 D.html http://www.ro http://www. ―Geografia Turismului‖.Bibliografie: R.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->