Istorie internationala

Capitolul urmator urmareste sa extraga pricipalele transformari in relatiile internationale intre anii 1900 si 1945. in decursul a 45 de ani, lumea a trait experienta a 2 razboaie, o criza economica si sfarsitul a 4 mari imperii, cu Rusia Tarista rasturnata de revolutia Bolsevica. Din 1945 Europa a fost spulerata de crize, continenul a fost impartit intre cele 2 noi superputeri: Stalele Unite si URSS. Anul 1900 este un an convenabil , dar nu neaparat si cel mai util pentru a fi punctual de plecare in analiza istoriei moderne internationale. In opinia lui Eric Hobsbawm seculul al XX-lea ar incepe in anul 1914, cu un razboi catastrofal care a maturat amintirea secolului al XIX-lea. Inaintea acestui razboi Europa nu a mai avut nici o alta experienta de asa natura, un conflict in care se fie implicate marea majoritate a statelor care au dominat timp de un secol. Consecintele primului razboi mondial au fost enorme. Dupa patru ani de razboi, diplomatii si liderii politici care s-au adunat la Versailles in 1919 pentru a plasmui un acord de pace au hotarat ca toate eforturile depuse nu au fost suficiente pentru a rezolva problemele imediate dupa terminarea razboiului. Intrebarile lor erau ce vor face tarile invinse , in secial Germania, si de asemeni imperiul Austro-Ungar si Ottoman care s-au prabusit in timpul razboiului. Desi nimeni nu isi dorea sa repete aceasta experienta dupa 20 de ani de la tratatul de la Versailles un alt razboi este in curs de desfasurare acesta fiind chiar mai mare decat primul. Perioada anilor 1900-1945 a fost cea mai crunta perioada din istoria umanitatii. Ceea ce a inspaimantat indradevar nu au fost milioanele de vieti pierdute in decursul celor 2 razboiaie ci metodele barbare gasite de germani, genocidul nazist a ucis 6 milioane de evrei, ucideri efectuate inafara capurilor de batalie si de asemenea metoda Americii de a trimite bombe atomice in Japonia, orasele Hirosima si Nagasaki in anul 1945. Intreaga lume era de nerecunoscut in anul 1945 fata de 1900. cateva imperii sau prabusit in decursul primului raboi mondial, Austroungaria, Turcia si URSS. Economia intra in colaps in anul 1929 an in care a avut loc Marea Criza in America. Daca in 1900 lumea era dominata de un grup mic din punct de vedere economic, iar imperiile Europei acopereau mare parte din glob, in 1945 acestea au fost inlocuite de 2 arbitri ai afacerilor internationale, cele 2 noi super puteri: SUA si Uniunea Sovietica. Eurpoa, cel putin temporar, se afla intr-o situatie de indatorare si ruinare, Estul si centrul Europei fiind sub ocupatie Sovietica. Al II lea razboi mondial a dus mai departe dezintegrarea Europei. In fapt acest lucru a accelerat un process care a durat cateva decenii. Multi istorici sustin ca al II-lea razboi a fost doar o continuare a primului. Originile primului Razboi Mondial Europa si-a pierdut acel loc important pe care il detinea in lume intre anii 1900 si 1945. Aceasta decadere sa datorat atat Europei cat si altor factori. Statele europene s-au luptat violent unu cu altul . Dar in orice caz continentul care a fost punctual principal al activitatii globale centrale, se confrunta cu provocari economice ce vin din partea Statelor Unite. De asemeni Japonia a suferit o expansiune rapida la inceputul sec XX-lea, acest fapt prezinta o provocare militara si economica pentru puterile din Europa care doresc sa colonizele si sa tranzactioneze cu Asia de est.

