Aspecte teoretice privind creativitatea

Termenul de creativitate isi are originea in latinescul creare= a naste, a zamisli, a crea, a fauri;in psihologie el a fost introdus in anul 1937 de S. Allport, desemnandu-se prin el capacitatea de a produce noul, dispozitia generala a personalitatii despre nou, o anumita organizare a proceselor psihice in sistemul de personalitate, in urma intelegerii faptului, dupa cum preconizeaza Paul Popescu Neveanu ca:substratul psihic al creatiei este ireductibil la aptitudini. A. Osborn considera ca functional,psihicul uman este ierarhic organizat in succesiunea :receptie, retentie, rationament, creativitate-proces prin care spiritul uman, depasind realitatea prezenta, descopera adevaruri si realitati noi. Omul este, asadar, numai o fiinta reactiva ci, prin excelenta si o fiinta creativa, mobilizandu-si eforturile in directia transformarii lumii si a sa proprie. Ca nota definitorie a creativitatii este noutatea; orice proces, prin care se produce ceva nou( o idee, un obiect, o noua forma de organizare a vechilor elemente), poate fi considerat creator. Creativitatea este, in esenta un proces complex, o activitate psihica complexa ce se finalizeaza intr-un anumit produs, este acea capacitate psihica a individului uman de a realiza noul sub diferite forme:teoretica, stiintifica, tehnica, sociala, etc., de a releva aspecte deosebite, necunoscute ale realitatii, de a elabora cai si solutii originale de rezolvare a problemelor si de a le exprima in forme personale inedite.

Factorii creativitatii
La baza procesului creativ stau, se sustine, trei categorii de factori: Factori psihici Factori cognitivi-intelectuali (aptitudinali); Factori necognitivi (motivatie, afectivitate, atitudini); Factori sociali (culturali, educativi, socio-economici); Factori biologici (sex, varsta).

Inteligenta, aptitudine care corespunde, in general gandirii, care indica nivelul calitativ al acesteia- se releva a fi o conditie necesara, dar nu si suficienta pentru creativitate, inteligenta nu poate explica in mod integral creativitatea. J.P. Guilford, autor al conceptiei factorilor intelectuali ai creativitatii, identifica fenomenul de creativitate ca una din formele gandirii, respectiv cu gandirea divergenta.Dupa acest autor, creativitatea se realizeaza prin gandirea divergenta, in cadrul careia distinge mai multi factori intelectuali ai creativitatii;dintre acestia cei mai importanti sunt: Sensibilitatea fata de probleme-factor ce consta in atitudinea deschisa, receptiva fata de trebuintele, atitudinile si sentimentele altora, permanenta curiozitate si dorinta de a cunoaste, de a elabora, experimenta si verifica noi ipoteze; Sensibilitatea la implicatii- factor ce consta in capacitatea de a recunoaste dependente, probleme, acolounde altii nu le vad; Fluenta-factor ce consta in bogatia, usurinta si rapiditatea cu care se realizeaza si se succed asociatiile intre imagini, idei, caracterul lor curgator; Flexibilitatea- factor ce consta in capacitatea subiectului de a modifica, restructura rapid si eficient mersul gandirii in diverse situatii care solicita acest lucru, capacitatea de a opera usor, rapid transferul in situatii variabile; Originalitatea- factor ce consta in capacitatea subiectului de a vedea in alt mod realitatea, de a produce idei si imagini noi, de a da raspunsuri, solutii noi, neuzuale; Ingeniozitatea-factor ce consta in capacitatea de a rezolva problemele cu o eleganta neuzuala, intr-un mod abil si surprinzator, cu metode originale, neobisnuit de simple. Ingeniozitatea inseamna si posibilitatea de a gasi cea mai directa si cea mai usoara cale care duce la un efect optim; Redefinirea- aptitudinea de a restructura, de a interpreta, de a schimba functia unui obiect pentru a-l face util intr-o forma noua;

