Universitatea de Stat Alecu Russo din Bli Facultatea de Economie Catedra de Finane i Contabilitate Aprob: ef catedra, Amarfii - Railean

N., dr. conf. univ. ____________ Subiectele pentru evaluarea final la disciplina AUDIT INTERN pentru specialitatea 361.1 Contabilitate, secia zi.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. Noiuni generale privind auditul intern. Cum s distingem auditul intern de revizie (inspecie)lorina Diferena dintre auditul intern i auditul extern Beneficiile colaborrii dintre auditorii interni i auditorii externi Standardele de audit intern. Auditul intern n viziunea american Conceptul francez i roman privind auditul intern Conceptul privind dezvoltarea auditului n Republica Moldova Beneficiile implementrii auditului intern n sectorul public. Impactul auditului intern asupra gestionrii entitii publice. Necesitatea i importana funciei de audit intern n cadrul entitii publice. Obiectivele auditului intern public Independena i obiectivitatea auditului intern. Normele metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public. Tipurile de misiuni de audit intern desfurate de auditorii interni. Obiectivele misiunii de audit. Sursele de informaii utilizate de auditorul intern la elaborarea Planului strategic al activitii de audit intern. Supravegherea misiunii de audit intern. Evaluaraea misiunii de audit intern de ctre unitatea auditat Caracteristicile probelor de audit. Tipurile probelor de audit. Tehnicile utilizate de ctre auditorii interni n procesul de testare. Tehnicile de verificare utilizate de ctre auditorii interni n procesul de testare. Definiia i tipurile de dosare de audit intern. Dosarul permanent. Dosarul current.7 Necesitatea documentrii activitii de audit. Surse de informaii utilizate de ctre auditorul intern. Formularul pentru cercetare i evaluare. Documentarea constatrilor de audit. Caracteristicile ntrunite de o constatare bun de audit. Obiectivele Rapoartelor de audit.8 Elementele incluse ntr-un raport de audit intern. Etapele parcurse de ctre auditorii interni n procesul de ntocmire a Raportului de audit. Domeniile evaluate de auditorul intern cu apel la consultanii specializai. Procesul de evaluare extern a unitii de audit intern. Evaluarea calitii activitii de audit intern. Programul de asigurare i mbuntire a calitii. Beneficiul evalurii funciei de audit intern. Rolul personalului n cadrul unei uniti de audit intern.10 Atribuiile conductorului unitii de audit intern. Atribuiile efului echipei de audit. Atribuiile membrilor echipei de audit. Etapele parcurse de ctre auditorul intern la evaluarea sistemului de management financiar i control. Tema 11 Atribuiile auditorilor interni n procesul de gestionare a riscurilor ntr-o entitate. Legtura dintre obiectivele controlului, controlul preconizat i riscuri. Interdependena dintre auditul intern i managerii entitii.12 Responsabilitatea unitii auditate vis--vis de recomandrile de audit. Monitorizarea progreselor privind implementarea recomandrilor de ctre auditorii interni. Audit intern bancar tema 13 Auditul intern al tehnologiilor n consolidarea securitii informaionale. Codul etic al auditorului intern.

Titularul disciplinei: lector universitar, Lilia Dumbraveanu

1.

Noiuni generale privind auditul intern.

Auditul-este o examinare metodica realizata in vederea determ.daca activitatiile si rezultatele relativ sau subiectul examinat satisf.dispozitiile prestabilite,daca acestea dispozitii sunt puse in exercitiu intrun mod eficace si act.cu scopul atingerii obiectivelor. Astfel, auditul este practicat atit cu titlu preventiv, cit si in cadrul unui program de audit p/u aprecierea eficacitatii unei organizatii, a unui proces, a unui procedeu, precum si calificarea si urmarirea unui furnizor, dar si cu titlu curativ, in situatii delicate: faliment al prestatiilor sau diferite stari de lucru. Auditul intern este in interiorul unei intreprinderi sau al unui organism,o activ.independenta de apreciere sau controlul operatiilor si se realizeaza in interesul conducerii. In acest domeniu el este un control care are drept functie estimarea si evaluarea eficacitatii altor controale. Obiectivul auditului intern este de a asista membrii conducerii in exercitarea eficace a responsabilitatilor furnizind analize,aprecieri,recomandari si comentarii adecvate referitoare la activitatile examinate. Auditul intern-este vizat de toate fazele activ.intreprinderii care intereseaza conducerea sau administratia.Implica faptul de a apela pina la aspecte contab. si financ. p/u atingerea unei intelegeri depline a operat. examinate. P/u a ajunge la acest obiectiv final sunt implicate actiunile Urmat.: 1.examinarea si aprecierea sinceritatii suficientei si aplicarea controlului contabil, financiar, operational si promovarea unui control eficace la un cost rezonabil; 2.verificarea conformitatii cu politicile a planurilor si a producerilor stabilite. 3.verificarea la ce punct activele societatii sunt justificate si prerezervate de pierderi de orice natura 4.verif.exactitatii informatiilor util. de catre conducere 5.evaluarea calitatii actiuni in punerea in executie a respons. Asumate 6.recomandarea de ameliorari operationale Auditorul intern- este persoana care are calificarea si care este imputernicit p/u a conduce toate componentele unei activ. de audit -nu apartine unui nivel superior si nu este investit de nici o putere -constata fapte -respecta principii de etica profesionala stricta -apartine unui grup nou de meserii creat in ultimii ani Responsabilitatile acestuia in cadrul organizatiei trebuie clar stabilite de catre conducere. Auditorul intern trebuie sa fie liber sa verifice, sa estimeze valoarea documentelor, a planurilor, a procedurilor si a rapoartelor interne si externe. Responsabilitatea auditului intern: 1.de a informa conducerea in raport cu etica profesionala a institului international a auditorilor interni 2.de a acordona activ.sale cu cele ale altor grupuri de control astfel incit sa garanteze cit mai bine posibil securitatea controalelor si eficacitate organizatii. In indeplinirea functiilor sau un auditor intern nu are asupra activitatilor pe care le controleaza nici o resp-te directa, nici autoritate. Prin aceste motive controlul siavizul auditorul intern nu trebuie in nici un mod sa descarce alte persoane de exercitatea resp-lor care le-au fost repartizate. Independenta este esential p/u eficacitatea auditorul intern. Ea se obtine prin statutul sau obiectivitatea sa. Statutul functiei de audit intern si sustinerea pe care i-o aduce conducerea sunt factori majori ai actiunii si ai valorii sale. Din acest motiv conducatorul functiei de AI trebuie sa apartina unui compartiment a carui autoritate acopera un domeniu larg si asigura o actiune eficace prin recomandarile sale adecvata vizavi de recomandarile auditorilor. Obiectivitatea este esentiala functie de audit. In baza acestui motiv un auditor intern nu trebuie sa difineasca si sa puna in aplicare proceduri in orice activitate normala supusa controlului sau. Acest lucru ar compromite independenta sa. Auditul financiar nu raspunde exact la aceeasi intrebare. Exista intradevar o diferenta intre periodicitatea verificarilor gradul lor de precizie natura datelor examinate (anexa,diferenta dintre auditul intern si extern,tabel) Colaborarea auditului intern si cel extern este reglementata in urmat. acte normative: -SNA de audit intern (SNAI)Aprobat prin Hotarirea Curtii de conturi,nr.82 din 29.11.2007 si Ordinul Ministrului Finantelor nr.98 din 27.11.2007 -Cartea de audit intern, aprobata prin Ordinul Ministrului Finantelor nr.111 din 26.11.2007

-Norma Metodologica p/u implementarea auditului intern in sectorul public nr.20.aprobata prin Ordinul Ministrul Finantelor nr.118 din 29.12.2008 Beneficieriile colaborarii dintre auditori interni si externi sunt urm.: -auditul extern in multe cazuri repr.o masura de protectie a auditului intern, oferind public o opinie despre activ.audit.interni. -auditul intern reprezinta materia prima p/u activitatea auditului extern, deoarece auditorulintern este localizat in interioarul entitatii si cunoaste mai bine sistemele din cadrul entitatii -Constientizarea managerului entitatii privind necesitatea implementarii functiei de audit intern in cadrul propriei entitati. -asigurarea suplimentara ca auditul intern este independent -reducerea la minim suprapunerilor -schimburi profesionale de probleme -pregatiri profesionala comune(seminare,conferinte) -intelegerea de fiecare in parte a rolului sau -impartasirea inform.utile si asigurarea unor comunicari eficiente -crearea unei culturi comuni a aditului in sector publice -eliminarea revabilitatilor institutilor sau a competitiei inte cele doua activitati -constientizarea mai completa a riscurilor atiti cit de manageri cit si de auditori -fortificarea relatiilor de colaborarea in timp si obtinerea increderi reciproci -coordonarea platilor si a programurilor de audit Datele financiare utiliz. p/u gestiunea curenta sunt urmatoarele: -bilantul conturilor -contul de rezultate -cifra de afaceri -evolutia chelt.in functie de natura lor -variatia imobilizarilor -clientii si furnizori -posturile de trezorerie 2. Cum s distingem auditul intern de revizie (inspecie)lorina Revizie (inspecie) Controlul documentelor, valorilor materiale i a activelor Orice greeal se soldeaz cu sanciuni Se evideniaz persoanele vinovate Control asupra activitii financiare Poate fi realizat prin controale succesive Nu are rolul de a interpreta sau de a readuce n discuie norme i reguli Audit intern Evaluarea sistemului de management financiar i control

Orice iregularitate se soldeaz cu oferirea recomandrilor Se evideniaz cauzele, constatrile i recomandrile Include toate activitile entitii, inclusiv activitatea financiara Utilizeaz proceduri de testare standard Metodologie specific pentru analiz, interpretare i evaluare

Raporteaza pe cale ierarhica modul de soluionare Are linie proprie de raportare celui mai nalt nivel al conducerii a problemelor Se ocup de recuperarea banilor (verificri expost) Face ca banii s nu fie risipii (verificri ex-ante, preventive)

3. Diferena dintre auditul intern i auditul extern Nr. Domenii de d/o referin 1. 2. Statutul Beneficiarii auditului Obiectivele auditului AUDITUL INTERN Face parte integrant din entitate AUDITUL EXTERN Este independent din punct de vedere juridic

Managerii de la toate nivelurile entitii Toi cei care doresc o certificare a conturilor

3.

Evaluarea sistemului de management financiar i control i asigurarea conducerii c acesta funcioneaz

Certificarea exactitii conturilor i a situaiilor financ, ce const n regularitatea, sinceritatea i imaginea fidel a declaraiilor financ finale. AE evalueaz sistemul de manag financiar i control, numai pu elemente de natur financiar-contabil nglobeaz tot ceea ce particip la determinarea rezultatelor, la elaborarea situaiilor financiare finale i numai la acestea, dar din toate funciile entitii

4.

Domeniul de Domeniul este mult mai vast, include aplicare al toate f-iile entitii i dimensiunile ei. auditului Domeniul AI depeste domeniul cifrelor. Ex: evaluarea eficienei activitii cabinetului medical

5.

Periodicitatea Activitate efectuata permanent n cadrul i desfoar misiunile n general n mod auditului entitii prin aciuni planificate, n intermitent dup sfritul semestrului sau anului, n funcie de analiza riscurilor restul perioadelor auditorii nefiind prezeni n #. Legatura cu factorii din entitate Schimba mereu interlocutorii, n f-ie de Are mereu aceeai interlocutori din entitate, din misiunea planificat i auditul intern acest punct de vedere auditul extern este permanent este periodic pentru cei auditai pentru cei auditai

6.

7.

Independena E independent fa de procesele Are independena specific titularului unei profesii auditate. Dar este dependent prin faptul libere, reglementate juridic i statutar. Este c aparine # i activeaz n serviciul independent fa de clientul sau managerului entitii Metoda E o abordare n f-ie de riscuri. Se utiliz Are o metodologie precis, standardizat i se aceleai tehnici i instrumente. deci, bazeaz pe analize, comparaii, rapoarte, etc exista o metodolog specific i original Se intereseaz de toate prob. #, ex. evalueaz confidentalitatea dosarelor pers-le din cadrul cabinetului medical Se intereseaz numai de fraudele, care pot afecta conturile

8.

9.

Prevenirea fraudelor

10. Perspectiva auditului

Nu ncearc s asigure c situaiile financiare snt rezonabile, deoarece aceasta este sarcina auditului extern

Nu efectueaz audit intern, deoarece aceasta este sarcina auditului intern

4. Beneficiile colaborrii dintre auditorii interni i auditorii externi auditul extern n multe cazuri reprezint o msur de protecie a auditului intern, oferind public o opinie despre activitatea auditorilor interni; auditul intern reprezint materia prim pentru activitatea auditului extern, deoarece auditul intern este localizat n interiorul entitii i cunoate mai bine sistemele din cadrul entitii; contientizarea managerului entitii privind necesitatea implementrii funciei de audit intern n cadrul propriei entiti; asigurarea suplimentar c auditul intern este independent; reducerea la minim a suprapunerilor; schimburi profesionale de probleme; pregtiri profesionale comune; nelegerea de ctre fiecare parte a rolului su; mprtirea informaiilor utile i asigurarea unei comunicri eficiente; crearea unei culturi comune a auditului n sectorul public; eliminarea rivalitilor instituionale sau chiar a competiiei dintre cele dou activiti; contientizarea mai complet a riscurilor, att de ctre manageri, ct i de ctre auditori; fortificarea relaiilor de colaborare i, n timp, obinerea ncrederii reciproce; coordonarea planurilor i a programelor de audit. 5. Standardele de audit intern.