Pornirea razboiului Dorinta de unificare a Germaniei este evidenta. Ambitiile de unificare ale Germaniei au devenit din ce in ce mai evidente. Una din principalele cause pentru declansarea razboiului a fost dorinta Germaniei de exansiue, de a fosrma un imperiu. Bineinteles ca Marea Britanie nu a putut vedea ca pozitia ei foarte bine cotata in lume sa fie detronata iar ei sa stea in umbra Germaniei. De asemeni Franta a avut motive foarte intemeiate sa se teama de expansiunea Germaniei. Pe langa problema germana o alta sursa importanta de instabilitate la sfarsitul sec. XIX , inceputul sec XX a fost prabusirea lenta a imperiului Ottoman. Mari popoare europene au avut interese de a stapni putearea, dar si popoarele asupra carora dinastia Ottomana sa pronuntat au vrut sa se afirme. In Balcani grupurile rivale s-au ciocnit intr-o serie de razboaie cu sprijinul marilor puteri europene. Imperiul Tarist a refuzat sa priveasca impasibil in momentul in care Austro-Ungaria a amenintat slavii in Serbia dupa asasinarea lui Franz Ferdinand in 1914. sistemul de alianta complicat construit de-a lungul a 2 decenii a departajat Austro-Ungaria si Germania pe de o parte si Britanie, Frana, i Rusia pe cealalta parte. Tratatul de la Versailles, probleme de dupa razboi. In momenul in care razboiul se terminase, oamenii care s-au intalnit la Versailles sa restabileasca pacea, s-au confruntat cu o serie de probleme descurajatoare. Razboiul a lasat in urma sa milioane de victime umane, imperiul Austro-ungar si cel Ottoman au fost si ele victime ale razboiului, iar revolutia bolsevica a alungat regimul tarist din Rusia. De asemeni Franta se confrunta cu grave probleme deoarece marea majoritate a bataliilor s-au dat pe teritoriul ei, aceasta adaugand puncte noi la agenda impacarii. Dar desi toate problemele sunt europene, mare foarta calauzitoare de Versailles a fost presedintele Americii Woodrow Wilson. America a intrat in razboi in fazele terminale ale acestuia, iar presedintee a furnizat o serie de principii care el intentioneaza sa le foloseasca ca forma de pace. Wilson considera ca evitarea razboiului ar putea fi inlesnita prin creearea unei organizatii internationale, el bazandu-se pe principiul securitatii colective. O alta initiativa a lui Wilson la fel de importanta ca prima, a fost autodeterminarea. Wilson a fost un oponent al imperialismului si a crezut cu toata taria in ideea de tara independenta care se poate guverna dupa cum doreste. Idealul lui era ca fiecare natiune sa formeze un stat. Noile state din Sudul si Estul europei : Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, au suferit probleme serioase. Aceste tari au trebuit sa se lupte cu clivajele entice cat si cu o economie precara. Criz economic global, 1929-1933 In anul 1920 America si-a anuntat pozitia de pivot in economia mondiala , acesto loc fin ocupat inainte de Marea Britanie. In 1929 SUA a produs 42% din productia mondiala, iar Marea Britanie, Franta si Germania impreuna doar 28 %. Desi se considera ca economia si-a revenit dupa razboi, criza bursei din octombie 1929 a demonstrat contrariul. Economia Europei fiind strans legata de eonomia Americii, criza a fost resimtita din plin si in Europa. Criza a dus la disponibilizari in masa, rata somajului crascand vertiginous. Fiecare tara care sa implicat in econimia internationala a avut de suferit. Criza economic din anii 1930 a fost nsoit de frmntri politice profunde. In Germania a venit la putere Hitler in anul 1933, el avand putere garantata in Germania, el a incurajat circulatia nazistilor la granitele Germaniei, in special Austria si Cehoslovacia. In acelasi timp Mussolini a finalizat constructia de "stat fascist in Italia. Acest

fenomen nu se intalneste doar in Europa ci si in America Latina sunt rasturnate mai multe regimuri politice care urmeaza sa fie inlocuite cu altele noi. Originile celui de al Doilea Rzboi Mondial n Asia i Pacific Rzboiul era deja n curs de desfurare n Asia nainte de luna septembrie 1939. n anumite privine, poziia Japoniei n Asia, n primele decenii ale secolului XX a fost asemntoare cu cele ale Germaniei n Europa. Dup unificare, Germania a suferit de modernizare rapid i de industrializare. Germania a iesit vatamata din Primul Razboi Monidal. In cadrul unui regim de extrema dreapta, Germania a cautat o solutie la problemele sale, prin expansiune externa si a gasit calea cea mai buna : slabiciunea statelor care se aflau in apropiere din punct de vedere geografic. Aceste lucruri ar putea fi spuse deasemeni si despre Japonia. Japonia i "Restaurarea Meiji" n timpul domniei mpratului Meiji (de la aproximativ 1868 - 1912), conductorii din Japonia au promovat industrializarea, model