Curs 8 Contabilitate financiar:

Contabilitatea trezoreriei
Conf. univ. dr. Sorin Adrian ACHIM

Coninutul i structura general a trezoreriei

Contabilitatea trezoreriei asigur evidena existenei i micrii investitiilor financiare pe termen scurt, disponibilitilor n conturi la banc i n cas, creditelor bancare pe termen scurt i a altor valori de trezorerie Structura elementelor de trezorerie. investitiile financiare pe termen scurt disponibilitile n conturi la bnci i n cas, n lei i n devize creditele bancare pe termen scurt i alte valori de trezorerie

Conturi de trezorerie

Contabilitatea sintetic a trezoreriei se organizeaz cu ajutorul conturilor din clasa 5 50 Investiii pe termen scurt 51 Conturi la bnci 53 Casa 54 Acreditive 58 Viramente interne 59 Ajustri pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie

Contabilitatea investiiilor financiare pe termen scurt

Investiiile financiare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate n hrtii de valoare, care au ca scop principal realizarea unui ctig n urma vnzrii acestora la un pre mai mare dect cel de cumprare. n categoria investiiilor financiare pe termen scurt intr: aciuni emise de ctre societi din cadrul grupului sau din afara acestuia, care sunt cumprate pentru a fi vndute n termen scurt pentru obinerea unui ctig; aciuni proprii, care sunt rscumprate cu scopul de a fi anulate sau revndute; obligaiuni emise de ctre unitate care sunt rscumprate la scaden n vederea anulrii acestora; alte investiii financiare pe termen scurt: bonuri de subscriere automat, certificate de investitor, drepturi de tragere, efecte comerciale, certificate de depozit, etc.

 Contabilitatea titlurilor se tine distinct pe fiecare titlu n parte Caracteristici: negociabile, purtatoare de drepturi i obligaii, liber transmisibile, pot fi cotate la burs Cheltuielile accesorii se trec direct pe cheltuieli Evaluarea titlurilor de plasament se poate face : la valoare de intrare (cost de achizitie); la valoare de inventar; la valoare de nchidere a conturilor; la valoare de ieire din patrimoniu.

50 Investiii pe termen scurt cuprinde

501 Aciuni deinute la entitile afiliate 505 Obligaiuni emise i rscumparate 506 Obligaiuni 508 Alte obligaiuni financiare pe termen scurt i creane asimilate, care se detaliaz pe dou conturi de gardul II, respectiv: 5081 Alte titluri de pasament 5088 Dobnzi la obligaiuni i titluri de plasament 509 Vrsminte de efectuat pentru investiiile pe termen scurt, care se detaliaz pe dou conturi de gradul II, respectiv: 5091 Vrsminte de efctuat pentru aciunile deinute la entitile afiliate 5092 Vrsminte de efectuat pentru alte investiii pe termen scurt pe termen scurt

EXEMPLU
O filial achiziioneaz, n scop speculativ, un pachet de 1000 aciuni emise de o alt filial din cadrul aceluiai grup, la costul de achiziie de 5 lei/aciune, pe care le achit prin banc. Ulterior vinde, cu plata n numerar 600 aciuni la preul de 5.5 lei/aciune i 400 aciuni la preul de 4.8 lei/aciune. 1. Achiziionarea aciunilor: 501 = 5091 5000 (1000 X 5) 2. Achitarea aciunilor: 5091 = 5121 5000 3. Vnzarea cu ctig a aciunilor: 5311 = % 3300 (600 X 5.5) 501 3000 (600 X 5) 7642 300 (600 X 0.5) 4. Vnzarea cu pierdere a aciunilor: % = 501 2000 (400 X 5) 5311 1920 (400 X 4.8) 6642 80 (400 X 0.2)

Contabilitetea obligaiunilor emise i rscumprate

Obligaiunile reprezint titluri de credit negociabile, emise, de regul, de ctre societile pe aciuni. Obligaiunile emise de o entitate i vndute terilor trebuie rscumprate la scaden i ulterior anulate. Evidena obligaiunilor rscumprate se ine cu ajutorul contului 505 Obligaiuni emise i rscumprate.

EXEMPLU

O entitate rscumpr 1000 buci obligaiuni, a 5 lei bucata, pe care ulterior le anuleaz.

1. Rscumprarea obligaiunilor: 505 = 5311 5000 (1000 x 5) 2. Anularea obligaiunilor rscumprate: 161 = 505 5000

Contabilitatea obligaiunilor O entitate pot cumpra obligaiuni emise de alte entiti n vederea obinerii de venituri financiare sub form de dobnd sau pentru a le specula la burs, prin vnzarea lor la preuri superioare celor de cumprare (similar aciunilor). 506 Obligaiuni.