Activitile de audit intern se desfasoara in diverse medii legale si culturale in Interiorul organizatiilor care variaza in functie de scop ,marime,complexitate si structura si sunt desfasurate de catre persoane din interiorul si exteriorul organizatiei. Desi diferite pot afecta procedurile auditorului intern in fiecare mediu ,conformitatea cu standartele internationale p/u procedurile profesionale de audit intern este esentiala in conditiile in care responsabilitatea auditorilor interni se interpatrunde. Daca auditorilor interni li se interzice prin legi sau regulamente sa se confirmeze anumitor parti din aceastea si sa faca prezentari adecvate. Serviciile de asigurare implica obiectivul auditorului intern de a evalua probele sau dovezi p/u a oferi o opinie independenta sau concluzii cu privire la un proces la un sistem sau la alte subiecte. Forma si scopul misiunii de asigurare sunt determinate de catre auditorul intern.In general in masurile de asigurare sunt implicate 3 parti: 1.Persoana sau grupul implicat direct in procesul ,sistemul sau problema in cauza si proprietarul procesului. 2.Persoana sau grupul care face evaluarea -auditorului intern 3.Persoana sau grupul care utilizeaza evaluarea utilizatorul Serviciile de consultanta- recomandari ca forma si sunt efectuate in general la cererea de misiune specifica a unui client.Forma si scopul misiunii de consultanta constitue subiectul acordului cu misiunea clientului. Serviciile de consultanta implica 2 parti: a)Persoana sau grupul care ofera recomandarea auditur.intern b)Persoana sau grupul care cauta si primeste recomandari-clientul misiunii. In derularea serviciilor de consultanta auditorul intern trebuie sa-si mentina obiectivitatea si sa nu isi asume responsabilitatea managementului. Scopul standartelor de audit este de a : -De a delimita principiile de baza care reprezinta practica auditorului intern asa cum ar trebui sa se realizeze. -De a oferi un cadru p/u realizarea si promovarea unei game largi de activitati care se aduca plus valoarea auditorului intern. -De a stabili bazele de evaluare ale performantei auditorului intern. -De a se proucupa de imbunatatirea proceselor si operatiunilor organizationale. Standartele includ:

1.Standartele de calificare 2.Standartele de performanta 3.Standartele de implementare Standartele de calificare- prezinta caracteristicile organizatiilor si partilor ce deruleaza activitati de a. intern. Standartele de performanta- descrie natura activitatilor audit intern si formeaza criterii de calitate in baza carora se poate evalua performanta acestor servicii. Standartele de calificare si de performanta se aplica tuturor serviciilor de audit intern,iar Standartele de implementare se aplica tipurilor specifici de misiune.Exista un singur set de standarte de calificare si performanta si exista seturi multiple de standarte de implementare. Standartele de implementare au fost elaborate p/u activitati de asigurari (A) si consultanta (C).. Standartele sunt o parte componenta a cadrului conceptual p/u practici profesionale. Cadrulnconceptual p/u practica profesionala includ: -Difinitia auditorului intern -Codul etic a auditorului intern -Standartele -Alte ghiduri. Ghidul referitor la modul in care pot fi aplicate standartele este inclus in recomandarile practice emise de comitetul p/u aspecte profesionale. Standartele angajeaza termenii care dau un concept specific inclus in Dosarul de termeni. Dezvoltarea si emiterea de standarte este un proces continuu. Consiliu p/u standartele de audit intern este angajat in consultari si discutii extensive cu proprietae de a emite standarte. Auditorul intern este o activitate obiectiva care ofera unei entitati o asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor si de asemenea o indruma p/u a imbunatati operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare. 6.Auditul intern n viziunea american
In anul 1941 un grup de specialisti din New York (contabili ce se ocupau cu verificari interne in cadrul firmelor americane) au fondat Institutul Auditorilor Interni (IAI) asociatie care astazi numara peste 50000 de membri din peste 100 de tari, avind ca misiune principala: -publicarea normelor - in baza carora se desfasoara verificarea interna; -stagii, cursuri de perfectionare in domeniu; -publicarea i promovarea cunotintelor si informatiilor cu referire la verificarea interna si controlul intern. Sase ani mai tirziu, in anul 1947, IAI dadea urmatoarea definitie: auditul intern este activitatea de evaluare interna din cadrul unei companii prin care se asigura examinarea activitatilor contabile, fmanciare precum si a altor activitati, cu scopul de a oferi conducerii protectie constructive. El are in vedere problemelefinanciar-contabile, dar poate analiza si aspecte ce vizeaza exploatarea. Deci, dupa definitie, la inceputurile acestei activitati se punea accent pe participareaauditorilor interni la examinarea aspectelor financiar-contabile ale companiei cu scopul de a asigura protectie conducerii firmei impotriva acuzatiilor de gestiune frauduloasa, deturnare de fonduri etc. Chiar daca se mentioneaza si alte activitati, definitia tradeaza doua lucruri: pe de parte, ca aceasta practica isi are originea in vechile verificari contabile, iar pe de alta parte dominatia expertilor contabili din domeniul auditului extern asupra auditarilor interne. Adaptindu-se schimbarilor intervenite, in anul 1971, IAI defineste auditul intern al unei organizatii ca fund activitatea de evaluare independentuprin care se asigura examinarea si evaluarea activitatilor interne in sprijinul conducerii. Este vorba de un control managerial ce per mite masurarea si evaluarea eficacitatii celorlalte controale. Se observa din aceasta definitie s-au eliminat referirile la domeniul financiar-contab, caci in S.U.A exista deja categorie de profesionisti ai domeniului care efectueaza verificarea situatiilor financiar-contabile ale organizatiilor in calitate de auditori externi (auditorii guvernamentali sau contabili publici autorizati-omologii expertilor contabili din Romania).

Independenta, conform definitiei respective, se refera la lipsa oricarui tip de restrictii care ar putea afecta scopul, eficienta i concluziile v^nficmn.Examinarea si evaluarea presupune ca auditorul initial cerceteaza faptele, apoi isi exprima opinia independenta. Cuvintul activitati din noua definitie are in vedere intrega gama de responsabilitati ce-i revin auditorului intern. Mai mult, tinind cont de serrviciulpecare il face conducerii intreprinderii, auditul intern este vazut ca un control managerial , deci ca verificare a modului in care sunt administrate bunurilecompaniei, la toate nivelurile acesteia. Auditul intern este numit un control al controalelor, deoarece rolul sau este de a masura si evalua eficienta celorlalte controale din cadrul firmei (la nivel nivel operational, tactic si strategic). In anul 1975, IAI identifica i defineste trei forme distincte prin care auditul se poate manifesta:

-auditul operational - reprezinta evaluare sistematica i independenta a activitatilor operationale controlate de catre managerii de la oricare nivel, cu scopul de a create profitabilitatea organizatiei si a contribui la atingerea obiectivelor acesteia; -auditul managerial - evaluare sistematica si independenta a activitatilor de la toate nivelurile managementului, cu scopul de a crete profitabilitatea organizatiei i a contribui la atingerea obiectivelor acesteia; -auditul financiar - reprezinta evaluare independenta realizata de catre auditorul intern sau extern cu scopul de a atesta corectitudinea, acuratetea si increderea in datele financiare. La inceputul anilor '90, apare noua forma de audit, auditul conformitalii al carui obiectiv il reprezinta evaluarea modului in care sunt respectate legile, reglementarile, politicile si procedurile publice impuse de organele federale sau de catre cele statale. In ultima definitie, data in anul 199, IAI precizeaza: auditul intern este functie de evaluare independenta a organizatiei. Ea furnizaeza un serviciu de examinare si evaluare a activitatilor acesteia. Dupa cum se observa, IAI nu mai limiteaza atributiile auditorilor interni la aspectele financiar-contabile sau la anumite activitati. Auditul intern este vazut astazi ca un proces complex de revizie a tuturor activitatilor organizatiei. In plus, definitia precizeaza scopul, obiectivele si zona de actiune a auditului intern. Astfel, scopul activitatii e de a-i ajuta pe membrii organizatiei sa se achite in mod eficient de responsabilitatile ce le revin furnizindu-le analize, evaluari, recomandari si informari cu privire la activitatile examinate. Obiectivul auditului intern este de a asigura un control eficient la un cost rezonabil. Conducerea si Consiliul de Administratie sunt principalii membri ai organizatiei care beneficiaza de ajutorul oferit de auditul intern. Termenul independenta" din aceasta ultima definitie precizeaza faptul ca verificarea nu poate fi restrictionatade nici alta activitate care ii poate afecta scopul, eficienta sau concluziile. Rezultatul auditului intern se concretizeaza intr-o opinie cu privire la eficienta mij de control aflatela dispozitia managementului. Daca la inceput, prima acceptiune data acestei activitati a fost cea de revizie contabila", cu timpul sfera de actiune a auditului intern s-a largit, cuprinzind si celelalte aspecte operationale ale organizatiei.

7.Conceptul francez i roman privind auditul intern In Franta, auditorul intern este considerat garantul bunei functionari a sistemului de control al intreprinderii.
Auditul intern reprezinta mai mult decit functie financiara sau contabila. De fapt functia auditului intern este de consilire a conducerii executive a organizatiei, el vizind toate aspectele oparationale ale acesteia. Institutul Francez al Auditorilor si Controlorilor Interni (IFACI) da urmatoarea definitie: auditul intern

reprezinta, in cadrul intreprinderii, functia responsabila cu revizuirea periodica a mijloacelor de care dispune conducerea si managerii de la toate nivelurile, mijloace folosite pentru a conduce si controla intreprinderea. Aceasta functie este asigurata de un serviciu aflat in subordinea Consiliului de Administratie, dar care este independent de celelalte servicii. In cadrul reviziilor periodice, obiectivele principale ale auditului intern sunt: sa vrtifice daca procedurile care asigura securitatea intreprinderii sunt suficiente; sa verifice sinceritatea informatiilor, regularitatea operatiunilor, eficienta organizarii.
In Romania , in ceea ce privete practica auditului intern nu s-a depasit stadiul din definitia data de IAI in anul 1947. De ce practica? Deoarece au fost nevoie de 10 ani pentru a se clarifica problematica auditului. Contabilitatea romaneasca este de inspiratie franceza, insa in lucrarile de specialitate din Franta, se face diferenta intre audit intern si control intern. Controlul intern se manifesta in interiorul organizatiei prin metodele si procedurile fiecarei activitati. Situatia devine mai clara data cu publicarea Ordonantei Guvernului in anul 1999 privind auditul intern i
controlul financiar preventiv prin care se reglementeaza controlul intern, auditul intern si controlul financiar preventiv la nivelul institutiilor bugetare. Astfel, in Normele metodologice generale pentru organizarea i functionarea auditului intern se precizeaza ca nu trebuie facuta nici confuzie intre controlul intern, ca ansamblu de masuri la dispozitia conducatorului institutiei publice, menit sa asigure buna functionare a institutiei publice, si auditul intern care, fiind tot un control de tip intern, este un control de tip evaluare si, mai ales, este un control final, ultimul fiind din seria controalelor efectuate de structurile proprii ale institutiei publice", Cerinta de baza pe care auditorii interni trebuie sa satisfaca pentru a se asigura succesul demersului lor, reprezinta deasemenea independenta.