 Elaborarea- aptitudinea organizarii coerente a informatiilor, a ideilor, capacitatea de a planifica o actiune, tinand seama de cat mai multe detalii, anticiparea raspunsului final, dezvoltarea si finalizarea unei idei. Nu poate fi, insa intrutotul identificata cu gandirea divergenta, deoarece creativitatea nu este un fenomen unidimensional si monovariabil: ea implica, deopotriva, si alte capacitati:cognitie, procese mecanice, anticiparea figurativa, productie convergenta, abilitati evolutive. J. Piaget si A. Osborn considera ca o componenta cu o importanta pondere in contextul creativitatii este imaginatia. Imaginatia, afirma J. Piaget, constituie un auxiliar nu numai util, dar in numeroase cazuri necesar functionarii operatiilor care se sprijina pe ea.Opinia lui Osborn este ca, in creativitate, imaginatia constructiva este chiar mai importanta decat gandirea. Orice definire a creativitatii la nivelul personalitatii, mentioneaza Paul Popescu Neveanu, trebuie sa se refere la interactiunea optima, generatoare de nou dintre atitudini si aptitudini.Creativitatea apare, astfel ca o formatiune complexa de personalitate, focalizata pe nou, structurata in raport cu legile si criteriile originalitatii si consta intr-o interactiune specifica dintre atitudini si aptitudini. Dezvoltarea si afirmarea capacitatilor, a personalitatii creatoare, implica si existenta unor conditii sociale favorabile, aparand numai acolo unde conditiile de viata, de educatie si de cultura o ingaduie.Printre elementele de context familial care favorizeaza creativitatea, se citeaza afectiunea moderata din partea parintilor si stimularea independentei intelectuale, iar dintre cele de context social-acceptarea neconditionata a valorii individului, asigurarea unui climat de lucru fara interventia aprecierilor din afara, intelegerea emfatica, libertatea psihologica. Esentiale sunt si anumite trasaturi de personalitate si in special de caracter:taria de a-ti sustine opiniile, curajul, perseverenta. Data fiind importanta creativitatii pentru individ si societate, voi incerca, pe scurt, sa prezint cateva din conditiile care favorizeaza dezvoltarea acesteia. Un rol deosebit de mare asupra trairilor afective ale individului il are societatea. S-a constat ca acele culturi care-si educa copii in sensul receptivitatii si libertatii, stimulandu-i sa puna intrebari, ii determina pe acestia sa gandeasca divergent.

Dar cum actioneaza societatea asupra copiilor? Ea actioneaza, in principal, prin intermediul familiei, al prietenilor, massmediei si prin influentele procesului de invatamant. Ma voi opri acum, pe scurt, la depistarea, cunoasterea si educarea capacitatilor creatoare in procesul de invatamant.Procesul de invatamant actioneaza asupra elevilor atat prin intermediul continutului acestuia, cat si prin modalitatile, strategiile si mijloacele prin care acest continut este facut operational. In acest scop am aplicat strategii de lucru de tip euristic, problematizat prin intermediul carora sa ajut la insusirea cunostintelor si a conexiunilor dintre ele, care favorizeaza invatatura cu inteles. Am constatat ca elevii de varsta scolara mica manifesta in mod spontan curiozitate, imaginatie bogata, tendinta spre investigatie, nevoia de successi de apreciere.In acest sens, m-a preocupat cultivarea unui climat de munca pozitiv.Am stimulat in permanenta efortul lor personal, i-am incurajat pe cei timizi, i-am ajutat pe cei care erau in impas.Un rol deosebit asupra formarii elevilor il are colectivul, de aceea am cautat sa realizez un colectiv activ si entuziast, in care ideile unora pot deveni catalizatori pentru ideile altora. Expresii stimulatorii pentru creativitate: Fiecare om este creativ; trebuie sa-si dea seama, insa! Poti fi mai bun decat esti! Nu renunta prea usor! Nu te opri la ideile bune! Cu siguranta sunt altele si mai bune! Si pauzele sunt creative! Nimeni nu este mereu in cea mai buna forma! Duceti pana la capat orice idee! Nu asteptati sa gandeasca altii in locul vostru! Daca nu gasiti solutia la problema, cautati alta problema! O idee absurda este mai buna decat nici o idee! Inspirati-va din natura;este un nesecat izvor de idei! Ganditi-va azi la cea mai indrazneata idee!