preluat din Eurpoa de Est si America de nord. Aceasta a fost nsoit de o modernizare a societii si vietii politice japoneze: sistemul agricol feudal a fost abolit, armata a fost reorganizata, casta samurailor a fost dezintegrata, a fost incurajata educatia, cat si calatorii straini, i un nou sistem parlamentar a fost implementat. Expansiunea japonez n China Precum Germania a profitat de declinul vecinilor sai Imperiile Austro-Ungaria, Rusia si Turcia, expansionismul in Japonia a fost facilitat de un stat pe cale de disparitie :China. In interiorul tarii era un haos total, regiunile duceau un razboi civil intre ele, ceea ce favoriza o infiltrare de puteri venita din exterior. Japonia a avut un interes special n regiunea manciuriana, i s-au ciocnit cu Rusia n timpul 19041905 ntr-un rzboi care a marcat prima nfrngere major n epoca modern a unei puteri europene de ctre un stat asiatic. Poziia Japoniei n China, a fost consolidat i mai mult, ca urmare a primului rzboi mondial, n care Japonia a luptat mpotriva Germaniei. Criza manciuriana i dup Politica externa a Japoniei a devenit tot mai clara. Japonia a folosit o ncierare minora ntre soldai japonezi i chinezi, ca un pretext pentru a ocupa o portiune mai mare din Manciuria. n ciuda protestelor din China la Liga Naiunilor, Japonia a continuat, iar prin 1932 au stabilit un stat marionet n toat Manciuria, numit Manchuguo. In anul 1937 Japonia a intrat in razboi cu China, cesta a durat pana in 1945. in anul 1939 SUA a sistat toate tranzactiile sale cu Japonia pentru a limita capacitatea acesteia de a procura materniale prime necesara razboiului. Relaiile dintre cele dou state sau deteriorat rapid i dramatic, culminnd cu bombardarea de catre Japonia a marinei americane n decembrie 1941. Ca urmare, Marea Britanie i Statele Unite au declarat rzboi Japoniei pe 8 decembrie, n timp ce Germania i Italia declara razboi trei zile mai tarziu. Un Pact al celor trei puteri a fost facut n 1940, care a fost transformat ntr-o alian militar n 1942. In timp ce armata germana invada o mare parte din Europa continentala, Japonia ocupa o mare parte din Asia.

Declansarea razboiului in Europa Pe masura ce criza din orientul indepartat se accentueaza in anii 1930, Europa trece de la o criza la alta, invazia din Italia, rzboiul civil din Spania; expansiunea Germaniei n Austria, apoi Cehoslovacia, urmat de Polonia, moment n care Marea Britanie i Frana au declarat rzboi Germaniei n septembrie 1939. Controversa asupra originii Razboiului Am sugerat de mai multe ori ideea ca al doilea razboi a fost o continuare a primului razboi o reflectare a dezechilibrului de putere care a existat pe continent nc de la unificarea Germaniei. Cu toate acestea, multi istorici sustin ca pe langa multe forte structurale profunde, omul a jucat un rol fundamental. Daca am spune povestea despre al II lea razboi mondial fara Hitler, e ca si cum am spune povestea lui Adam si a Evei fara sarpe. Pentru multi istorici acest razboi a fost razboiul lui Hitler. Cu toate acestea originile celui de-al II-lea Razboi Mondial au fost istoriografice. Apariia fascismului i nazismului n Europa Fiind alimentate de nemultumirea populara, miscarile de extrema dreapta au aparut intre anii 1920 si 1930. Acestea s-au bazat pe instabilitate economica, sociala, politica, generate de primul Razboi Mondial. Italia nu a ajuns niciodata la un guvern central stabil, in ciuda unificarii din sec XIX. Desi istoricii fascisti sustin ca Mussolini a preluat puterea cu al sau mars asupra Romei , el a fost invitat sa creeze un parlament de catre rege si politicieni conservatori in anul 1922. In Italia sa impus instalarea unui tip de stat popular totalitar in special dupa anul 1945, in care aproape toate aspectele vietii cetatenilor au fost supuse unei reglementari invazive. Hitler a venit la putere in Germania dupa un deceniu dupa ce a venit Mussolini in Italia. Dupa ani de lupta Partidul National Socialist a ajuns la putere in Germania in anul 1933. Nazitii au preluat puterea n administraia central i local si in industria de stat, de asemeni controlau mass-media. Partidele de opoziie au fost desfiinate. Hitler ura evreii, iganii, homosexualii acestia fiind trimisi in numar tot mai mare in lagarele de concentrare. Nici un aspect al lumii germane nu a fost lasat deoparte de partidul nou venit la putere. In concluzie acest capitol a prezentat crizele care s-au desfasurat in Europa in prima jumatate a sec XX, in decursul celor Doua Razboiaie. Primul Razboi Mondial a lasat multe state minate din punct de vedere economic si deasemeni cu structurile politice slabite. Al doilea razboi mondial a avut consecinte profunde la nivel mondial.