8. Conceptul privind dezvoltarea auditului n Republica Moldova

Daca ar fi sa vorbim despre ziua de nastere a auditului in Republica Moldova am putea sa consideram ca aceasta zi este 26 iunie 1991, cind a fost adoptata Hotarirea Guvernului nr.316 Cu privire la organizarea serviciului de auditing in RM. -A fost aprobat regulamentul despre serviciul de auditing in Republica Moldova. -A fost creata Camera de Auditing a RM. -A fost creata prima societate de audit din RM SRL Moldauditing" care activeaza si in prezent. Prin Hotarirea Guvernului nr.648 din 19.11.1991 a fost inregistrat Statutul Camerei de Auditing din RM. Prin aceasta hotarire, Camerei de Auditing i s-a delegat functiile principale privind reglementarea activitatii de audit (certificare auditori, elaborarea politicilor de dezvoltare in domeniul auditului etc.). La acel moment, crearea Camerei de auditing a fost un pas inainte in dezvoltarea auditului financiar in tara noastra. Multe din functiile Camerei de auditing atribuite sunt actuale si astazi ca organ de autoreglementare a activitatii de audit in Republica Moldova. In anul 2006 a fost adoptata Legea cu privire la activitatea de audit nr.729-XIII din 15.02.1996. data cu adoptarea legii a fost desfiintata Camera de auditing. Dupa parerea multor auditori, decizia a fost una gresita. Prin legea noua se impune crearea Asociatiei organizatiilor de audit (cu functii restrinse). Care, din pacate, n-a putut sa devina alternative a Camerei de auditing. Motivele: 1.Cadru legal neclar (au aparut mai multe Asociatii, care pretindeau la functiile legale). 2.In lege nu era stipulate obligativitatea organizatiilor de audit si a auditorilor financiari de a fi membri ai Asociatiei. 3.Organele abilitate de stat n-au intreprins masurile necesare (in situatia creata) pentru a modifica norma legala si/sau pentru a organiza organizatiile de audit intr-o singura Asociatie. Din aceste motive, aceasta norma legala foarte importanta pentru autoreglementarea activitatii de audit n-a functionat pe parcursul intregii perioade de functionare a legii din anul 1996 (1996-2007). Majoritatea companiilor de audit au activat in aceasta perioada in baza unor principii interne de organizare a controlului calitatii lucrarilor de audit (bazate pe intelegerea personals a acestor activitati), controlul extern al calitatii n-a fost organizat. In anul 2000 au fost publicate Standardele Nationale de Audit (intrate in vigoare pentru perioadele incepind cu 01 ianuarie 2001). Aceste standarde au fost elaborate in baza ISA varianta anilor 1998-1999. intelegerea si implementarea acestor standarde, de asemenea, a fost lasata pe intelegerea personala a fiecarui auditor (companie de audit). In anul 2007 a fost adoptata Legea actuala privind activitatea de audit nr.61-XVI din 16.03.2007. Prin legea noua se impune ca auditul obligatoriu se efectueaza la entitatile de interes public. In cazul efectuarii auditului la entitatea de interes public, societatile de audit prezinta anual raportul de transparenta a activitatii, care se plaseaza de Ministerul finantelor pe pagina web. Se instituie functii pentru Asociafia auditorilor i societatilor de audit. Neajunsuri: 1.Reglementarea, supravegherea, licentierea activitatii de audit exclusiv este in competenta statului. Nu sunt resurse bugetare pentru a finanta buna activitate a organelor de stat implicate in reglementarea activitatii de audit. 2.Asociatia auditorilor i societatilor de audit are imputerniciri mai mult de reprezentare a intereselor membrilor sai decit de organ implicat in procesul de autoreglementare a activitatii de audit financiar. 3.Norme neclare ce tine de activitatea Asociatiei auditorilor si societatilor de audit (poate fi una sau mai multe). 4.Norma legala nu prevede obligativitatea auditorilor si societatilor de audit sa fie membri ai Asociatiei auditorilor si societafilor de audit.

5. Componenta Consiliului de Supraveghere a Activitatii de Audit exclusiv este compusa din reprezentanti ai statului. 9.Beneficiile implementrii auditului intern n sectorul public.
Implementarea auditului intern in sectorul public are un sir de avantaje, si anume: functia de audit intern reprezinta un element de baza al bunei guvernari in sectorul public; ajuta entitatea atit in ansamblu, cit si structurile sale, prin opinii si recomandari; promoveaza un mediu de control adecvat intra realizarea unui management eficient si eficace in cadrul entitatii; ofera managerilor un sprijin eficient si ii ajuta in atingerea succesului; ajuta entitatea publica sa-si indeplineasca obiectivele propuse; ofera managerului entitatii siguranta ca procedurile de control intern exista si functioneaza; ajuta conducerea, In culitate de consultant, in administrarea entitatii publice: se axeaza pe rezolvarea problemelor, si nu pe invinuirea persoanelor; este solutie, ce ofera posibilitatea optimizarii resurselor entitatii publice; imbunatateste calitatea managementului, prin oferirea consultatiilor in procesul adoptarii deciziilor; realizeaza. verificari pentru viitor, si nu pentru trecut, prevenind astfel fraudeie si ircgularitatile; ofera institutiilor asigurare, precum ca in entitatea publica exista un sistem de evaluare diagnostic a procedurilor de control intern; este functie continue, nu ocazionala; contribuie la minimalizarea nivelului coruptiei.

10. Impactul auditului intern asupra gestionrii entitii publice. In rezultatul implementarii auditului intern, entitatile publice vor fi gestionate intr-un mod economic, eficient si eficace. In acest context: 1.Auditul intern va oferi asigurari managerului entitatii, precum ca sistemul de management financial" si control functioneaza in mod adecvat. Ca rezultat, managerii isi-vor-asuma mai mare responsabilitate pentru
implementarea i mentinerea sistemului de management financiar i control; 2.Auditul intern, prin oferirea recomandarilor si consultatiilor de rigoare, va ajuta managerul entitatii sa implementeze i sa mentina sisteme de management financiar si control adecvate. Astfel, majoritatea sistemelor vrposeda controale autorectificatoare corespunzatoare; 3.Auditul intern va dezvalui erorile si/sau iregularitatile, in rezultatul desfasurarii misiunilor de audit intern. Prin urmare, motivele de a comite iregularitati vor scadea; 4.Auditul intern va informa conducerea de virf, care este izolata la moment. In consecinta, conducerea de virf va fi ma i putin izolata si mai interactiva cu auditorii.

11. Necesitatea i importana funciei de audit intern n cadrul entitii publice.

Pentru a obtine sustinerea managerului entitatii, parcurgeti urmatorii pasi: -Implicati managerul entitatii in planificarea activitatii de audit intern (ce se doreste?); -Explicati-le planul de activitate (ce si de ce planificam); -Elaborati rapoarte succinte si lizibite, clare (managerii nu dispun de timp); -Oferiti solutii clare si argumentate (ce va cistiga entitatea sau pierde, daca...); -Explicati-le t;a managerii ar trebui nu doar sa contrasemneze documentele, dar si sa le inteleaga (explicati totul intr-un limbaj simplu, accesibil); - Demonstrative ca resursele entitatii publice, banii sint prioritate (demonstrati prin arguments cum ot fi economisite si eficientizate resursele atit financiare, cit si umane);

-Expuneti nu doar constatarile negative in rezultatul desfasurarii misiunii de audit, dar si cele pozitive; -Oferiti consultatii de valoare pentra a-i ajuta (spre exemplu, acordati asistenta in elaborarea regulilor sau procedurilor,
oferiti consultatii la impementarea sistemului de management financiar si control, etc)

12. Obiectivele auditului intern public Obiectivele auditului intern public sunt: -de a ajuta entitatea publica atit in ansamblu, cit si structurile sale, prin intermediul opiniilor si recomandarilor; -de a oferi asigurari, precum ca riscurile sint gestionate in mod adecvat; -de a oferi asigurari, precum ca patrimoniul este administrat si pastrat in mod adecvat; -de a oferi asigurari pentru buna monitorizare a conformitatii activitatii entitatii cu regulile si procedurile existente; -de a oferi asigurari, precum ca evidenta contabila este tinuta in mod corect; -de a imbunatati calitatea managementului, prin oferirea consultatiilor in procesul adoptarii deciziilor;
-de a imbunatati eficienta si eficacitatea operatiunilor entitatii

13. Independena i obiectivitatea auditului intern. Auditorii sint independent fata de procesele operationale ale entitatii publice.
Auditorul intern este independent atunci, cind isi poate desfasura activitatea in mod obiectiv. In acest context, este necesar ca unitatea de audit intern din cadrul entitatii publice sa fie organizatoric si functional independenta, adica sa fie in

subordinea directa a conducatorului entitatii. Auditorii interni trebuie sa aiba sprijinul managerului entitatii, astfel incit ei sa-si poata realiza activitatea de audit fara interference. Obiectivitatea auditomlui intern este asigurata prin faptul, ca el evalueaza sistemul de management financiar si control, nefiind implicat in activitatea operationala a acestuia. Managerii sint cei care sint implicati in activitatile operationale ale entitatii. Auditorii interni nu treb sa isi asume nici responsabilitate operationala. 14. Normele metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public. Normele metodologice pu implementarea AI in sectorul public (NMAISP) sunt compuse din doua parti: I.Instructiuni obligatorii II.Instructiuni suplimentare la NMAISP, care includ recomandari suplimentare privind aplicarea instructiunilor obligatorii, precum si formulare-tip, exemple practice aferente NMAISP prezentate Instructiunile suplimentare la Normele metodologice pentru implementarea auditului intern in sectorul public (NMAISP) nu sint obligatorii. Insa, in cazul in care nu sint urmate, conducatorii unitatilor de audit intern asigura utilizarea unor alternative potrivite, elaborind instructiuni proprii de aplicare a NMAISP, timnd cont de

specificul entitatii publice, care satisfac cerintele NMAISP, Standardelor nationale de audit intern si ale cadrului normativ relevant. Proiectele instructiunilor proprii de aplicare a Normelor metodologice privind activitatea de audit intern, elaborate in caz de necesitate de conducatorul unitatii de audit intern, sint aplicabile doar dupa avizarea acestora de catre Directia de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finantelor si aprobarea acestora de catre conducatorul entitatii publice. In cazul neaplicarii Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern in sectorul public (NMAISP) in activitatea de serviciu, la evaluarea activitatii de audit intern, Directia de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finantelor si Curtea de Conturi emit opinie negativa in ceea ce
priveste conformarea unitatii de audit intern cu NMAISP, care va fi inclusa intr-un raport consolidat pentru Guvernul si Parlamentul Republicii Moldova. Activitatile de monitorizare ale Directiei de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finantelor se bazeaza pe urmatoarele surse de informatii: -analize sistematice ale Planurilor anuale ale activitatii de audit intern si ale Rapoartelor de activitate anuale;

-analize ale evaluarilor interne si exteme ale calitatii; -intruniri sistematice cu conducatorii unitajilor de audit intern, cu fiecare in parte sau in grup; -intruniri sistematice cu personalul unitatilor de audit intern, cu fiecare in parte sau in grupuri mici; -participarea la cursuri de instruire si analiza evaluarilor formatorilor si participantilor la instruire; -analiza rezultatului si impactului procesului de certificare, etc. Auditorii interni din sectorul public isi desfasoara a ctivitatea in baza SNAI, aprobate prin Hotarirea Curtii de
Conturi nr. 82 din 29.11.2007 i Ordinul ministrului fmantelor nr. 98 din 27.11.2007.

15. Tipurile de misiuni de audit intern desfurate de auditorii interni . Auditorii interni desfoar dou tipuri de misiuni de audit intern: Misiuni de asigurare -o examinare obiectiv a elementelor probante, efectuat n scopul de a furniza # o evaluare independent a proceselor de management al riscurilor, de control sau de guvernare a #; Misiuni de consiliere- activiti de consultan sau alte servicii aferente consilierii, furnizate entitii solicitante pentru a asista managementul la realizarea obiectivelor sale (adugarea unui plus de valoare i mbuntirea funcionrii entitii), ale cror natur i sfer de activitate snt convenite n prealabil cu #. Misiunile de asigurare desfurate de ctre auditorii interni din cadrul unitilor de audit intern cuprind urmtoarele tipuri de audit: Auditul de sistem, n cadrul cruia se examineaz sistemul de management financiar i control cu scopul de a evalua ct de eficient funcioneaz acesta; Auditul de conformitate, n cadrul cruia se verific conformitatea politicilor i procedurilor de control intern utilizate cu cadrul normativ; Auditul tehnologiilor informaionale, n cadrul cruia se examineaz eficacitatea sistemului de management financiar i control a sistemelor informaionale; Auditul financiar, n cadrul cruia se evalueaz dac procedurile de control intern aferente sistemelor financiare funcioneaz adecvat i eficient; Auditul performanei, n cadrul cruia se examineaz utilizarea resurselor n cadrul unui program, funcii, operaiuni sau sistem de management pentru a determina dac resursele snt utilizate n cel mai economic, eficient i eficace mod ntru ndeplinirea misiunii i obiectivelor entitii Misiunile de consiliere desfurate de auditorii interni din cadrul unitilor de audit intern includ: consultan, avnd ca scop identificarea obstacolelor care mpiedic desfurarea adecvat a proceselor, stabilirea cauzelor, determ consecinelor, prezentnd totodat soluii pentru eliminarea acestora; facilitarea nelegerii, destinat obinerii de informaii suplimentare pentru cunoaterea n profunzime a funcionrii unui sistem, standard, sau prevedere normativ, necesare personalului care are ca responsabilitate implementarea acestora; formarea i perfecionarea profesional, destinat furnizrii cunotinelor teoretice i practice referitoare la managementul financiar i controlul, etc prin organizarea seminarelor i ntrunirilor.

