Capitolul I

Considerente generale

Carta social european constituie un instrument politic care contine obligatii morale al cror obiect este acela de a garanta c intr-o anumita tar sunt respectate anumite drepturi sociale. Acestea se refer in primul rand la piaa muncii, formarea profesional, egalitatea sanselor, mediul de lucru. Carta contine, de asemenea, o cerere explicit adresata Comisiei de a inainta propuneri pentru a transpune coninutul Cartei sociale n legislaie. Tratat european deschis spre semnare in Italia la Torino la 18 octombrie 1961 si a intrat in vigoare la 26 februarie 1965, Carta social european, care protejeaz drepturile sociale i economice fundamentale, completeaz Convenia european a drepturilor omului care garanteaz drepturile civile i politice, fiind o conventie internationala obligatorie pentru toate statele care au ratificat-o. Carta este n vigoare astzi n 21 de state europene: Austria, Belgia, Cipru. Republica Ceh, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Turcia i Marea Britanie. Ulterior, Carta sociala european a fost completat prin trei protocoale : Protocolul adiional din 5 mai 1988 prin care se garanteaza noi drepturi grupate in patru articole Protocolul de amendare din 21 octombrie 1991 prin care se restructureaz procedura de control Protocolul aditional din 9 noiembrie 1995 care stabileste procedura de reclamaii colective
1

Carta social european stabilete drepturile, libertatile i procedurile de control, garantnd respectarea lor de catre statele membre. Carta sociala europeana revizuita din 1996 a intrat n vigoare n 1999 si nlocuieste treptat tratatul din 1961. Conform Cartei, toti europenii utilizeaz aceste drepturi care afecteaz orice aspect al vietii zilnice, inclusiv locuirea, sanatatea ,educatia, locurile de munca, libera circulatie a persoanelor i nediscriminarea. Comitetul european al drepturilor sociale CEDES (CEDS) verific dac statele membre i-au onorat obligaiile conform Cartei. Comitetul Minitrilor al Consiliului Europei alege cei 15 membri independenti si impartiali pentru o perioada de 6 ani care se poate rennoi o singura data. CEDES apreciaza daca legislatia si practica n statele membre sunt conforme cu recomandarile Cartei. Elaborarea Cartei sociale europene din 1961 a durat aproape zece ani, redactorii ei care au lucrat cu asistena OIM, inspirndu-se, mai mult sau mai puin, pe de o parte, din substana Pactului ONU relativ la drepturile economice i sociale, ct, mai ales, din conveniile i recomandrile OIM. Dincolo de denumirea sa, Carta social european nu este numai o declaraie solemn, puin abstract cu o vocaie pragmatic, ci reprezint un ansamblu de drepturi fundamentale n domeniul muncii, angajrii, relaiilor sociale i securitii sociale. Efortul redactorilor ei a fost de a identifica, pentru fiecare dintre drepturile recunoscute, un ansamblu de obligaii mai mult sau mai puin precise ce vor reveni statului ce ratific acest instrument.1 n concepia iniiatorilor si, Carta social european reprezint un corespondent n domeniul social - al Conveniei europene a drepturilor omului. Carta social european este structurat pe cinci pri. Primele dou pri, care constituie, de altfel, substana Cartei, definesc 19 drepturi, pe care prile contractante se oblig s le garanteze: dreptul la munc, dreptul la condiii de munc echitabile, dreptul
1