In cel de-al II-lea capitol vom vorbi despre principalele evoluii n politica internaional intre 1945 1990. Schimbri fundamentale n viaa politic, in tehnologie i ideologie au avut loc n aceast perioad, cu consecine enorme pentru afacerile mondiale. Izbucnirea rzboiului rece, crearea de arme nucleare, sfritul imperialismului european sunt evoluiile principale prezentate in acest capitol. Din 1945 politica mondial a fost puternic influenat de conflictul dintre Statele Unite i Uniunea Sovietic, ambele fiind denumite super puteri. Interese ideologice, politice i militare ale acestor dou state i aliaii lor, au fost extinse pe tot globul. . Declanarea rzboiului rece n Europa, a marcat prbuirea alianei din timpul rzboiului ntre Marea Britanie, URSS, i SUA. Cat de puternica era alianta lor, este greu de stbilit, dar ce este dincolo de orice indoiala este mostenirea lasata de al II-lea Razboi Mondial omenirii: bomba atomica. Din 1945 politica mondial a fost transformat ntr-o varietate de moduri. Aceste modificri reflect evoluiile politice, tehnologice i ideologice, dintre care trei sunt examinate n acest capitol: sfarsitul imperiilor, razboiul rece si bomba atomica. Transformari politice si economice internationale i crearea Organizaiei Naiunilor Unite, se numr printre evoluiile cheie ale acestei jumatati de secol XX. Dup 1945 imperialismul a fost vizualizat cu ostilitate internaionala n continu cretere. Colonialismul i Carta Organizaiei Naiunilor Unite au fost tot mai mult recunoscut ca fiind incompatibile, dei independena a fost de multe ori lenta i, uneori, marcat de conflicte prelungite i de rzboi. Diversi factori au influenat procesul de decolonizare: atitudinea puterii coloniale, ideologia i strategia forelor anti-imperialiste, precum i rolul puterilor externe. Factori politici, economici, militari au jucat roluri diferite n modelarea momentul i natura transferului de putere. Marea Britanie In 1945 Marea Britanic era extins pe tot globul. Intre anii 1948-1980, 49 de teritorii si-au castigat independenta. n vreme ce Marea Britanie era victorioas pe fronturile pe lupt, promisiunile fcute coloniilor, pentru a stimula mobilizarea acestora, va grbi sfarsitul imperiului su. Rezultatul acestor actiuni avea s fie vzut curnd n Asia, unde India i Pakistan si-au castigat independenta, n 1947, iar Ceylon(Sri Lanka) si Birmania. Trecerea de la imperiu a fost pe ansamblu panic, i a condus la crearea unor state democratice i stabile. Au existat unele conflicte cu elemente indigene revoluionare, n special n Kenya (1952-1956) i Malaya (1948-1960), dar acestea au fost de scar limitat i, n Malaiezia, a fost urmarit un sistem de contra insurgenta (revolutie). Din perspectiva european, experiena britanic a fost mai mult succes dect francez. Franta Experienta Britanica de decolonizare a fost in contrast cu cea Franceza. Franta a fost colonizata in timpul celui de-al II lea Razboi Mondial, iar guvernul dorea sa isi pastreze prestigiul pe panul afacerilor internationale prin mentinerea statutului de imperiu. Portugalia Ultimul imperiu European in Africa a fost cel Portugal. Tranziia la independen a avut loc cu o relativ uurin n Guineea-Bissau, Capul Verde, i Sao Tome, dar n Mozambic i Angola lupta anticoloniala a dat drumul spre conflict ntre diferitele grupuri anti-coloniale. Aceste organizaii au primit