Misiunea de consiliere realizat se documenteaz printr-un raport, n care este descris detaliat modul n care s-a desfurat misiunea, precum i coninutul acesteia. 16. Obiectivele misiunii de audit. Obiectivele misiunii de audit snt formulate innd cont de natura, funciile specifice i circumstanele domeniului auditat. Auditorii definesc obiectivele misiunii de audit, rspunznd la ntrebarea De ce efectum aceast misiune de audit? Spre exemplu: pentru a identifica i descrie procesele operaionale; pentru a confirma c procesele operaionale corespund obiectivelor i funciilor stabilite; pentru a evalua impactul punctelor slabe; pentru a face o evaluare a surselor de informaii; pentru a evalua calitatea produselor, generate de procesul n cauz. Raionamentul de audit reprezint o alegere, cea mai reuit, din cteva alternative. 17. Sursele de informaii utilizate de auditorul intern la elaborarea Planului strategic al activitii de audit intern. La elaborarea Planului strategic al activitii de audit intern, ntru identificarea sistemelor auditabile, auditorul intern utilizeaz urmtoarele surse de informaii: informaii manageriale, i anume prezentarea detaliat a obiectivelor i sarcinilor entitii; ndrumare referitoare la serviciile prestate ale entitii; organigrame; rapoarte anuale i indicatorii de performan stabilii pentru entitate; planul general operaional de activitate al entitii i planurile fiecrei subdiviziuni n parte; planurile de dezvolt a tehnologiilor informaionale, altor elemente ale infrastructurii i a cldirilor; rapoarte i concluzii; rapoarte ale auditului extern i de consultan, ale inspeciilor i altor controale; planurile operaionale i strategice de audit existente; informaii (procese-verbale ale edinelor interne, organelor colegiale). 18. Supravegherea misiunii de audit intern. Scopul aciunii de supraveghere este de a asigura c obiectivele misiunii de audit intern snt atinse n condiii de calitate. Responsabil de supravegherea misiunii de audit este eful echipei de audit. n procesul de supraveghere a misiunii de audit intern eful echipei: desemneaz obligaiile auditorilor interni, implicai n misiunea de audit; clarific divergenele de opinie ntre auditorii interni, care particip la misiunea de audit, cu privire la importana constatrilor i recomandrilor ntru depirea riscurilor identificate; monitorizeaz activitile zilnice (stopeaz activitile inutile sau atribuie unele sarcini adiionale, n caz de necesitate); revizuiete documentele de lucru (de audit), pregtite de ctre personalul desemnat i semneaz aceste documente de lucru pentru a indica faptul, c au fost revizuite i finisate n mod satisfctor; determin faptul, dac documentele de lucru de audit susin constatrile de audit; asigur implementarea programului de lucru al misiunii de audit aprobat; asigur faptul, c rapoartele snt corecte, obiective, clare, laconice, constructive i pregtite la timp; evalueaz performanele auditorilor interni, implicai n misiunea de audit; faciliteaz procesul de audit prin oferirea soluiilor la problemele aprute pe parcursul derulrii misiunii de audit; efectueaz sarcini administrative, delegate de ctre eful unitii de audit intern; evalueaz contribuiile i eforturile membrilor echipei de audit, apreciaz succesele i critic, n mod constructiv, activitile, ce trebuie mbuntite sau finalizate; pregtete, la solicitarea efului unitii deAI, formularele de evaluare a membrilor echipei de audit; nainteaz propuneri efului unitii de audit intern cu privire la necesitile de instruire identificate; revizuiete, din numele echipei de audit, eficacitatea misiunii de audit, precum i nainteaz efului unitii de AI propuneri i recomandri cu privire la modificrile, care ar putea mbunti procesul pe viitor. Sarcinile efului echipei privind supravegherea misiunii de audit intern cuprind perioada dintre planificarea misiunii de audit i aciunile de monitorizare a implementrii recomandrilor de audit.

Misiunile de audit intern snt efectuate de auditorii interni/angajaii din cadrul unitilor de audit intern, instituite n cadrul autoritilor/entitilor publice Misiunea de audit poate dura de la cteva zile la cteva luni, n dependen de domeniul de aplicare i complexitatea procesului auditat. Auditorii interni v vor oferi o estimare a timpului necesar pentru finalizarea misiunii de audit. Rolul persoanelor din unitatea auditat n timpul misiunii de audit este s le ofere auditorilor interni: toate informaiile necesare pentru realizarea misiunii de audit; disponibilitatea Dvs pentru ca auditorii s realizeze interviurile necesare, testele de audit, etc; sugestii i propuneri pentru mbuntirea procesului auditat. 19. Evaluaraea misiunii de audit intern de ctre unitatea auditat La finalul fiecrei misiuni de audit intern, conductorul unitii auditate evalueaz misiunea de audit, completnd fia de evaluare a misiunii de audit intern. Fia de evaluare a misiunii de audit intern va fi transmis la finalul misiunii de audit de ctre Supervizor conductorului unitii auditate n vederea completrii. Conductorul unitii auditate va completa Fia de evaluare a misiunii de audit intern i o va retransmite Supervizorului. Supervizorul va analiza evaluarea realizat desinestttor sau, dac este cazul, mpreun cu conductorul unitii auditate. Auditorii interni vor oferi explicaii n cazul notrilor sub punctajul 3. n acest context, supervizorul va depista deficienele cu care se confrunt auditorii interni, va iniia mbuntirile necesare pentru derularea viitoarelor misiuni de audit intern, precum i va planifica activitile de perfecionare profesional a auditorilor interni. Evaluarea nominalizat anterior va fi inclus de ctre conductorul unitii de audit intern n Programul de asigurare i mbuntire a calitii.

20. Caracteristicile probelor de audit Probele de audit constituie dovezile, obinute din procedurile de audit efectuate n timpul misiunilor de audit intern, precum i dovezile obinute din alte surse, cum ar fi misiunile de audit precedente. Nu este necesar ca auditorii s examineze toat informaia, care poate s existe, i s o califice ca prob de audit. ns, cnd descriem o constatare de audit, aceasta trebuie neaprat s fie justificat prin probe corespunztoare. Fr probe de calitate, auditorii nu pot ajunge la concluzii corecte privind realizarea obiectivelor misiunii de audit intern. Probele de audit sunt puternice, dac sunt convingtoare. Caracterul persuasiv, la rndul su, poate fi atins dac probele sunt relevante, suficiente i sigure. Exist relevan dac diferite rezultate vor genera diferite concluzii privind obiectivele auditului. Exist suficien dac sunt probe destule ca s se ajung la o concluzie i exist siguran dac probele sunt credibile. Probele de audit treb s ntruneasc trei caracteristici diferite, i anume probele de audit trebuie s fie: 1. Suficiente se refer la cantitate. Se analizeaza cte probe de audit treb pu a testa o situaie. 2. Relevante se refer la calitate. Se analiz dac probele snt adecvate pu afirmaia de audit testat. 3. Sigure Astfel, vom analiza ct de credibil este sursa i natura probelor de audit colectate. Concomitent, vom analiza dac probele de audit colectate vor rezista criticilor din partea unitii auditate. Auditorul obine probe de audit prin analiz i evaluare, efectuarea repetat a procedurilor urmate, prin contrapunerea informaiilor din domenii nrudite, etc. Pot fi utilizate de auditor i alte informaii, cum ar fi: procesele verbale ale edinelor; confirmri primite de la tere pri; studierea instruciunilor i regulamentelor interne; informaii obinute direct de ctre auditor prin astfel de proceduri ca cercetarea i observarea; interviuri, i alte informaii ntocmite de ctre auditor, sau care snt la dispoziia acestuia, etc Probele de audit snt colectate la fiecare etap a misiunii de AI, ncepnd cu etapa de pregtire a misiunii de audit intern, etapa de realizare a acesteia, i pn la etapa de ncheiere a misiunii de AI. 21. Tipurile probelor de audit.

Probele de audit snt divizate n: probe documentare, care includ documente, rapoarte, acte normative, regulamente interne, nregistrri, coresponden, contracte, facturi, date electronice, etc.; probe obinute din declaraii, care includ interviuri, afirmaii, etc.; probe analitice- extrase ale contului bancar, calcule, grafice i alte tipuri de analiz a inform; probe fizice, care includ observri, fotografieri, etc. 22 Tehnicile utilizate de ctre auditorii interni n procesul de testare. Testarea de audit reprezint o activitate desfurat de auditorii interni cu scopul de a obine probe de audit suficiente, relevante i sigure. n procesul de testare auditorii interni utilizeaz urmtoarele tehnici: Observarea fizic - modul prin care auditorii interni ii formeaza o prere proprie. Interviul - se realizeaz de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor din unitatea auditat. Informaiile primite trebuie confirmate prin documente. Analiza - descompunerea unei entiti n elemente, care pot fi izolate, identificate i msurate distinct. Sondajul (auditul pe eantioane) - o tehnic ce const n selectarea unui eantion, aplicind tehnici de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Verificarea - asigur validarea, confirmarea, acurateea nregistrrilor, documentelor, declaraiilor, concordana cu legile i regulamentele, precum si eficacitatea managementului financiar i controlului. 23.Tehnicile de verificare utilizate de ctre auditorii interni n procesul de testare. n procesul de testare auditorii interni utilizeaz urmtoarele tehnici de verificare: Comparaia - confirm identitatea unei informaii dup obinerea ei din dou sau mai multe surse diferite; Examinarea - presupune urmrirea in special a detectrii erorilor sau a iregularitilor; Recalcularea - verificarea calculelor matematice; Confirmarea - solicitarea inform din 2sau mai multe surse independente (a treia parte) n scopul validrii ei. Punerea de acord - procesul de potrivire a dou categorii diferite de nregistrri; Garantarea - verificarea realitii tranzaciilor nregistrate prin examinarea documentelor, de la articolul nregistrat spre documentele justificative; Urmrirea - verificarea procedurilor de la doc justificative spre articolul nregistrat. Scopul -de a verifica dac toate tranzaciile reale au fost nregistrate. 24.Definiia i tipurile de dosare de audit intern. Dosarul permanent. Dosarul de AI- reprezinta o mapa in care sunt pastrate documentele de audit care sunt organizate intr-o maniera standard p/u a facilita utilizarea acestora de catre conducatorul unitatii de AI la momentul analizei documentelor de lucru a misiunii de audit, precum si alte personae autorizate care solicita acces la aceste doc. Exista 2 seturi de dosare de AI: -dosar permanent -dosar current. Dosarul permanent- contine toate informatiile relevante p/u intelegerea specificului entitatii si include: -acte normative care se refera la domeniul de activitati al entitatii respective si care reglementeaza activitatea acesteia; -documente ce contin descrieri ae proceselor; -informatii cu privire la evaluarea riscurilor; -organigrame; -devize de venituri si cheltuieli (plan de finantare) -date statistice cu privire la performanta -copii ale tuturor rapoartelor de AI -rapoartele de audit ale Curtii de Conturi 25. Dosarul current Dosarul current contine doar informatia necesara p/u a justifica constatarile unei misiuni de audit incluzind toate informatiile colectate pe parcursul misiunii de audit curente. Astfel se documenteaza activitatile, deciziile si procesele de la determinarea obiectivelor si domeniul de aplicare a misiunii de AI pina la finalizarea implementarii Planului de actiuni privind implementarea recomandarilor. Dosarul current contine: -ordinul cu privire la efectuarea misiunii de audit; -Agenda Sedintei de Deschidere; -programul de lucru a misiunii de audit; -procesul-verbal al Sedintei de Deschidere

-chestionare, interviuri -formulare de evaluare a riscurilor -formulare pentru cercetarea si evaluare -programul de testare -tebele cu teste -procesul-verbal al Sedintei de inchidere -raportul de audit final -procesul-verbal al Sedintei de Inchidere al misiunii de audit -planul de actiuni privind implementarea recomandarilor -raportul de urmarire a implimentarii recomandarilor de audit. 26. Necesitatea documentrii activitii de audit. Este necesar s documentm activitatea de audit intern desfurat din considerentul, c aceasta: furnizeaz principalul document suport pentru raportul de audit; asigur planificarea, executarea i revizuirea misiunii de audit intern; documenteaz realizarea obiectivelor misiunii de audit;faciliteaz revizuirea de ctre teri; furnizeaz o baz de evaluare a programului de asigurare i mbuntire a calitii; asigur aducerea elementelor probante n caz de reclamaii, n caz de fraude sau urmriri judiciare; contribuie la dezvoltarea profesional a echipei de audit; demonstreaz faptul, c auditorii interni respect Standardele Naionale de Audit Intern i Normele metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public. 27.Sursele de informaie utilizate de ctre auditorul intern Pentru a se documenta despre un sistem/proces auditorul intern utilizeaz urmtoarele surse de informaii: dosare de audit precedente; ghiduri, manuale i instruciuni relevante; interviuri cu personalul; regulamentul entitii, organigrame, fie de post; diagrame sau alte tipuri de descriere a sistemului/procesului; date statistice cu privire la numrul, cantitatea i tipul tranzaciilor; prevederile actelor normative, etc. 28.Formularul pentru cercetare i evaluare, Documentarea constatarilor de audit Formularul pentru cercetare i evaluare este cel mai critic document de lucru al auditorului intern, oferind informaii privind ntregul proces de evaluare a sistemului de management financiar i control. Acest formular consolideaz toat informaia relevant unui aspect particular de audit, fie c el implic o lips integral sau parial a procedurilor de control intern, sau o ineficien important. Documentarea Formularului pentru cercetare i evaluare faciliteaz raportarea iregularitilor i punerea n discuie a acestora cu persoanele relevante. Documentarea constatarilor de audit Constatrile sunt necesare pentru a oferi suport sau preveni nenelegerea concluziilor i recomandrilor de audit, i este important ca auditorul intern s le documenteze adecvat. Constatrile se descriu astfel, nct s se indice legtura ntre probele de audit, punctele slabe, riscurile i obiectivele auditului/controlului, concomitent oferind premise pentru recomandri utile pentru conducere. Fiecare constatare trebuie s fie demonstrabil. Nu este important ce crede un auditor intern, ceea ce este cu adevrat important este ceea ce un auditor poate dovedi. Opiniile auditorului, fr documentaie corespunztoare, nu vor fi incluse n raport. 29.Caracteristicile ntrunite de o constatare bun de audit O constatare bun de audit treb s ntruneasc 5 caracteristici: condiia, criteriul, cauza, efectul, recomandarea. Condiia se refer la o concluzie, problem sau oportunitate observat pe parcursul misiunii de audit i este direct legat de un obiectiv de control. Declaraii model a condiiei includ: Persoana desemnat nu a semnat acest document. Contul nu a fost contrapus de trei luni cu situaiile bancare. Procesul poate fi simplificat pentru a ctiga 3 ore pe zi. Criteriul este elementul care descrie standardul utilizat ca reper de evaluare. Cu alte cuvinte, el oglindete condiia ideal. Spre exemplu, o declaraie a criteriului poate s aib urmtorul coninut: Planul de finanare trebuie s fie aprobat de ctre ministru.