Nicolae Voiculescu - Drept comunitar al muncii, Ed. Wolters Kluwer, 2009

la securitate i igiena muncii, dreptul la remuneraie echitabil, dreptul sindical, dreptul la negociere colectiv, dreptul la protecie al copiilor i adolescenilor, dreptul la protecie al lucrtoarelor, dreptul la orientarea profesional, dreptul la pregtire profesional, dreptul la ocrotirea sntii, dreptul la securitate social, dreptul la asisten social i medical, dreptul de a beneficia de serviciile sociale, dreptul persoanelor cu o capacitate fizic sau intelectual diminuat de a beneficia de formare profesional i readaptare profesional i social, dreptul familiei la o protecie social, juridic i economic, dreptul mamei i al copilului la o protecie social i economic, dreptul de a exercita o activitate lucrativ pe teritoriul celorlalte state contractante i dreptul muncitorilor migrani i al familiilor lor la protecie i asisten social. Celelalte pri ale Cartei au un caracter tehnic, coninnd prevederi referitoare la punerea ei n aplicare. Astfel, partea a treia definete angajamentele statelor contractante, n timp ce partea a patra este rezervat punerii n aplicare a Cartei (rapoarte periodice, crearea unui comitet de experi pentru examinarea rapoartelor, participarea Organizaiei Internaionale a Muncii ) pentru ca, ultima parte, s statueze derogrile ce pot fi admise de la aplicarea Cartei. La 5 mai 1988 a fost adoptat un protocol adiional la Cart, care garanteaz realizarea urmtoarelor patru drepturi fundamentale: dreptul la anse egale i tratament egal n materie de munc i de profesie, fr discriminare bazat pe sex; dreptul lucrtorilor la informare i la consultare n cadrul ntreprinderii; dreptul lucrtorilor de a lua parte la stabilirea i mbuntirea condiiilor de munc i a mediului de munc; dreptul persoanelor n vrst la protecie social. n esena sa, Carta social european este un text mixt, ntruct cuprinde o parte declarativ - de principii -, care afirm obiectivele politicii sociale ce trebuie urmrite de statele membre ale Consiliului Europei i o parte juridic, care antreneaz o serie de obligaii pentru statul care o ratific. Din examinarea comparativ a conveniilor Organizaiei Internaionale a Muncii i a Cartei sociale europene se degaj, indubitabil, concluzia c, sub multiple aspecte, Carta reproduce principiile statuate de-a lungul timpului de ctre Organizaia Internaional a
3

Muncii (dreptul la condiii de munc echitabile, dreptul sindical, dreptul la negociere colectiv, dreptul la securitate social etc.) dar, n anumite cazuri, depete aceste principii, cum este cazul afirmrii dreptului la grev, ca unul din elementele ce compun negocierea colectiv (chiar dac nu se face nici o referire la replica patronal, care este lock-out-ul). Carta social european trebuie apreciat pozitiv i pentru c, n esena ei, este o sintez a dreptului internaional al muncii, drept elaborat n principal n cadrul Organizaiei Internaionale a Muncii, avnd n vedere c reunete, ntr-un document unic, principii generale afirmate ntr-o multitudine de convenii ale acestei organizaii. Inspirndu-se din practic n materia aplicrii conveniilor Organizaiilor Internaionale ale Muncii, Carta social european a prevzut i un mecanism de control al aplicrii dispoziiilor sale, prin obligaia statelor de a transmite rapoarte periodice, care s fie examinate de ctre un comitet de experi, ca i de un comitet guvernamental, concluziile putnd fi aduse, dup caz, n discuia Comitetului de Minitri sau a Adunrii Parlamentare. Carta social european, adoptat n 1961, nu a fost, de-a lungul timpului, ferit de critici. Astfel, dac ea are meritul de a fi cu mult mai concret, dect, spre exemplu, Carta comunitar a drepturilor fundamentale ale lucrtorilor, Carta european nu este i nici nu putea fi, n bun msur, original cci la momentul elaborrii ei, s-a inspirat din normele OIM, iar, alteori, a realizat o protecie sub nivelul exigenelor acesteia. Tocmai de aceea, n timp, i s-au adus unele mbuntiri sau completri prin alte instrumente ce au fost elaborate de Consiliul Europei n materie social cum ar fi Codul european de securitate social. n sfrit, i s-a reproat c, spre deosebire de Convenia european a drepturilor fundamentale ale omului, controlul asupra aplicrii dispoziiilor sale este mult prea redus. Nu ntmpltor, n timp, s-a propus amendarea ei n sensul c, n caz de nclcare a prescripiilor sale, s se poat face apel la Curtea european a drepturilor omului.2