sprijin de la diferite puteri externe (America, Uniunea Sovietic, Cuba, i Africa de Sud), care au contribuit pentru finantare. Mosteniri si consecinte: nationalism sau communism? n Asia, relaia dintre naionalism i marxismul revoluionar a fost o for puternic. In Malaya, Marea Britanie a nvins o micare insurgent comunist (1948-1960). n Indo-China, Franta nu a reuit s fac acelai lucru (1946-1954). Tendina global de decolonizare a fost o cheie de dezvoltare din 1945. Unele ri i-au pierdut independena din 1945, cum ar fi Tibet invadat de China n 1950 i Timorul de Est invadat Indonezia n 1975. Rzboiul Rece Originea Rzboiului Rece trebuie cutat nc de la victoria revoluiei bolevice i apariia statului sovietic i de la divizarea marilor puteri pe criterii ideologice bine delimitate. Creterea a Statelor Unite ca o putere mondial dup 1945 a fost de o importan covritoare n politica internaional. Creterea Uniunii Sovietice ca o putere global de dup 1945 este la fel de crucial n nelegerea afacerilor internaionale din aceast perioad. Relaiile dintre Uniunea Sovietic (URSS) i aliatii si din Europa de Est, cu Republica Popular Chinez (RPC), precum i cu diverse micri revoluionare a guvernelor din "lumea a treia" (tari in curs de dezvoltare), au fost probleme vitale n lumea politic, precum i factori-cheie n afacerile sovieto-americane. 1945-1953: Declanarea rzboiului rece Acest fenomen ciudat al secolului XX, n care un conflict ncepe fr o declaraie de rzboi i se ncheie fr semnarea unui tratat de pace, i are originea n misterele celui de-al doilea Rzboi Mondial. Rzboiul Rece a fost o confruntare deschis, nonmilitar i limitat, care s-a dezvoltat dup Al Doilea Rzboi Mondial ntre dou grupuri de state care aveau ideologii i sisteme politice diametral opuse URSS si SUA. Declanarea Rzboiului Rece n Europa reflect eecul de punere n aplicare a principiilor convenite la conferinele din timpul rzboiului de la Yalta i Potsdam. Punctul de interes al Razboiului Rece a fost Germania, confruntarea in privinta Berlinului din anii 1948-1949 fiind foarte aproape de un conflict armat, dar sfarsitul acestei confruntari a insemnat o victorie pentru tabara occidentala, fara a se ajunge la o angajare militara. Stalin a pus capt blocadei n mai 1949. Desfurarea armatei americane a fost urmata de angajamentul politic consacrat n Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), tratat semnat n aprilie 1949. Principiu-cheie al tratatului este c un atac al unui singur membru va fi tratat ca un atac asupra tuturor. Dei originile Rzboiului Rece au fost n Europa au avut loc evenimente i conflicte n Asia i n alt parte, de asemenea, au jucat un rol-cheie. In 1949 se incheie razboiul in China cu victoria comunitilor n conformitate cu Mao Zedong.