Responsabilitile privind procesarea listelor de plat trebuie s fie segregate pentru a controla autorizarea schimbrilor n fiierul de baz. Cauza explic factorul apariiei problemei identificate. Cauza este probabil cel mai critic atribut al constatrii. Fr a determina de ce condiia a avut loc, aceasta nu poate fi reparat cum trebuie. La documentarea cauzei, auditorul trebuie s identifice motivul fundamental din spatele problemei. O explicaie superficial care nu poate acoperi rdcina cauzei nu va rezulta ntr-o recomandare bun. Efectul descrie riscul particular care exist ca rezultat al condiiei sau problemei. De obicei, efectul rspunde la ntrebarea i atunci? Declaraiile efectelor deseori discut potenialele pierderi, neconformiti sau insatisfacia clientului provocat de condiie sau problem. Recomandarea sugereaz modul n care condiia poate fi remediat. O bun recomandare atac cauza i este direct legat de aceasta. Nu este suficient de a declara c conducerea trebuie s repare problema, recomandarea trebuie, de asemenea, s explice modul n care se remediaz condiia. O recomandare eficace menine echilibrul dintre riscul prezentat i costul pentru a-l controla. nainte de a oferi o recomandare, auditorul trebuie s ia n considerare urmtoarele ntrebri: Recomandarea rezolv problema i elimin sau reduce riscul? Poate fi implementat recomandarea n mediul curent? Recomandarea este cost-eficient? Problema va fi soluionat temporar sau pentru totdeauna? 30.Obiectivele Rapoartelor de audit,31.Elementele incluse ntr-un raport de audit intern Raportul de audit are 3 obiective principale: -sa informeze conducerea despre o situatie prin comunicarea rezultatelor misiunii de AI; -sa convinga conducerea de faptul ca recomandarile si comentariile auditorilor sint valabile si valoroase; -sa genereze rezultate prin a convinge conducerea sa ia masurile corespunzatoare p/u imbunatatirea activitatii entitatii si atingerea obiectivelor sale. Rapoartele de audit este prezenta in format si structura standard dupa cum este stability de catre seful unitatii de AI si trebuie sa include urmatoarele elemente: -pagina de titlu si cuprinsul -sumarul executive in cazul cind raportul de audit este voluminous -introducere care trebuie sa cuprinda domeniul de aplicare si perioada misiunii de audit -contextul administrative incluzind descrierea obiectivelor operatiunii ale procesului auditat p/u a intelege constatarile si recomandarile de audit; - constatarile si recomandarile de audit; -raspunsul conducerii unitatii auditate la raportul de audit final; -anexe cu informatii justificative. 32. Etapele parcurse de catre auditoria interni in procesul de intocmire a rapoaretelor de audit In procesul de intocmire a rapoartelor de audit auditoria interni parcurg urmatoarele etape: 1.Sedintele de finalizare a lucrului in teren, in cadrul carora auditoria interni conving impreuna cu persoanele din cadrul unitatii auditate asupra constatarilor si recomandarilor de audit; 2.formularea consatarilor de audit; 3.formularea recomandarilor de audit; 4.intocmirea raportului preliminary de audit; 5.revizuirea din partea conducerii unitatilor auditate a rapoartelor preliminare de audit si in special verificarea calitatii si importantei constatarilor; 6. sedinta de inchidere a misiunii de audit in cadrul carora se obtine reactia de raspuns din partea conducerii #; 7.proiectul raportului de audit final in care sunt reflectate comentariile efectuate in timpul sedintei de inchidere a misiunii de audit; 8. raspunsul unitatii auditate care contine comentariile in forma scrisa despre rapoartele de audit, precum si prezentarea unui plan de actiuni privind implementarea recomandarilor; 9.raportul de audit final, care contine raspunsul unitatii auditate si ulterior remiterea raportului de audit conducatorului unitatii, precum si partilor cointeresate Raportul de audit este sdresat conducatorului entitatii si unitatii auditate. Conducatorul entitatii publice decide cine primeste o copie a raportului de audit. 33. Domeniile evaluate de auditorul intern cu apel la consultanii specializai. Expertiza specializat ar putea fi necesar n urmtoarele domenii: auditul sistemelor informatice complexe de contabilitate; pentru a finaliza anumite audite a performanei, care necesit expertiz n anumite domenii;

analiza unor proiecte majore de infrastructur, unde ar putea fi necesare aptitudini de inginerie; efectuarea unor analize statistice complexe; evaluarea poziiei juridice n cadrul unor dispute contractuale complexe; evaluarea riscurilor n entiti cu profiluri tehnice. n conform cu SNAI 1312 o #de audit intern treb s fie supus unei evaluri externe cel puin o dat la 5 ani. Evaluarea extern a auditorilor interni este realiz de ctre Curtea de Conturi i Direcia de armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Min Fin. 34.Procesul de evaluare extern a unitii de audit intern. Procesul de evaluare extern este realizat, dup cum urmeaz: 1. Se selecteaz, de ctre Direcia de armonizare a sistemului de control financiar public intern (DASCFPI) din cadrul Ministerului Finanelor, i se instruiesc, n caz de necesitate, membrii echipei de revizuire a asigurrii calitii; 2. Se revizuiesc toate autoevalurile efectuate de unitatea de audit intern i se clarific toate ntrebrile; 3. Se efectueaz o vizit preliminar la unitatea de audit intern pentru a colecta informaiile necesare, a aduga detalii la Programul de lucru al misiunii de audit, a selecta i planifica interviurile cu prile interesate i personalul unitii de AI; 4. Se utilizeaz chestionarele de evaluare a unitii de audit intern, elaborate de DASCFPI, i rezumatele instruciunilor pe parcursul interviurilor cu personalul la faa locului, precum i se analizeaz documentaia corespunztoare; 5. Se efectueaz activitile la faa locului, inclusiv se revizuiesc politicile i procedurile administrative, se analizeaz riscurile entitii, se gestioneaz i se evalueaz riscul de audit n cadrul planificrii misiunii de audit, se revizuiesc rapoartele cu privire la documentele de lucru pentru misiunile de audit i misiunile de consiliere selectate, se revizuiete numrul i abilitile personalului, precum i instruirea lor profesional continu, se evalueaz capacitile i caracterul adecvat al nivelului de acoperire a auditului n domeniul tehnologiilor informaionale; 6. Se intervieveaz membrii selectai din cadrul conducerii superioare, managerii operaionali i personalul implicat n auditul intern, axndu-se preponderent asupra riscurilor i obiectivelor operaionale, precum i asupra eficacitii unitii de audit intern n procesul de oferire a valorii adugate; 7. Se examineaz alte funcii de monitorizare, similare auditului intern, care pot s nu fie incluse n activitatea de audit intern, precum evaluarea intern, asigurarea calitii i mbuntirea procesului, se revizuiete i se evalueaz coordonarea activitii unitii de audit intern cu activitatea Curii de Conturi; 8. Se evalueaz conformitatea activitii de audit intern cu SNAI i Normele metodologice pu implementarea AI n sectorul public; 9. Se revizuiesc aciunile curente i cele planificate de mbuntire a calitii procesului de audit, precum i se examineaz cele mai adecvate practici pu mediul entitii; 10. Se ofer un rezumat al problemelor i recomandrilor, precum i se organizeaz o edin de nchidere cu conductorul unitii de audit intern i reprezentantul DASCFPI; 11. Se elaboreaz un Raport privind rezultatele evalurii unitii de audit intern i se obin comentariile conductorului unitii de audit intern, inclusiv rspunsuri la recomandrile oferite; 12. Se prezint Raportul final conductorului entitii i DASCFPI, precum i se organizeaz o edin de monitorizare cu conductorul unitii de audit intern, conductorul entitii i reprezentani ai DASCFPI, n caz de necesitate. 35 Evaluarea calitatii activitatii de AI Evaluarea calitii activitii de audit intern se face cu scopul de a: evalua conformitatea activitii de audit intern cu Standardele Naionale de Audit Intern i legislaia relevant; identifica metodele de mbuntire a politicilor i practicilor de audit intern; compara eficiena resurselor i metodologiilor utilizate cu ateptrile managerului entitii i unitilor auditate; examina percepia organizaional asupra misiunilor de asigurare i consiliere furnizate de ctre auditorii interni; analiza deficienele calitative, a stabili oportunitile i planurile de aciune pentru mbuntirea continu a activitii de AI 36. Programul de asigurare i mbuntire a calitii Programul de asigurare i mbuntire a calitii (PAC) reprezint un set de procese, pe care unitatea de audit intern trebuie s le pun n aplicare pentru a asigura calitatea activitii de audit intern. Aceste procese includ

supervizarea corespunztoare a misiunilor de audit intern, evaluri interne periodice i monitorizarea continu a asigurrii calitii, precum i evaluri externe periodice. PAC trebuie s asigure c Standardele Naionale de Audit Intern, Normele metodolog pu implementarea AI n sectorul public, Carta de AI i Codul etic al auditorului intern snt respectate de auditorii interni. Scopul Programului de asigurare i mbuntire a calitii este de a oferi asigurri rezonabile diferitor pri cointeresate ale unitii de AI, precum c AI: se efectueaz n conformitate cu propria Cart de AI, SNAI, Codul Etic al auditorului intern i Normele metodologice pu impleme auditului intern n sectorul public; funcioneaz n mod eficient i eficace; contribuie, din punct de vedere al prilor implicate, la crearea unui plus de valoare i la mbuntirea funcionrii entitii. Responsabil de elaborarea i implementarea Programului de asigurare i mbuntire a calitii este conductorul unitii de AI. 37. Beneficiul evaluarii functiei de AI Evaluarea funciei de audit intern aduce urmtoarele beneficii la nivel strategic i organizaional: ajut la alinierea obiectivelor auditului intern cu obiectivele entitii; furnizeaz o imagine fidel asupra calitii auditului intern n comparaie cu cea mai bun practic; clarific gradul de ndeplinire de ctre funcia de AI a ateptrilor i cerinelor managerului entitii/altor pri interesate; creaz premisele dezvoltrii planurilor de aciune pentru maximizarea valorii adugate asupra activitilor entitii.

38.Rolul personalului n cadrul unei uniti de audit intern Conform Cartei de AI, personalul unitatii de AI I se atribuie 3 roluri si anume: -gestionarea, -supravegherea, -activitatea de audit Dupa rolurile respective putem stabili o ierarhie a personalului din activitatea de audit: Conducatorului unitatii de AI caruia ii revine rolul de gestionare- gestioneaza activitatea de AI p/u a asigura ca aceasta sa aduca o valoare adaugata entitatii. Seful echipei de audit-detine rolul de supraveghere a procesului de planificare si realizare a misiunilor de audit (indeplineste acest rol suplimentar pe linga activitatile de audit direct) Membrii echipei de audit- realizeaza activitatile de audit in cadrul misiunilor de audit si efectueaza alte sarcini la solicitarea conducatorului unitatii de AI. In unitatile de AI mici conducatorul unitatii de audit ar putea realize toate activitatile de audit. De asemenea seful echipei va avea responsabilitati directe de audit, in afara de rolul de supraveghere. 39. Atributiile conducatorului unitatilor de AI Conducatorul unitatilor de AI are urmatoarele atributii: -elaboreaza si inainteaza spre aprobare managerului entitatii Carta de AI; -elaboreaza si inainteaza spre aprobare managerului entitatii planul strategic si annual al activitatii de AI; -monitorizeaza implementarea planului annual al activitatii de audit intern; -organizeaza si coordoneaza activitatea de AI si supravegheaza realizarea acestora -prezinta managerului # rapoarte ale misiunilor de AI, precum si raportul annual de activitati a unitatii de AI; -aproba versiunile preliminare si finale ale rapoartelor de audit; -informeaza periodic, minim trimestrial managerul entitatii despre rezultatele activitatii de AI; -monitorizeaza procesul implementarii recomandarilor de audit; -asigura instruirea corespunzatoare a personalului de AI; -informeaza in scris managerul entitatii si managerul unitatii auditate in cazul descoperirii pe parcursul realizarii misiunii de audit a indicilor potentialelor fraude;