Andrei Popescu - Dreptul internaional i european al muncii, Ed, a 2-a, Ed. C.H. Beck, Buc., 2008, pag. 258

Pe de alt parte, s-a apreciat c nu trebuie minimalizat contribuia de substan pe care a adus-o Carta n protecia drepturilor fundamentale sociale, mai ales prin jurisprudena acumulat n timp, ca urmare a interpretrii acesteia. ncepnd cu anii '90, Consiliul Europei a fost preocupat de relansarea acestui important document internaional. La 3 mai 1996 a fost deschis spre semnare Carta social revizuit care regrupeaz, ntr-un singur instrument Carta din 1961 adus la zi i amendat. Carta revizuit face parte din marile tratate ale Consiliului Europei n domeniul drepturilor omului i constituie instrumentul european de referin n materie de coeziune social. Carta social european revizuit conine dou pri , una care enun n mod declarativ un numar de 31 de drepturi considerate ca fundamentale i cea de a doua parte care dezvolt aceste drepturi printr-o serie de paragrafe . Astfel Carta social european revizuit conine dispoziii privind : dreptul la munc dreptul la conditii de munc echitabile dreptul la securitate si la igien in munc dreptul la o salarizare echitabil dreptul sindical dreptul la negociere colectiv dreptul adolescentilor si copiilor la protecie dreptul lucrtoarelor la protecia maternitii dreptul la orientare profesional dreptul la formare profesional dreptul la protectia santii dreptul la securitate social dreptul la asistenta social i medical dreptul de a beneficia de servicii sociale

dreptul persoanelor cu handicap la autonomie ,integrare social si participare la viata comunitii dreptul familiei la protecia social, juridic si economic dreptul copiilor i adolescentilor la protecie social, juridic si economic dreptul la exercitarea unei activitati lucrative pe teritoriul celorlate parti dreptul muncitorilor migranti si al familiilor lor la protectie si asistenta dreptul la egalitate de anse si tratament n materie de angajare si profesie, fara discriminare bazat pe sex

dreptul la informare si consultare dreptul de lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca

dreptul persoanelor n varsta la o protectie sociala dreptul la protectie n caz de concediere dreptul lucratorilor la protectia propriilor creane n caz de insolvabilitate a patronului acestora dreptul la demnitate in munc dreptul lucratorilor cu responsabilitati familiale la egalitate de sanse si tratament dreptul reprezentantilor lucrrilor la protectie n ntreprindere si facilittile acordate acestora dreptul la informare si consultare in procedurile de concediere colectiv dreptul la protectie mpotriva srciei si excluderii sociale dreptul la locuin

Ca i Carta din 1961, i Carta social european revizuit, n prima sa parte consacr ca obiectiv al politicii statelor ce o ratific, politic a crei realizare o vor urmri prin toate mijloacele utile pe plan naional i internaional, atingerea condiiilor specifice pentru exercitarea efectiv a 31 de drepturi i principii cu caracter social. Fiecruia dintre