1953-1969: Conflicte, confruntare i compromise Ideea c comunismul a fost o entitate monolit politica controlata de la Moscova a devenit o fixare de durat. Vest-europenii cu toate acestea, depind de Statele Unite pentru securitatea militar. Renarmarea Republicii Federale Germania n 1954 a precipitat crearea Pactului de la Varovia n 1955. Dictatorul sovietic Iosif Stalin a murit in 1953. Succesorul sau a fost Nikita Hrusciov. Noul lider a modificat cele mai dure aspecte represive ale regimului stalinist, desi URSS a ramas un stat aflat sub controlul total al unui singur partid. Pentru a-si dovedi bunele intentii, Hrusciov a dizolvat Cominformul (Biroul Comunist de Informatii) si a conceput o noua doctrina a ,,convietuirii pasnice. Renuntand la ideea conform careia un conflict intre Est si Vest era inevitabil, el a declarat ca cele doua sisteme puteau sa se afle intr-o competitie pasnica: cea care va avea mai mult succes o va elimina pe cealalta. Asa s-a si intamplat in cele din urma, desi rezultatul nu a fost cel asteptat de Hrusciov. Dar scaderea tensiunii a fost de scurta durata. Berlinul de Vest provoca o vesnica iritare, deoarece pentru lumea comunista el era un exemplu al vietii occidentale prospere. De asemenea el oferea o ruta relativ facila de scapare pentru germanii din est. In cele din urma, cand reformele si tacticile lui Hursiciov s-au dovedit incapabile de a determina puterile occidentale sa se retraga, autoritatile din Germania de Est au ridicat un gard de sarma ghimpata si au construit un zid in jurul Berlinului de Vest pentru a impiedica accesul propriilor cetateni in oras. Acesta a fost o recunoastere umilitoare a esecului, dar Zidul Berlinului a reusit sa stabilizeze situatia: Berlinul a incetat sa mai fie scanteia care putea declansa un alt razboi mondial. Probabil cea mai grava criza postbelica a avut loc in Cuba. In 1959, revolutionarul cubanez Fidel Castro a preluat controlul asupra insulei; apoi, in urma unor dispute cu SUA, s-a mutat in tabara comunista. SUA nu agrea prezenta unui aliat sovietic in aceasta regiune considerata intotdeauna ca facand parte din sfera sa de influenta; in plus, Cuba se afla la o distanta destul de mica fata de coasta SUA. Apoi dupa esecul rusinos al unei invazii a SUA in Cuba, sustinuta de oponentii exilati ai lui Castro, pe insula au fost instalate rachete sovietice. Preedintele Kennedy a rspuns prin impunerea unei blocade parial sau "carantin" a insulei, si fortele nucleare americane sa mutat la stri de alert fr precedent. 1969-1979: Destinderea Acest drum sinuos a fost continuat de o etap mai calm, respectiv un deceniu de destindere Est Vest, 1969-1979, care, fr a fi lipsit de momente tensionate, a consolidat teoria coexistenei panice a celor dou sisteme pe termen lung. Venirea preedintelui Richard Nixon la Casa Alb i numirea lui Henry Kissinger n fruntea Consiliului Securitii Naionale vor schimba optica americanilor asupra relaiilor cu Uniunea Sovietic. Dup ce un numr major, de conflicte a condus la deteriorarea continu a raporturilor dintre cele dou superputeri, la sfritul anilor '70 aprea un nou tip de mesaj, i anume apelul la nelegere i rezolvarea diferendelor pe cale amiabil. Astfel, ncepe un deceniu n care au fost promovate cu precdere relaii cordiale i au fost nregistrate progrese simitoare pe calea cooperrii internaionale. Totul avea s se sfreasc o dat cu atacarea Afganistanului de ctre trupele sovietice, n decembrie 1979. Gafa politic a Uniunii Sovietice concretizat prin atacarea Afganistanului avea s conduc la al doilea rzboi rece 19791985. 1979-1986: "Al doilea razboi rece" Abordarea democrat a rzboiului rece s-a dovedit un eec complet. Dac promotorii destinderii au fost criticai mai ales pentru cinismul lor, n schimb idealismul politicii externe a lui Carter a dus la o serioas subestimare a capacitilor Uniunii Sovietice i Tratatului de la Varovia. Noul preedinte, republicanul Ronald Reagan, era decis s schimbe complet aceast viziune, nlocuind n rzboiul rece