-remite Directiei de armonizare a sistemului de control fin.publice.int. din cadrul Ministerul Finantelor spre avizare proiectele Cartei de AI si Instructiunilor proprii de aplicare a NMIAISP; -remite aceleasi Directii copia Cartei de AI, copia planului de activitati de AI, precum si raportul annual de activitati a unitatii de AI; -elaboreaza si remite aceleasi Directii propuneri de modificare a cadrului normative in domeniul AI public; -pastreaza confidentialitatea informatiei accumulate in legatura cu efectuarea AI. 40. Atributiile sefului echipei de audit Seful echipei de AI are urmatoarele atributii: -intocmeste Declaratia de interese conform legislatiei in vigoare, inainte de initierea fiecarei misiuni de AI; -organizeaza sedinta de deschidere si intocmeste Procesul-verbal al sedintei de deschidere; -aproba Programul de testare si supravegheaza activitatea echipei de audit; -informeaza sistematic seful unitatilor de audit despre procedura de realizare a sarcinilor echipei de audit; -conduce sedinta de finalizare a lucrului in teren; -elaboreaza rapoarte de AI si le prezinta spre examinarea conducatorului unitatilor de AI; -participa la sedinta de inchidere a misiunii de audit si este responsabil de urmarirea implementarii recomandarilor de audit; -solicita intocmirea de catre unitatile auditate a planului de actiuni privind implementarea recomandarilor; -informeaza imediat in scris conducatorul unitatii dde AI in cazul descoperirii pe parcursul procesului de auditare a unor indici potentiali de fraude; -realizeaza activitate de audit in conform cu cadrul normativ si cu principiile fundamentale ale activitatii de AI; -pastreaza confidentialitatea informatiei accumulate privind efectuarea AI. 41.Atributiile membrelor echipei de audit Membrii echipei de AI au urmatoarele atributii: -intocmesc o Declaratie de interese conform legislatiei in vigoare inainte de incepere a misiunii de AI; -efectueaza documentarea si analiza sistemelor -realizare.de audit; -documenteaza consultarile de audit; -formuleaza versiunea preliminara a recomandarilor p/u rap.de audit; -participa in procesul de urmarire a implementarii a recomandarilor de audit; -realizeaza activit de audit in conformitate cu cadrul normative si cu principiile fundamentale ale activitatii AI; -pastreaza confidentialitatea informatiei accumulate privind efectuarea AI. 42.Etapele parcurse de auditorul intern la evaluarea sistemului de management financiar i control. La evaluarea sistemului de management financiar si control auditorul intern parcurge urmatoarele etape: 1. Identifica procerele , care urmeaza sa fie examinate; 2. Clasifica procesele si le prioriteaza, in functie de risc si materialitate; 3. Documenteaza procesul, care va fi supus auditorului; 4. Identifica obiectivele controlului; 5. Determina controalele preconizate; 6. Identifica riscurile, in cazzul cind procedurile de control intern nu functioneaza; 7. Testeaza procedurile contolului intern; 8. Efectuiaza teste substantiale, daca este cazul; 9. Elaboreaza constatarile de audit; 10. Formuleaza recomandarile de imbunatatire. 43.Atribuiile auditoriilor interni n procesul de gestionare a riscurilor ntr-o entitate Auditorii interni contribuie la gestionarea riscurilor n entitate, deinnd urmtoarele atribuii n acest sens: analizeaz dac toate riscurile majore au fost identificate de ctre conducere i au fost luate n consideraie n procesul de definire a cadrului politicilor viitoare; verific dac procedurile de control intern funcioneaz ntr-un mod care atenueaz sau limiteaz impactul riscurilor majore; evalueaz dac sistemul de evaluare a riscurilor, instituit de ctre conducere, prezint sistematic informaii actualizate despre riscurile cu care se confrunt entitatea. n ceea ce privete implementarea procesului de management al riscului, funcia de audit intern poate fi implicat n urmtoarele activiti: furnizarea de asigurri managerului asupra proceselor de management al riscului, prin evaluarea i revizuirea acestora;

evaluarea procesului de raportare ctre manager a riscurilor majore cu care se confrunt entitatea; facilitarea nelegerii proceselor de identificare i evaluare a riscurilor; promovarea n cadrul entitii a beneficiilor generate de managementul riscurilor. 44.Legtur dintre obiectivele controlului, controlul preconizat i riscuri. Pentru a facilita identificarea procedurilor de control intern, auditorul determin obiectivele controlului adecvate sistemului/procesului examinat, cu care vor putea fi comparate procedurile de control intern existente. Obiectivele controlului identific motivele de stabilire a proced de control intern n cadrul unui anumit sistem. Obiectivele unui control reprezint obiectivele activitilor de control, introduse pentru a asigura faptul c entitatea atinge obiectivele sale operaionale i strategice i previne principalele riscuri, care ar putea mpiedica atingerea acestora. Spre exemplu, n cazul sistemului de salarizare, un obiectiv de control ar putea fi urmtorul: Salariile, retribuiile i alte costuri salariale trebuie s aib loc doar pentru personalul angajat. n legtur cu acest obiectiv controlul intern ar putea include verificrile i semnarea tabelelor de eviden a timpului de munc efectuate de efii de direcii pentru a se asigura c listele angajailor, ntocmite de Secia resurse umane, snt corecte i complete. Controlul preconizat reprezint procedurile de control intern, care ar trebui s existe pentru a ntruni obiectivele controlului. Riscurile care trebuie identificate snt riscurile, care ar aprea dac controlul preconizat nu ar exista sau nu ar funciona eficient. Auditorul documenteaz relaiile dintre obiectivele controlului, controlul preconizat i riscurile aferente n Formularul de cercetare i evaluare. Dac controlul preconizat nu exist, auditorul examineaz dac sistemul/procesul conine proceduri de control intern de alt tip, care ofer asigurri suficiente pentru riscul identificat. Spre exemplu, o simpl procedur de control intern de prevenire a achitrii duble a unei facturi este de a aplica un sigiliu oficial cu inscripia PLTIT pe factura original. S-ar putea ca aceasta s fie un control preconizat, identificat de ctre auditor, care n realitate ns nu exist. Totui, funcionarii responsabili de procesarea facturilor mai ntocmesc i un raport al facturilor transmise de fiecare furnizor, care este verificat de ctre manager i comparat cu sumele totale achitate acelei organizaii. n aceast situaie, controlul "preventiv nu exist, ns exist un control efectiv "de detectare", care poate identifica achitarea dubl a facturilor furnizorilor. Dac nu exist proceduri de control intern alternative adecvate, lipsa controlului preconizat va fi inclus i evaluat n calitate de constatare a misiunii de audit.Dac controlul preconizat exist, auditorul obine probe de audit precum c controlul intern funcioneaz n modul prevzut de ctre conducere. Acestea snt cunoscute drept controale de conformitate. 45.Independenta dintre AI si managerii interni Eficienta AI depinde de calitatea conducerii si in acest context poate fi privita interdependent dintre auditul intern si managerii entitatii: -tehnicile si recomandarile auditorilor interni nu va insemna nimic, daca conducerea nu va fi capabila sa le utilizeze in practica, iar sistemele de manager financiar si control vor fi slabe si enificiente; - AI nu trebuie sa fie izolat de conducere si nu trebuie conceput ca un pericol p/u managerii; -managerii trebuie sa intreprinda masuri privind implementarea sistemului de management financiar si control precum si sa inteleaga si eficacitatea acestora; -managerii trebuie sa inteleaga rolul AI si sa nu conceapa ca o alta forma a controlului financiar. Responsabilitatea cheie a auditorilor interni este de a sprijini managerul entitatii in scopul inbunatatirii sistemului de management financiar si contro si ca urmare a operatiunilor entitatii. In acest context auditoria interni vor oferi consultant, dar este necesat sa se tina cont si de faptul ca resursele de AI sunt evitate si solicitarile misiunilor de consiliere trebuie sa fie considerate prioritare. Deci responsabilitate de monitorizare ii revine conducatorului unitatii auditate. 46.Responsabilitatea unitatilor auditate vis-s-vis de recomandarilor de catre auditorii interni Responsabilitatea unitatii auditate in aplicarea recomandarilor de audit consta in: -elaborarea unui plan de actiuni privind implimentarea recomandarilor, in baza recomandarilor expuse in proiectul raportului de audit; -stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare; -punerea in practica a recomandarilor convenite; -comunicarea perioadica sefului unitatii de AI a stadiului progresului privind implementarea recomandarilor; -evaluarea rezultatelor obtinute. Auditorii interni raporteaza trimestrial menegerului despre stadiul implementarii recomandarilor de unitatile auditate.

Menegerul entitatii va acorda o atentie speciala recomandarilor care nu sunt inca puse in aplicare si va intreprinde masuri in acest sens. Atunci cind curtea de conturi va efectua auditul in entitatea publica, auditorii externi pot solicita rapoartele de audit intern si planurile de urmarire a implementarii recomandarilor. Ulterior vor urma discutii vizavi de implementarea recomandarilor dintre reprezentantii curtii de conturi si menegerul entitatii care poarte raspundere pentru implementarea recomandarilor convenite. Sar putea ca dupa o perioada de timp recomandarile care au fost initial convenite cu auditorul intern, sa nu fie adecvate, spre ex: au indeplinit careva modificari in legislatie sau nu sint resurse suficiente pentru implementarea recomandarilor in practica. In astfel de cazuri vor avea loc intruniri/ intilniri cu auditoria interni vor fi analizate situatiile parvenite si se va conveni asupra excluderii recomandarii in cauza din planul de actiuni privind implementarea recomandarilor, in caz daca recomandarea nu este relevanta. Este necesar de a documenta aceasta inform privind situatiile parvenite printr-o nota informativa ce treb adresata sefului #deAI. 47.Monitorizarea progreselor privind implementarea recomandarilor de catre auditoria interni. Auditorii interni vor solicita de la conducatorul unitatii auditate o persoana de contact pentru a discuta statutul de punere in aplicare a recomandarilor. Prin urmare conducatorul unitatii auditate, trimestrial va remite sefului unitatii de audit intern o Nota Informativa privind implementarea recomandarilor, anexind Doc justificative. Implementarea recomandarilor se monitorizeaza prin metode adecvate de urmarire cum ar fi: -solicitarea verbal a informatiilor -rapoarte scrise din partea conducerii unitatii auditate -verificari ulterioare sau audite ulterioare . Indifferent ce metoda se utilizeaza pentru colectarea informatiilor, seful echipei de audit este responsabil sa urmareasca nivelul de implementare a recomandarilor din planul de actiuni privind implementarea recomandarilor si sa transmita conducatorului unitatii de audit intern informatia relevanta. Conducatorul unitatii de audit intern informeaza periodic managerul entitatii publice despre nivelul implementarii recomandarilor de catre unitatile auditate. Cea mai simpla modalitate de urmarire a implementarii recomandarilor este ca conducatorul unitatii de audit intern sa solicite implementarea recomandarilor si solutionarea constatarilor identificate in timpul misiunii de audit din perioada corespunzatoare iar formatul raspunsului va fi determ de conducerea unitatii auditate. O abordare alternative ar fi sa se elaboreze un formular in care conducerea unitatii auditate isi va inscribe raspunsurile. Formularul ar putea fi utilizat pentru a prezenta informatii atit despre actiunile effectuate cit si despre dificultatile aparute in procesul de implementare a recomandarilor (ex: recomandari neclare, necesitatea de a realiza alte actiuni inainte de a implementa anumite recomandari). 48.Audit intern bancar Procesul gestionrii riscului creditar nu se limiteaz la adoptarea deciziei de deschidere a poziiei riscante. Rectificarea gestiunii riscului creditar presupune corectarea, reglementarea sau modific parametrilor cantitativi ai poziiei creditare riscante n perioada de timp de la iniiere pn la nchiderea cu succes. Din practica bancar strin, acest domeniu al activitii bancare, de obicei, ine de competena comitetului de audit sau comitetului de audit i gestiune a riscurilor. Conform recomandrilor comitetului de la Basel i Forului global pentru administrare corporativ, bncile sunt obligate s creeze sisteme sigure de audit intern i servicii de gestiune a riscurilor. Crearea sistemului consolidat de audit i rectificare a gestiunii riscului creditar reprezint una din principalele sarcini ale oricrei bnci. Realizarea acestei sarcini determin fiabilitatea bncii comerciale. Riscurile creditare sunt iminente caracterului activitii bncii ca instituie cu funcii de intermediere financiar, care const n atragerea resurselor de la persoanele fizice i juridice i plasarea acestor mijloace din nume propriu, n baza condiiilor de rambursabilitate i contraplat, n scopul cptrii profitului acceptabil pentru acionarii si. Pentru asigurarea fiabilitii sale, banca comercial trebuie s posede un sistem flexibil i consolidat de control i rectificare a gestiunii creditelor, capabil s execute diagnosticul timpuriu al defeciunilor n procesul gestiunii creditelor, s asigure un monitoring eficient i rectificarea comportamentului poziiilor creditare riscante, s conin instrumente i procedee de anihilare a pericolelor poteniale. Multitudinea coliziunilor financiare, care au avut i au loc n sectorul bancar al Moldovei, confirm c controlul i limitarea nivelului riscurilor doar prin normativele i rigorile impuse de BNM nu asigur sigurana creditar i lichiditatea bncilor, deoarece n bnci pot lipsi mecanismele eficiente de audit i rectificare a gestiunii riscurilor creditare, iar metodele auditului riscurilor se pot limita la procedurile formale de respectare a normativelor i pregtirea rapoartelor pentru organul de supraveghere. innd cont de caracterul negativ i inevitabil al impactului riscurilor multiple asupra activitii bncii, conducerea ei este obligat s asigure