acestea i corespunde, n partea a II-a, un articol ce detaliaz obligaii efective, ce contureaz coninutul respectivului drept. Carta Social European revizuit adaug 12 drepturi, respectiv cele patru reglementate de Protocolul adiional din 1988 i 8 drepturi nou reglementate: dreptul la egalitate de anse i tratament pentru toi muncitorii, n munc i n profesie, fr deosebire de sex; dreptul la informare i consultare n cadrul ntreprinderii; dreptul de a lua parte la determinarea i ameliorarea condiiilor de munc i de mediu al muncii n ntreprindere; dreptul la protecie social al persoanelor vrstnice; dreptul la protecie social al persoanelor n cazul concedierii; dreptul lucrtorilor la protecie a creanelor n cazul insolvabilitii celui ce i-a angajat; dreptul la demnitate n munc; dreptul oricrei persoane cu responsabiliti familiale, care au sau care urmeaz s ocupe un loc de munc, de a exercita munca fr a fi supuse la discriminare, prin concilierea muncii cu responsabilitile familiale; dreptul reprezentanilor lucrtorilor la protecie contra actelor susceptibile de a le aduce prejudicii i dreptul la faciliti n exercitarea funciunilor lor; dreptul lucrtorilor de a fi informai i consultai n procedurile de concedieri colective; dreptul la protecie contra srciei i excluderii sociale; dreptul la locuin. Carta Social revizuit a adus i o serie de modificri textului Cartei iniiale. Reflectnd evoluiile produse n cei treizeci i cinci de ani de la adoptarea Cartei din 1961, Carta revizuit deschide, totodat, o ampl perspectiv n materia drepturilor economice i sociale, reunind ntr-un instrument unic drepturile reglementate prin documentele precedente, precum i cele opt drepturi noi .3 Sub aspectul angajamentelor statelor n vederea ratificrii, Carta social revizuit solicit ca acestea s se considere legate de partea I (declarativ), de cel puin 6 din 9 articole considerate eseniale din partea a II-a (juridic) i de un numr suplimentar de articole sau paragrafe numerotate ale prii a II-a, pe care le va alege astfel nct numrul total de articole i paragrafe numerotate care l leag s nu fie mai mic de 16 articole sau de 63 de paragrafe numerotate. Sub acest aspect, potrivit Legii nr. 74/1999, Romnia a ratificat un numr de 17 articole, respectiv 65 paragrafe numerotate.
3

Ovidiu inca - Drept social comunitar, Ed. Lumina Lex, Buc., 2005, pag. 91

Se poate aprecia, pe drept temei, c prin adoptarea Cartei sociale revizuite s-a finalizat un proces ndelungat de reformare i cristalizare a normelor ce privesc drepturile sociale fundamentale i mecanisme de control al acestora. n prezent, statele membre ale Consiliului Europei se confrunt cu o situaie aparent contradictorie: pe de o parte, se manifest o cretere a fenomenel or sociale ce decurg din evoluia economic sau din aplicarea programelor de reform, iar pe de alt parte se resimte temerea acestora de a se angaja juridic n sistemul de obligaii referitor la respectarea drepturilor sociale prevzute de Cart.4

Andrei Popescu - Dreptul internaional i european al muncii, Ed, a 2-a, Ed. C.H. Beck, Buc., 2008, pag.366

Capitolul II

Carta social european i Romnia

Carta social european revizuit a fost adoptat la 3 mai 1996 i a fost ratificat i de Romania prin Legea 74 din 3 mai 1999. Ca parte la Carta social, Romnia are obligaia de a ntocmi, la intervale regulate, un raport asupra aplicrii prevederilor acestui instrument internaional. La procedura de control particip: comitetul de experi independeni alei de Comitetul de Minitri al Consiliului Europei, Comitetul guvernamental, n componena cruia intr reprezentani ai statelor pri, Comitetul de Minitri care adopt rezoluii asupra ciclului de control i APCE. Situaia drepturilor omului n Romania a nregistrat n ultimii ani o evolutie demn de remarcat atat in ceea ce priveste elaborarea i adoptarea unor noi proiecte de acte normative, ct si n ceea ce priveste transpunerea practic a dispoziiilor legale in vigoare. Gravitatea violrilor drepturilor omului obliga ns la o cunoatere extins la nivelul ntregii populaii, profund, a normelor imperative n domeniu, asa ncat fora coercitiv a statului, sesizat cu situaii de natura celor mentionate, s poat fi exercitata prin organele sale cu atributii specifice. Populatia trebuie sa se simta aparat de institutiile statului, obligate s intervina n situaii de ncalcare a drepturilor sale. Pentru ca ideea enuntat s capete concretitate, cetaenii trebuie s cunoasc mijloacele pe care le au la dispozitie pentru nlaturarea cauzelor si efectelor nerespectrii dispozitiilor legale. Sigur, n ceea ce priveste cadrul juridic existent se remarc actele i proiectele de acte normative de natur sa asigure independenta justitiei, inamovibilitatea judecatorilor, cele care fundamenteaz raspunderea ministerial i accesul la informatie,
9