EXEMPLU

O entitate cumpr 2000 obligaiuni la un pre de 50 lei bucata. Ulterior le vinde astfel: 1000 buci cu 60 lei bucata, iar 1000 bucai cu 49 lei bucata.
1. Cumprarea de obligaiuni: 506 = 5121 100.000 2. Vnzarea de obligaiuni la un pre mai mare dect cel de nregistrare: 5311 = % 60.000 (1000 x 60) 506 50.000 (1000 x 50) 7642 10.000 (1000 x 10) 3. Vnzarea de obligaiuni sub preul de nregistrare: % = 506 50.000 (1000 X 50) 5311 49.000 (1000 X 49) 6642 1.000 (1000 X 1)

Contabilitatea altor investiii pe termen scurt i a creanelor asimilate

n aceast categorie intr: aciunile deinute la alte entiti (din afara grupului),certificatele de depozit i altele. 508 Alte investiii pe termen scurt i creane asimilate 5081 Alte titluri de plasament 5088 Dobnzi la obligaiuni i titluri de plasament

EXEMLPU
Cumprarea unor elemente de natura altor investiii financiare: 5081 = % 5.000 5121 2.500 5311 500 509 2.000 Plata vrsmintelor de efectuat: 509 = 5121 2.000 Vnzarea altor investiii financiare la un pre mai mare dect cel de nregistrare: 5311 = % 6.000 5081 5.000 7642 1.000 Vnzarea altor investiii financiare la un pre sub cel de nregistrare % = 5081 5.000 5311 4.500 6642 500

EXEMPLU

Achiziionarea unui certificat de depozit: 5081 = 5121 3.500 nregistrarea dobnzii cuvenite la scaden: 5088 = 766 350 ncasarea certificatului de depozit i a dobnzii, la scaden: 5121 = % 3.850 5081 3.500 5088 350

Contabilitatea decontrilor fr numerar

51 Conturi la bnci, care cuprinde conturile: 511 Valori de ncasat 512 Conturi curente la bnci 518 Dobnzi 519 Credite bancare pe termen scurt

Contabilitatea valorilor de ncasat

Efecte de comert aflate in posesia furnizorilor pentru a fi transformate la scadenta in disponibilitati. Cecuri de incasat 5112 Efecte de incasat 5113 Efecte remise spre scontare 5114

EXEMPLU: CECURI DE INCASAT

Se presteaza servicii in valoare de 10.000 lei iar decontarea se face pe baza de cec emis de client. 1. Emitere factura prestari 4111 = 704 10.000 2. Primire cec si depunere la banca 5112 = 4111 10.000 3. Incasare cec 5121 = 5112 10.000

Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturi bancare si credite pe termen scurt

512. Conturi curente la bnci 5121. Conturi la bnci n lei 5124. Conturi la bnci n valut 5125. Sume n curs de decontare 518. Dobnzi 5186. Dobnzi de pltit 5187. Dobnzi de ncasat 519. Credite bancare pe termen scurt 581 Viramente interne

P B

EXEMPLE
Se primeste un credit bancar pe termen de o luna de la BRD 2.000 lei, dobanda 100 lei. Se ridica si se depune in casierie 200 lei. La scadenta se ramburseaza creditul si dobanda Primire credit de la banca 5121 = 5191 2.000 Ridicare numerar 581= 5121 200 Depunere numerar in casierie 5311 = 581 200 Dobanda datorata 666 = 5198 100 Rambursarea creditului si a dobanzii % = 5121 2.100 5191 2.000 5198 100

Contabilitatea decontarilor in numerar

531. Casa 5311. Casa n lei 5314. Casa n valut 532. Alte valori 5321. Timbre fiscale si postale 5322. Bilete de tratament si odihn 5323. Tichete si bilete de cltorie 5328. Alte valori Caracteristici generale decontarile in numerar se pot efectua in lei si in valuta Alte valori asimilate trezoreriei Bonuri valorice Timbre fiscale si postale Bilete de tratament si odihna Tichete si bilete de calatorie Tichete de masa Alte valori

EXEPLU
1. Se achizitioneaza timbre postale in valoare de 300 lei din care se dau in consum timbre in valoare de 100 lei Cumparare timbre postale 5321 = 5311 300 Utilizare timbre postale 626 = 5321 100 2. Se achizitioneaza bonuri de combustibil in valoare de 1.000 lei din care se achizitioneaza combustibil in valoare de 300 lei care ulterior se consuma Achizitie bonuri de combustibil 5328 = 5311 1.000 Utilizare bonuri pentru cumparare combustibil 3022 = 5328 300 Consum combustibil 6022 = 3022 300

Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie

541. Acreditive 5411. Acreditive n lei 5412. Acreditive n valut 542. Avansuri de trezorerie Acreditivul este o forma de decontare care asigura furnizorului garantia incasarii contravalorii livrarilor si prestatiilor efectuate prin rezervarea disponibilitatilor banesti in conturi distincte din care, pe masura licvrarilor, se fac decontarile. In lei In valuta Avansurile de trezorerie reprezinta sume puse la dispozitia administratorilor sau altor persoane, cu avizul conducerii, in vederea efectuarii unor plati pentru aprovizionari de bunuri, prestari de servicii, cheltuieli de deplasare, detasari, delegatii, servicii postale, taxe de telecomunicatii, cheltuieli de reclama publicitate si protocol, precum si alte sume In lei In valuta

EXEMPLU - ACREDITIV

Se deschide acreditiv la dispozitia furnizorului in valoare de 20.000 lei din care se achita acestuia 15.000 lei, restul acreditivului se anuleaza. Deschidere acreditiv 581 = 5121 20.000 5411 = 581 20.000 Plata furnizorului 401 = 5411 15.000 Restituirea acreditivului neutilizat 581 = 5411 5.000 5121 = 581 5.000

EXEMPLU AVANS SPRE DECONTARE

Se acorda avans spre decontare unui salariat in valoare de 1.000 lei. Avansul este justificat in valoare de 800 lei reprezentand cheltuieli transport 100, rechizite birou 700, iar restul se depune in casierie Acordare avans 542 = 5311 1.000 Justificare avans % = 542 800 624 100 604 700 Depunere avans nejustificat 5311 = 542 200