gestiunea i controlul lor.ns metodologia aplicat, metodele de organizare a sistemului de audit i rectificare a gestiunii riscurilor creditare, deseori, au la baz metode administrative de dirijare. Auditul i rectificarea gestiunii riscurilor creditare reprezint un sistem de aciuni, coordonate i corelate ca scop, ale subdiviziunilor bancare, care, n virtutea funciilor sale, particip la monitorizarea riscurilor creditare i aplic metode i procedee specializatede limitare, auditare i rectificare a riscurilor asumate n cadrul responsabilitilor delegate. Esena sistemului de auditare i rectificare a riscurilor creditare se manifest prin funciile sale: - elaborarea principiilor organizatorice, a strategiilor,politicilor, metodologiilor, procedurilor i regulamentelor cu privire la urmrirea poziiilor riscante ale bncii; - analiza preventiv i controlul curent al nivelului riscurilor creditare asumate de subdiviziunile funcionale; - planificarea msurilor de hedjare a riscurilor,de determinare i stabilire a limitelor; - rectificarea operativ a gestiunii poziiilor riscante ale bncii, inclusiv efectuarea procedurilor concrete de lichidare a disfuncionalitilor n sectorul riscurilor creditare; - evidena , pregtirea i analiza rapoartelor financiare ale bncii; - controlul executrii proced de gestiune a riscurilor creditare de subdiviziunile corespunztoare ale bncii. Schema clasificrii riscurilor creditare, ierarhia,structurarea i dinamica ei trebuie s aib la baz astfel de criteriu ca gruparea celor mai caracteristice activitii bancare, poziii riscante (acord creditar unitar, portofoliu creditar). Astfel, metodele de audit i rectificare a gestiunii riscurilor creditare se mpart n 2 direcii: - auditul i rectificarea parametrilor poziiei creditare riscante unitare; - auditul zilnic i complex al calitii portofoliului creditar. Poziia creditar riscant unitar, caracteristicile sale, sunt controlate i corectate din momentul des chiderii i se ncheie, de regul, odat cu executarea tuturor condiiilor contractului de credit. n acest caz, este analizat ntreg spectrul relaiilor ntre banc i debitor, este examinat probabilitatea nerespectrii obligaiilor sale, stipulate n acordul creditar. Auditul calitii portofoliului creditar se nfptuiete prin intermediul: - limitelor impuse att portofoliului creditar integral, ct i unor subportofolii de produse creditare omogene, n funcie de categoria riscurilor; - acumulrii preventive de fonduri i rezerve pentru acoperirea posibilelor pierderi din credite; - diversificrii, drept metod de repartizare a plasamentelor n subportofolii creditare independente n scopul reducerii riscului integral al portofoliului. Sistemul de audit i rectificare a riscurilor creditare al bncii trebuie s asigure dezvoltarea n dou direcii: auditul administrativ i auditul executiv. Auditul administrativ al riscurilor creditare reprezint toate activitile bancare, care au scopul cptrii informaiei despre eficiena funcionrii i starea curent a sistemului de dirijare a bncii. Auditul executiv are menirea s condiioneze executarea benefic a activitii de evaluare a strii i eficienei funcionrii sistemului administrat al bncii. Ca urmare, esena auditului administrativ i executiv const n cptarea informaiei oportune cu privire la caracteristicile comportamentului poziiilor riscante deschise. Important este ca toate sistemele controlului bancar s fixeze operativ orice modificare n evoluia ei. Aceasta va permite executarea interveniilor prompte n vederea ajustrii poziiilor creditare la valorile bncii. Principiile de baz ale auditului gestiunii riscurilor creditare au la baz patru componente, care permit determ obiectului, timpului i locului controlului,precum i subiectului lui. Principiul elementelor-cheie ale auditului are la baz determinarea criteriilor i indicatorilor de baz, crora li se acord atenie maxim n cadrul auditrii gestiunii riscurilor creditare. Principiul auditului local al gestiunii riscurilor creditare const n determinarea strict a subdiviziunilor bancare, unde au loc aciunile decisive pentru gestionarea eficient a riscurilor creditare. Principiul respectrii termenelor permite utilizarea eficient i oportun a informaiei primite, precum i reacionarea prompt la modificrile n derulare. Principiul autocontrolului const n acordarea angajailor a posibilitii de autoevaluare a rezultatelor activitii lor i efectuarea corectrilor necesare. Procesul de audit al gestiunii riscurilor creditarecuprinde toate subdiviziunile de baz ale bncii. Deaceea condiia de baz a eficienei procesului este elaborarea i aprobarea unor principii de repartizare a funciilor anterior menionate, care ar exclude dublarea i conflictul de interese, ar permite optimizarea procesului de gestiune i limitare a riscurilor. n practica internaional, la etapa auditului i rectificrii riscurilor, gestiunea se execut prin elaborarea

msurilor de contracarare a apariiei riscurilor sau de reducere a valorii lor. Aceast etap se numete Risk Response Planning (RRP). Msurile de rectificare,n fond, se reduc la trei tipuri: 1. Msuri de profilaxie (luate pn la apariia riscului i destinate anihilrii posibilitii apariiei lui sau reducerii probabilitii acestei apariii); 2. Msuri de nlturare a riscului, aplicate n cazul apariiei lui (contingency plan); 3. Planul de rezerv (fallback plan). Msuri, care se aplic atunci cnd msurile de nlturare a riscului (contingency plan) nu sunt eficiente. Principiile de lucru cu urmrile riscurilor se distribuie n patru direcii: 1. Evitarea riscului. n cazuri posibile eliminarea cauzelor apariiei lui. 2. Reducerea valorii riscului prin micorarea probabilitii apariiei lui; 3. Acceptarea riscului. nseamn acceptarea urmrilor riscului i elaborarea msurilor de nlturare; 4. Transmiterea riscului, adic asigurarea contra riscului sau transferarea gestionrii lui unei tere persoane. O metod eficient de gestiune a riscului creditar, la etapa auditrii i rectificrii, poate fi metoda delegrii mandatelor i distribuia zonelor de responsabilitate. Procesul delegrii mandatelor i repartiiei responsabilitilor trebuie s fie executat la trei nivele: organele colegiale, subdiviziunile de gestiune a riscurilor i subdiviziunile structurale. Responsabilitatea organelor colegiale const n stabilirea politicii de gestiune a riscului i a nivelului de toleran a bncii fa de risc, care se aduc la cunotina subdiviziunilor corespunztoare spre executare. Responsabilitatea subdiviziunilor de gestiune a riscurilor este determinat de mandatele, delegate de crmuirea bncii. Optim poate fi numit situaia cnd risc-managementul are mputerniciri vaste n domeniul nchiderii neplanificate a poziiilor,calculrii sanciunilor de amend i poart rspundere pentru eficiena bazei normative elaborate i deciziile adoptate. Subdiviziunile structurale poart rspundere pentru gestiunea riscului creditar conform nivelului stabilit de toleran fa de risc, precum i pentru rezultatele (att pozitive, ct i negative) acceptrii acestui risc. Aceast responsabilitate trebuie s existe independent de prezena subdiviziunilor de gestiune a riscurilor, deoarece anume subdiviziunile structurale sunt capabile s identifice eficient i s evalueze riscurile aferente activitii sale. Spre regret, gestiunea riscului creditar nu este o msur momentan. Influenate de factori interni i externi, poziiile creditare deschise se abat de la traiectoriile indicate, crend astfel pericole pentru banc. S exercite rezisten este chemat metoda monitorizrii complexe a riscurilor creditare. Monitoringul reprezint observarea sistematic a comportamentului poziiilor creditare deschise. Este un sistem de msuri, destinate colectrii, analizei i prelucrrii informaiei cu privire la factorii de influen asupra poziiilor riscante concrete, evaluarea nivelului lor la o dat anumit, examinarea dinamicii, analiza modificrilor i elaborarea programului de aplicare a metodelor de gestiune, ce in cont de specificul bncii concrete. Sarcinilor de baz ale monitoringului poziiilor riscante pot fi atribuite: - Respectarea principiilor risc-managementului la toate etapele lui; - Urmrirea respectrii stricte a limitelor i cotelor stabilite; - Supravegherea respectrii succesiunii executrii procedurilor creditare, precum i a utilizrii reale a instrumentelor de limitare asupra principalelor instrumente financiare, operaiunilor bancare i procedurilor de control; - Prevenirea situaiilor riscante nedorite la etapele iniiale; - Depistarea discrepanelor n actele normative,care determin procesul gestionrii riscurilor bancare; - Respectarea principiilor organizatorice de distribuire a responsabilitilor ntre subdiviziuni i persoane responsabile la toate etapele de adoptare a deciziilor financiare. Cu alte cuvinte, metoda monitorizrii riscurilor reprezint un proces de gestiune, executat permanent de serviciile specializate ale bncii. n aa mod, auditul i rectificarea gestiunii riscurilor creditare posed un caracter sistemic i integrat, se realizeaz la toate etapele procesului de gestiune a riscurilor creditare i, de regul, presupune efectuarea analizei tuturor direciilor activitii creditare. n procesul auditului i rectificrii gestiunii riscurilor creditare se sistematizeaz parametrii cantitativi i calitativi ai poziiilor creditare riscante, asigurndu-le corespunderea scopurilor, planurilor i indicatorilor normativi ai bncii. 49.AI AL TEHNOLOGIILOR N CONSOLIDAREA SECURITII INFORMAIONALE Un sistem matur i eficient de securitate informaional trebuie s fac uz de toate resursele disponibile n cadrul organizaiei. Subdiviziunea responsabil de securitatea informaional i subdiviziunea responsabil de

auditul intern al tehnologiilor informaionale constituie fore importante ce necesit s fie orientate adecvat spre consolidarea sistemului de securitate informaional i integrarea lui la nivelul ntregii organizaii. Pentru a reui acest lucru, este necesar a stabili relaii de conlucrare sntoase ntre cele dou subdiviziuni, relaii la baza crora s predomine interesul organizaiei, mai presus dect interesul de grup. Dei aceste relaii se consolideaz n timp, direcia i ritmul de dezvoltare a lor e necesar a fi stabilite din start, prin formularea explicit a responsabilitilor fiecrei subdiviziuni i modul de interaciune a lor. Un pas important n aceast direcie a fost fcut odat cu publicarea standardului internaional Cod de Practici pentru Managementul Securitii Informaionale (Code of Practice for Information Security Management) ISO 17799. n capitolul Organizarea Securitii sunt indicate principiile de baz necesar a fi considerate la organizarea i implementarea unui sistem de securitate informaional fiabil i eficient. n acest context se pune accentul pe Alocarea responsabilitilor privind securitatea informaional i modul de interaciune n cadrul organizaiei astfel nct s se asigure prezena consultanei de profil n privina securitii informaionale i revizuirea independent a securitii informaionale. Dac responsabilitatea de baz privind organizarea sistemului de securitate informaional la nivel general, conform ISO 17799, se recomand a fi atribuite subdiviziunii responsabile de securitatea informaional, atunci responsabilitile de consultan i de revizuire a sistemului de securitate informaional vor fi atribuite unei alte subdiviziuni, independente i cu un nalt nivel profesional n domeniu. Subdiviziunea responsabil de auditul intern al tehnologiilor informaionale este o bun alternativ n acest sens. ns, e necesar stabilirea clar i fr echivoc a rolurilor n cadrul procesului de asigurarea a securitii informaionale, astfel nct s se evite situaiile n care exist riscul de compromitere a independenei i obiectivitii procesului de audit. La aceast etap apar n practic multe ambiguiti, legate de specificul fiecrei organizaii. De cele mai multe ori, nu sunt clar identificate i stabilite rolurile i responsabilitile privind securitatea informaional. Pentru a elucida puin situaia, vom dezvolta prevederile de baz definite n cadrul ISO 17799, formulnd responsabilitile n privina securitii informaionale avnd protagoniti cele dou subdiviziuni ce interacioneaz foarte frecvent n cadrul acestui proces: Securitatea Informaional i Auditul Intern al Tehnologiilor Informaionale. Tipic, scopul procesului de audit intern n cadrul organizaiei const n evaluarea obiectiv i independent a riscurilor aferente proceselor de activitate, a eficienei i eficacitii utilizrii resurselor organizaiei i informarea Comitetului de Audit privind constrile fcute. n particular, responsabilitatea auditului intern al tehnologiilor informaionale este de a asigura Comitetul de Audit c: 1. 2. 3. tehnologiile informaionale se subordoneaz necesitilor proceselor de activitate, satisfac necesitile proceselor de activitate i maximizeaz beneficiile din utilizarea lor; resursele informaionale sunt utilizate raional i responsabil; riscurile de utilizare a tehnologiilor informaionale sunt gestionate adecvat.