Am cautat, eu insami sa fiu un dascal pe care(in cazul in care un elev ar dori model) copii il pot copia.Am incercat sa fiu toleranta, sa le imprim incredere, sa-i pretuiesc pentru teme mai reusite si sa-i incurajez in cazul unora mai putin reusite. Am speranta ca toate acestea au contribuit sau vor contribui la alungarea timiditatii si inhibitiilor, la dezvoltarea personalitatii lor creatoare. Factorii care blocheaza manifestarile creative ale elevilor Uneori, in calea descatusarii fortei creatoare, stau o serie de obstacole care sunt fie blocaje emotionale, fie factori culturali, de mediu, care actioneaza, in ultima instanta, tot prin intermediul celor psihologici. Pentru depasirea obstacolelor este necesara cunoasterea lor: Conformismul sau a fi in rand cu lumea este o presiune venita dinspre exterior pentru supunerea la normele deja acceptate de societate. Caile pentru exercitarea presiunilor in clasa sunt multiple, incepand cu cele care tin de relatia elev-profesor si continuand cu metodele, formele, programele si manualele. Un invatator lipsit de originalitate, care va proiecta un continut standard, care nu va folosi metode si procedee in stare sa activizeze colectivul, care nu va lasa elevii sa gandeasca si sa rezolve independent, va reprezenta un factor inhibator. Acest fenomen se va accentua, daca interdictia de a pune intrebari, de a se manifesta independent va fi practicata si in familie. Inflexibilitatea cadrului didactic si a parintilor provoaca la copii nesiguranta permanenta, neincredere in sine. Rutina, probele standardizate, un program inflexibil sunt tot atatea caipentru exercitarea presiunilor pentru conventional. Accentul exagerat pe competitie sau pe cooperare poate inhiba exprimarea libera a elevilor.Cand elevii sunt in competitie, lucreaza unul impotriva altuia in intreceri individuale, fie ca elevii slabi se blocheaza-convinsi fiind ca nu se incadreaza in timp- fie ca elevii buni scapa scapa din vedere scopuil esential si se concentreaza asupra intrecerii in detrimentul calitatii. Alteori invatatorul pune accent pe armonia grupului mai mult decat pe progresul individului. Pentru a rezolva creativ sarcinile este nevoie de o anumita

incordare a relatiilor dintre elevi.Deci, colectivul de elevi insusi poate fi considerat un factor inhibator, atunci cand acesta este eterogen. Rigiditatea metodologica poate fi considerata tot o manifestare a conventionalismului.In practica scolara, elevii depind anumiti algoritmi valabili pentru rezolvarea unor probleme. Incorsetati in timp, cu o programa destul de incarcata, uneori din lipsa de tact, profesorii se multumesc sa consolideze cat de cat anumite deprinderi. Adoptarea pripita a primelor solutii este o practica cu totul contraindicata.Nu fara motiv pretuiau grecii lui Aristotel orele de lene eleganta, ragaz in care sa-si descatuseze imaginatia. Increderea foarte mare in factorul rational poate fi un factor care blocheaza manifestarile creative ale elevilor. Nevoia de certitudine resimtita de multe persoane vine in contradictie cu capacitatea de a tolera starile confuze pe care au dovedit-o multe personalitati creative. Critica prematura este total contraindicata.Observatiile critice duc la reprimarea ideilor chiar inainte ca acestea sa prinda contur.De aceea, intotdeauna am indemnat elevii spre imbunatatirea raspunsurilor si i-am stimulat sa aspire spre mai bine. Ca factor inhibator pot fi considerati si factorii de natura motivationala,temperamentala sau de caracter, in cazul in care individul dovedeste lipsa de curiozitate, teama, frica, neincredere in fortele proprii. Expresii inhibatorii pentru creativitate: Nu am timp S-a mai incercat, nu merge Am prea multe de facut Voi avea multa bataie de cap Nu am facut asa ceva, niciodata Nu sunt pregatit pentru asta N-o sa ajute la nimic N-are nici o legatura cu ce fac acum

 N-ai sa reusesti niciodata Nu esti facut pentru asta Daca nu reusesti In concluzie, controlul factorului rational, vigilenta, neacceptarea unui numar cat mai mare de idei ce par la inceput stranii, caracterul autoritar al dascalului, sunt principalele surse care blocheaza manifestarile creative ale elevilor. Important este ca invatatorul sa cunoasca bine modul de manifestare al elevilor in astfel de situatii si prin tact si maiestrie sa reuseasca sa inlature sursele blocajului.