negocierea cu confruntarea efectiv i ntrind capacitatea militar a SUA. Din primul an al mandatului su bugetul aprrii a crescut enorm; pentru ntia dat cheltuielile militare ale NATO le-au depit pe cele ale Tratatului de la Varovia iar America a devenit principalul vnztor mondial de armament (ceea ce a permis o machiavellic rezolvare a crizei ostatecilor din Iran). n 1982, Reagan a expus i bazele ideologice ale politicii sale externe: URSS era Imperiul Ru, surs a tuturor problemelor politice i economice din lume. Administraia american nu a ezitat s pun n practic aceast politic a confruntrii. Scenariile rzboiului atomic elaborate de experii occidentali, culminnd cu Iniiativa de Aprare Strategic (Rzboiul Stelelor), au provocat mari temeri la Moscova, convingndu-i pe liderii sovietici c Statele Unite erau nu doar pregtite, ci i dispuse s declaneze un atac atomic; n acelai timp ele au pus capt micrii anti-nucleare pacifiste din Europa Occidental, convingnd populaia rilor NATO de necesitatea instalrii de arsenale atomice n vederea prevenirii unei iminente agresiuni a Imperiului Ru. Punctul culminant al acestei evoluii a fost atins n martie 1983, cnd Reagan a iniiat Rzboiul Stelelor (care s-a dovedit un eec). Totul prea desprins dintr-un scenariu tiinifico-fantastic. Tensiunea a ajuns la maxim la sfritul anului, cnd un exerciiu nuclear NATO l-a fcut pe preedintele rus Kosghin s se team de izbucnirea rzboiului atomic. Aceast epoc de febrilitate militar i retoric apocaliptic s-a ncheiat odat cu al doilea mandat al lui Reagan, coinciznd cu venirea la putere n URSS a lui Mihail Gorbaciov(1985). Linia dur a Washingtonului, supranumit i doctrina Reagan, concretizat n doctrina rzboiului stelelor impus de preedintele Ronald Reagan i, mai ales politica reformist, perestroka, iniiat la Kremlin dup 1985, de ctre noul secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Mihail Sergheevici Gorbaciov, vor contribui la ncheierea conflictului. Fr ndoial, dincolo de rspunsul la ntrebarea dac reformarea Uniunii Sovietice a fost rezultatul voinei lui Gorbaciov sau a fost impus de nsui sistemul aflat n pragul colapsului, rmn meritele incontestabile ale liderului de la Kremlin n restabilirea pcii dintre Est i Vest. La 11 martie 1985, a doua zi dup decesul lui Cernenko, Gorbaciov va deveni secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Venirea lui la putere va aduce i ncheierea rzboiului rece. Bomba Nucleara Utilizarea bombei nucleare n 1945 Distrugerea oraselor japoneze Hiroshima si Nagasaki a fost de o mare importan n post-rzboi, dar, scara de victime i gradul de devastare nu au fost excepionale. Dand deoparte implicatiile morale in atacarea populatiei civile, distrugerea celor doua orase a generat disctutii acerbe, in special in randul istoricilor americani, despre motivele pentru care au fost detonate bomebele. Gar Alperoviz in celebra lui carte Atomyc Diplomacy, publicata prima data in anul 1965, sustine ca presedintele Truman stia ca Japonia este invinsa, iar motivul real pentru detonarea bombelor a fost constrangerea Uniunii Sovietice pentru a servi intereselor Americane in Europa de Est. Dac Hiroshima si Nagasaki au fost distruse ar rmne totui o chestiune de dezbatere. Intrebarea este care au fost efectele distrugerii lor. In orce caz utilizarea acestor arme, a demostrat puterea lor de minut sau daca prin accelerearea bombei atomice a inceput cursa inarmarii nucleare. Spre cmpul de lupt la nivel mondial Bomb care a fost la Hiroshima, a fost echivalent n puterea distructiv a 12500 de tone de TNT. n 1952 Statele Unite a explodat o bomb termonuclear sau pe baz de hidrogen, echivalentul a 10.4 milioane de tone de TNT. La fel de semnificativ a fost dezvoltarea mijloacelor de a le livra. n 1945 bombardierul

american care a distrus Hiroshima a avut aproximativ ase ore pentru a traversa Pacificul i atinge obiectivul. n 1957 URSS a testat o rachet Intercontintala balistica, i mai trziu n acel an a lansat un satelit, Sputnik, in spatiu, folosind o astfel de rachet. n 1960 Statele Unite au nceput desfurarea de rachete balistice pe submarine. Dimensiunea global a razboiului a crescut apariia unor arme nucleare la alte state: Marea Britanie n 1952, Frana n 1960, i China n 1964. n anii 1950 a fost n cretere ngrijorarea cu privire la rspndirea sau proliferarea armelor nucleare i n anii 1960. Att Uniunea Sovietic cat i Statele Unite ale Americii au fcut, unele ncercari de a dezvolta arme care ar putea trage in jos rachete balistice de intrare i, prin urmare, apararea mpotriva unui atac nuclear. Aceste rachete anti-balistice (ABM) au fost din punct de vedere tehnologic ineficiente i ambele pri au continuat s se bazeze pe arme ofensive nucleare pentru securitatea lor. Concluzii Schimbrile care au avut loc n politica mondial din 1945 au fost enorme Evaluarea semnificaiei lor ridic multe probleme complexe despre natura istoriei internaionale i relaii internaionale.