Scopul activitii subdiviziunii responsabile de securitatea informaional const n elaborarea, implementarea, meninerea i dezvoltarea sistemului de securitate informaional la nivelul ntregii organizaii. n particular, responsabilitile de baz sunt: 1. dezvoltarea i meninerea politicilor i procedurilor de securitate informaional actuale; 2. monitorizarea respectrii politicilor i procedurilor n privina securitii informaionale; 3. evaluarea riscurilor implicate de utilizarea tehnologiilor informaionale i identificarea soluiilor de atenuare a lor; 4. coordonarea procesului de planificare i asigurare a continuitii activitii; 5. implicarea n gestiunea incidentelor informaionale; 6. implementarea programului de instruire a utilizatorilor privind securitatea informaional i asigurarea eficacitii programului respectiv; Din cele menionate mai sus se relev modul direct n care interacioneaz subdiviziunea responsabil de securitatea informaional i subdiviziunea responsabil pentru auditul intern al tehnologiilor informaionale. Evaluarea riscurilor de utilizare a tehnologiilor informaionale n cadrul procesului de audit, presupune analiza i evaluarea procesului de asigurare a securitii informaionale, realizat n mare parte prin responsabilitile privind securitatea informaional dup cum sunt definite mai sus. Totui, conlucrarea doar n limitele responsabilitilor definite nu va permite crearea celor mai optime i eficiente relaii pentru organizaie. Va permite totui respectarea principiului revizuirii independente a securitii informaionale, dei auditul intern

poate oferi mai multe n aceast privin. Rolul de consultant de profil n privina securitii informaionale ar asigura o interaciune mult mai frecvent i mai eficient a auditului intern al tehnologiilor informaionale cu securitatea informaional. n plus, se va practica o abordare reactiv n procesul de consolidare a sistemului de securitate informaional, cnd eventualele deficiene vor putea fi sesizate nainte de a fi aplicate n practic. Principiul ochiului proaspt i experiena n domeniu al auditului tehnologiilor informaionale pot s joace un rol foarte benefic pentru un sistem de securitate informaional eficient i fiabil. Un principiu important n contextul stabilirii relaiilor ntre subdiviziunea responsabil de securitatea informaional i auditul intern al tehnologiilor informaionale este totui, nedepirea atribuiilor de consultant, situaie n care este iminent riscul de compromitere a obiectivitii i independenei procesului de audit. n acest caz este ameninat misiunea strategic a auditului intern: informarea obiectiv i independent a Comitetului de Audit. 50. .CODUL ETIC AL AUDITORULUI INTERN INTRODUCERE 1. Codul etic al auditorului intern (n continuare Cod) reprezint un ansamblu de principii i reguli de conduit care reglementeaz activitatea auditorilor interni n domeniul eticii profesionale. 2. Codul a fost elaborat n concordan cu Legea privind serviciul public nr.443-XIII din 04.05.1995 i, la nivel internaional, cu Codul de etic al Institutului Auditorilor Interni. 3. Scopul prezentului Cod este crearea cadrului etic necesar desfurrii profesiei de auditor intern, astfel nct acesta s-i ndeplineasc cu profesionalism, loialitate, corectitudine i n mod contiincios obligaiunile de serviciu i s se abin de la orice fapt care ar putea prejudicia entitatea auditat. OBIECTIVELE 4. Prezentul Cod urmrete asigurarea urmtoarelor obiective n activitatea auditorului intern: a) Performana desfurarea activitii la cei mai nali parametri profesionali, n scopul ndeplinirii interesului public, n condiii de economicitate, eficacitate i eficien; b) Profesionalismul - existena capacitilor intelectuale, cunotinelor i experienei profesionale, prin pregtire i perfecionare profesional, i respectarea unui cod de valori i conduit comun tuturor auditorilor interni; c) calitatea serviciilor - asigurarea corespunderii nivelului serviciilor prestate Standardelor Naionale de Audit Intern, legislaiei n vigoare i celor mai bune practici internaionale; d) ncrederea - promovarea bunelor relaii ntre auditorii interni din cadrul profesiunii, bazate pe principiile cooperrii, susinerii i corectitudinii profesionale; e) conduita adecvat - comportarea ireproabil att pe plan profesional, ct i personal n ndeplinirea sarcinilor de serviciu; f) credibilitatea - autenticitatea i obiectivitatea informaiei din rapoartele de audit intern. DOMENIUL DE APLICARE 5. Prevederile Codului se aplic personalului care activeaz n unitile de auditor intern i conin recomandri privind aplicarea principiilor fundamentale n activitatea practic a auditorilor interni. 6. Auditorul intern este responsabil personal de propriul su comportament i conduit n exercitarea atribuiilor de serviciu i informeaz n scris conducerea unitii de audit intern, n urmtoarele cazuri: a) existena neclaritilor n aplicarea sau n domeniile de aplicare a prevederilor acestui Cod; b) apariia conflictelor personale ntre auditorul intern i managerul entitii auditate; c) constrngerea s acioneze n mod neadecvat, lipsit de etic, s ncalce Constituia i/sau legislaia n vigoare. 7. Pentru a asigura respectarea deplin a acestui Cod, conducerea unitii de audit intern solicit auditorului intern semnarea anual a Declaraiei privind respectarea prevederilor Codului n dou exemplare (Anexa A). Un exemplar al acestei declaraii se pstreaz de ctre conducere. 8. n scopul asigurrii independenei auditorului intern, naintea nceperii fiecrei misiuni de audit intern, acesta completeaz o Declaraie de interese, care ofer informaii despre funciile sau interesele deinute de ctre auditorul intern n afara entitii, care pot avea un impact asupra activitii lui. Declaraia se pstreaz de conducerea unitii de audit intern (Anexa B). PRINCIPII FUNDAMENTALE 9. n desfurarea activitii auditorul intern este obligat s respecte patru principii fundamentale: a) Integritatea; b) Obiectivitatea; c) Competena;

d) Confidenialitatea. 10. n prezentul cod, fiecare este prezentat dup cum urmeaz: a) Noiuni generale - definete principiul; b) Reguli de conduit - specific normele de conduit profesional, aplicabile auditorului intern n exercitarea obligaiunilor de serviciu pentru a respecta principiul respectiv; c) Aplicare practic - prevede modul de aplicare n practic a regulilor de conduit etic a auditorului intern. INTEGRITATEA Noiuni generale 11. Conform acestui principiu, auditorul intern este corect, onest i incoruptibil, integritatea fiind suportul ncrederii i credibilitii acordate raionamentului auditorului intern. Reguli de conduit: a) ndeplinirea muncii cu onestitate, srguin, imparialitate, rigurozitate i conform standardelor profesionale; b) respectarea legii i exercitarea obligaiunilor de serviciu n conformitate cu cerinele profesiei; c) neimplicarea n activiti ilegale sau fapte ce compromit profesia de auditor intern ori se rsfrng negativ asupra entitii; d) protejarea intereselor publice i societii civile. Aplicare practic 12. Integritatea implic corectitudine n desfurarea misiunii de audit intern, onestitate n realizarea aciunilor i sinceritate n dialogurile purtate cu cei auditai. Relaiile cu colegii i cu angajaii entitii auditate se bazeaz pe aceleai valori. 13. O atenie adecvat se acord activitilor private ale auditorului intern, care influeneaz exercitarea atribuiilor de serviciu sau care s-ar rsfrnge negativ asupra entitii. n deosebi se urmrete faptul dac: a) auditorul intern respect normele de disciplin personal i evit orice form de abuz sau dependen, care ar putea afecta comportamentul lui sau mpiedica exercitarea atribuiilor oficiale; b) auditorul intern care are relaii personale sau familiale cu colegii sau angajaii entitii auditate, discut acest aspect cu conductorul unitii de audit intern, care va decide dac, o astfel de relaie ar putea prejudicia exercitarea adecvat i efectiv a sarcinilor de serviciu i determin aciunile necesare ce trebuie ntreprinse pentru depirea potenialelor probleme; c) auditorul intern nu folosete poziia lui oficial pentru a-i promova interesele personale; d) auditorul intern informeaz conductorul unitii de audit intern n cazul n care este implicat ntr-o aciune civil sau penal intentat mpotriva lui; e) auditorul intern utilizeaz proprietatea public (automobilele, telefoanele, calculatoarele, internetul etc.) numai n scopuri de serviciu. Relaiile cu angajaii 14. Relaiile cu colegii i cu angajaii entitii auditate se bazeaz pe corectitudine, onestitate i sinceritate. n colectivul de munc este necesar crearea unui mediu de ncredere, care permite auditorului intern exercitarea activitilor n mod profesional. 15. Auditul intern trateaz problemele n mod egal pentru toi angajaii la fel. Auditorul intern este n special contient de responsabilitile sale pentru neadmiterea discriminrii din motive de gen, situaie matrimonial, disabilitate, ras, sau religie etc. Este inacceptabil orice form de hruire, abuz rasial i intimidare etc. OBIECTIVITATEA Noiuni generale 16. Auditorul intern asigur cel mai nalt nivel de obiectivitate profesional i imparialitate la colectarea, evaluarea i comunicarea informaiei despre activitatea sau procesul examinat. Concomitent auditorul intern evalueaz imparial mprejurrile relevante ale misiunii de audit i nu este influenat n formularea concluziilor i recomandrilor. Reguli de conduit: a) exercitarea responsabilitilor independent de opiniile conducerii entitii auditate sau ale altor persoane interesate; b) neimplicarea n activiti sau relaii care afecteaz imparialitatea lui; c) neacceptarea cadourilor i serviciilor pentru ndeplinirea atribuiilor de serviciu, cu excepia semnelor de atenie simbolice, conform normelor de politee i ospitalitate recunoscute; d) dezvluirea tuturor faptelor, aciunilor care ar putea denatura raportarea activitilor examinate; e) neutralitatea politic n exercitarea obligaiunilor de serviciu.

Aplicare practic 17. Auditorul intern asigur respectarea principiului de obiectivitate n realizarea obligaiunilor de serviciu. Obiectivitatea nu este subminat de interese personale sau externe. Auditorul intern prin aciunile sale asigur imparialitatea i contribuie la consolidarea independenei. 18. Auditorul intern nu se implic n activitile de audit n interes personal. Orice conflict potenial de interese de acest fel este discutat cu conductorul unitii de audit intern. 19. Auditorul intern evit orice ndemn de favoritism n relaiile cu colegii i angajaii entitii auditate n domeniile de achiziionare, contractare ale entitii auditate, recrutare, evaluare i de promovare a auditorului intern. 20. Auditorul intern este neutru din punct de vedere politic, n scopul ndeplinirii n mod imparial a activitilor i nu este influenat politic n exercitarea activitilor de serviciu. 21. Auditorul intern n exercitarea atribuiilor de serviciu se abine de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice. COMPETENA Noiuni generale 22. Auditorul intern deine competenele necesare profesionale (inclusiv cunotine ale domeniului auditat) pentru a realiza activitatea care i se cere s o ndeplineasc. Reguli de conduit: a) participarea doar la activitile de audit pentru care el deine cunotinele, abilitile i experiena necesar; b) obinerea consultaiilor din partea specialitilor n domeniu, n cazul n care nu dispune de aptitudini profesionale necesare; c) efectuarea auditului n conformitate cu Standardele Naionale de Audit Intern, cadrul normativ i metodologic n vigoare n domeniu; d) mbuntirea permanent a competenei, eficienei i calitii activitii desfurate. Aplicare practic 23. Auditorul intern are obligaia de a aplica standarde profesionale n activitatea lui, fapt ce-i permite ndeplinirea competent a sarcinilor. Aceasta necesit cunoaterea standardelor, politicilor, procedurilor i practicilor aplicabile de audit, contabilitate i management financiar, precum i prevederilor legislaiei n vigoare. 24. Auditorul intern perfecioneaz abilitile necesare pentru exercitarea responsabilitilor lui profesionale. CONFIDENIALITATEA Noiuni generale 25. Auditorul intern nu dezvluie verbal sau n scris, informaiile obinute n exercitarea activitilor de serviciu. Reguli de conduit: a) protejarea informaiei obinute n cadrul ndeplinirii obligaiunilor de serviciu; b) neutilizarea informaiei obinute n cadrul activitii n scopuri sau beneficii personale, care ar prejudicia entitatea auditat sau interesele publice, sau care ar contravine legislaiei nvigoare. Aplicare practic 26. Auditorul intern pstreaz confidenialitatea informaiei acumulate n timpul prestrii serviciilor profesionale. Este interzis ca auditorul intern s utilizeze n interes personal sau s dezvluie unei persoane neautorizate faptele, documentele i datele obinute n exercitarea atribuiilor de serviciu. Interdicia de a dezvlui informaii se extinde i asupra materialului inclus ntr-o prezentare, lecie, n mijloacele de informare n mas sau ntr-o carte. Aceast interdicie se refer la toi auditorii interni att pentru perioada ct snt angajai, precum i dup demisionare, pensionare sau dup ce au ncetat s mai lucreze n domeniul dat. 27. Auditorul intern asigur rezonabil protejarea informaiei reflectate n coresponden, documente, dosare i datele pstrate n calculatoare privind entitatea auditat. DISPOZIII FINALE 28. Direcia de armonizare a sistemului de audit intern i control intern din cadrul Serviciului control financiar i revizie verific respectarea prevederilor Codului de ctre auditorul intern i poate iniia msuri corective necesare, n cooperare cu conductorii unitilor de audit intern. 29. Dispoziiile prezentului Cod snt obligatorii pentru toi auditorii interni din entitile publice. Conductorul unitii de audit intern are responsabilitatea s asigure cunoaterea valorilor i principiilor coninute n Cod de ctre toi auditorii interni. 30. Nerespectarea n cadrul activitii a condiiilor acestui Cod se sancioneaz disciplinar potrivit prevederilor legislaiei n vigoare.