cele menite s asigure organizarea i funcionarea institutiei avocatului poporului. De asemenea se remarca amendari succesive a legislatiei in materia drepturilor civile ale persoanelor, ale legislatiei penale, inclusiv cea privind executarea pedepselor privative de libertate, promovarea Legii sigurantei nationale, Legii politiei, adoptarea, in vara lui 1999, a Legii cu privire la inlocuirea pedepsei cu inchisoarea contraventionala cu munca in folosul comunitatii, astfel incat sa se asigure o mai mare compatibilitate a legislatiei si practicii din Romania cu standardele europene in domeniu. . Desi s-au remarcat mbuntiri progresive ale cadrului legal - decizia legislativ in sensul promovrii respectului fata de valorile drepturilor omului, prin modificarea si completarea proiectelor de lege trimise Parlamentului, dar si prin schimbarea legislatiei deja existente, fiind evidenta - multitudinea actelor normative impieteaza asupra formarii unei imagini de ansamblu, coerent si corect a ceteanului nedeprins cu abisurile legale. Ratificarea de ctre Romania a Cartei sociale europene contribuie la accelerarea procesului de reform din sectorul social, impulsioneaza procesul de transpunere in dreptul intern a acquis-ului comunitar, aduce un impact politic mai favorabil tarii noastre la nivel european.5

Ovidiu inca - Drept social comunitar, Ed. Lumina Lex, Buc., 2005

10

Capitolul III

Analiza articolelor ratificate integral de Romnia

Romnia a ratificat Carta sociala europeana prin prin Legea 74 din 3 mai 1999 care n prezent este n vigoare, textele ratificate fcnd parte din ordinea de drept intern . Astfel Romnia a ratificat urmtoarele articole: 1. Articolul 1 dreptul la munc care reglementeaz deplina ocupare a forei de munc, dreptul romnilor de a-si castiga existenta printr-o munca liber ntreprinsa, serviciile gratuite pentru plasarea fortei de munca si orientarea, formarea si readaptarea profesionala. Prin ratificarea acestui articol statul roman nu se oblig sa garanteze un loc de munca fiecarei persoane care doreste acest lucru ci doar promoveaz o politica economic i social adecvat care s contribuie la realizarea dreptului la munca, la interzicerea muncii fortate i eradicarea tuturor formelor de discriminare in privinta angajarii luand masuri pentru eliminarea tuturor formelor de discrtiminare.. De asemenea prin ratificarea acestui articol statul roman trebuie sa creeze sau sa mentina pe intreg teritoriul tarii servicii gratuite pentru plasarea fortei de munca , sa asigure functionarea lor corespunzatoare, precum si s contribuie la orientarea, formarea si readaptarea profesional. 2. Articolul 4 dreptul la o salarizare echitabil Statul roman trebuie sa adopte msurile necesare n vederea garantrii unei salarizari echitabile adica o salarizare care s tina cont de necesittile fundamentale cu caracter economic ,social si cultural ale lucratorilor si ale familiilor acestora, de efortul depus de acestia, pe durata orelor

suplimentare si de dreptul la o salarizare egala pentru munca de valoare egala.

11

3. Articolul 5 dreptul sindical priveste libertatea lucrtorilor si patronilor, egalitatea de tratament ntre cetenii unei parti contractante si cetatenii altor parti precum si restrictiile si limitrile drepturilor garantate de Carta. Articolul 5 arat ca toti lucrtorii si toate organizatiile sindicale trebuie ,n principiu s beneficieze de libertatea de alegere a cadrului sindical, profesional si tehnic n care doresc sa se asocieze. Principiul inregistrarii obligatorii a sindicatelor nu este incompatibil cu articolul 5 , cu conditia ca persoanele interesate sa dispuna de garantii suficiente , cu caracter administrativ si jurisdictional, mpotriva unor refuzuri abuzive de nregistrare. Conditia privind numarul minim de membri de sindicat aduce atingere libertatii de constituire a unui sindicat sau de aderare la un sindicat.6 Omisiunea de a proteja membrii unui sindicat n ceea ce priveste imunitatile prevazute n materie de rspundere civil, precum i concedierea unui membru de sindicat pe motiv de apartenenta la o activitate sindicala sunt considerate ca aduc atingere libertatii de a fonda un sindicat sau de a adera la acesta. De asemenea se urmareste s se protejeze libertatea sindicala mpotriva oricaror interventii din partea autoritatilor de stat cum ar fi : limitarea prin lege a dreptului unui sindicat de a-si alege sau desemna liderii, interdictia impusa unui sindicat de a lua masuri disciplinare mpotriva membrilor care refuza sa participe la grevele legale. Posibile incalcari ale dreptului sindical sunt: rezilierea de catre patron a contractului de munca a unui salariat care refuza sa adere la un sindicat ca urmare a existentei unui acord de monopol sindical la ncadrarea in munca lipsa de protecie mpotriva concedierii unui lucrator pe motiv c acesta nu este membru de sindicat
6

Nicolae Voiculescu - Drept comunitar al muncii, Ed. Wolters Kluwer, 2009

12

neacordarea indemnizatiilor de somaj lucrtorilor care nu fac parte dintr-un sindicat, n cazul n care cotizaiile la fondul de somaj sunt finantate din fonduri publice sau din impozite pe salarii includerea n conventiile colective a unei clauze care acord prioritate la incadrarea in munca lucratorilor sindicalizati concedierea lucrtorilor ca urmare a unor activitati sindicale ncalcarea dreptului de negociere colectiva al sindicatelor ncalcarea dreptului sindicatelor de a apara interesele membrilor sai ncalcarea dreptului de acces al delegatilor sindicali intr-o interprindere interventia autoritatilor publice in desfasurarea si organizarea unei greve legale ncalcarea dreptului la intrunire

In articolul 5 se face referire si la dreptul sindical al functionarilor si n special al membrilor politiei i al fortelor armate. 4. Articolul 6 dreptul de negociere colectiv .- se refer la consultri asupra unor probleme de interes comun, negocieri n vederea ncheierii conveniilor colective, concilierea si arbritajul voluntar in vederea incheierii conventiilor colective, concilierea si arbitrajul voluntar in vederea solutionarii eventualelor conflicte de munca precum si dreptul lucratorilor si al patronilor de a initia actiuni colective in caz de conflicte de interese, inclusiv dreptul la greva. 5. Articolul 12 dreptul la securitate social- Acest articol, alcatuit din patru paragrafe, are un caracter general garantand exercitarea efectiva a dreptului la securitate sociala instituind mai intai principiul stabilirii sau mentinerii unui regim de securitate sociala, definind mai apoi nivelul minim al acestui regim si prevazand c acesta trebuie sa fie adus treptat la un nivel mai ridicat si n sfarsit , solicitand masurile destinate sa asigure egalitatea de tratament ntre cetatenii fiecarei parti contractante si cetatenii altor parti.

13

Conceptul de securitate social nu este definit ca atare de ctre Carta social european , nsa acesta include atat prestatiile contrbutive ct si cele necontributive. Paragraful 1 care se refera la stabilirea i mentinerea unui regim de securitate social are un caracter general fiind greu de precizat n mod concret, ceea ce se cere prilor contractante. n sensul acestui paragraf exist un regim chiar si n absena oricrei dispoziii n materie de asisten social .7

Andrei Popescu - Dreptul internaional i european al muncii, Ed, a 2-a, Ed. C.H. Beck, Buc., 2008

14