Sunteți pe pagina 1din 5

Abraham Maslow Abraham Maslow este un reprezentant al psihologiei umaniste, criticand atat behaviorismul cat si psihanaliza, mai ales

conceptia lui Freud. Maslow arata ca psihologii au subestimat natura umana neluand in considerare exemplarele cele mai creative si mai sanatoase. Studiul celor mai reprezentative personalitati ale specie umane reprezinta trasatura distinctive cea mai pregnanta a teoriei personalitatii la Maslow, este vorba de fapt de o teorie a motivatiei. Concluzia a fost ca oamenii poseda in interiorul lor niste tendinte instinctive spre crestere, dezvoltare si actualizare, adica spre valorificarea propriilor disponibilitati. Ierarhia trebuintelor Conform teoriei lui Maslow omul poseda trebuinte innascute care activeaza si directioneaza comportamentul, acestea avand un caracter instinctiv. Trebuintele sunt organizate ierarhic, o trebuinta de nivel superior nefiind activata pana cand nu sunt satisfacute cele de nivel inferior. Pe treapta de jos a piramidei se afla trebuintele fiziologice- hrana, apa, sex, apoi sunt trebuintele de securitate, ordine, siguranta, trebuintele de apartenenta si dragoste, continuand cu cele de stima, iar in varful piramidei aflandu-se trebuinta de actualizare. Oamenii intr-un anumit moment sunt motivati doar de o singura trebuinta. Trebuintele cu pozitie inferioara in ierarhie sunt mai puternice. Caracteristicile trebuintelor Trebuintele superioare apar mai tarziu in cursul evolutiei speciei. Cu cat o trebuinta este mai inalta, cu atat ea este mai umana- doar omul are nevoie de autoactualizare.

Cu cat trebuintele sunt mai sus ierarhic, cu atat mai putin importante sunt pentru supravietuire. Trebuintele inferioare sunt numite de Maslow trebuinte de deficit.

Satisfacerea unor trebuinte de nivel superior conduce la o viata mai lunga, la o mai buna stare de sanatate, si in general la cresterea eficientei biologice a persoanei

Satisfacerea trebuintelor superioare este benefica si pe plan psihologic , dand un sentiment de implinire a vietii.

Satisfacerea trebuintelor superioare implica si conditii externe mai bune: sociale, economice, politice.

O trebuinta nu trebuie sa fie total si pe deplin satisfacuta, inainte ca o alta trebuinta din ierarhie sa-si faca simtita prezenta. Maslow vorbeste despre asa-numita satisfacere partiala.

Trebuintele fiziologice- sunt cele de hrana, apa, somn si sex. Sunt cele mai puternice si capabile sa blocheze total manifestarea celorlalte trebuinte. De retinut faptul ca o trebuinta care este satisfacuta nu mai reprezinta o trebuinta si joaca un rol minimal in viata omului. Trebuintele de securitate- implica nevoia de siguranta, stabilitate, protective, structurare, ordine si absenta fricii si anxietatii. Aceste trebuinte au o importanta deosebita pentru copii si pentru adultii nevrotici. Maslow subliniaza ca lipsa structurarii mediului inconjurator produce anxietate la copii iar nevroticul are tendinta compulsiva de a evita noul si isi organizeaza existenta astfel incat ea sa fie cat mai predictibila Trebuintele de apartenenta si dragoste- pot fi satisfacute prin relatii afectuoase cu alti oameni in general, prin intermediul relatiei cu o anumita persoana sau prin ocuparea unei pozitii intr-un grup sau in societate. Esecul satisfacerii trebuintei de dragoste reprezinta, dupa Maslow una din cauzele fundamentale ale dezadaptarii in societatea occidental. Trebuintele de stima- implica nevoia de respect atat din partea propriei persoane cat si din partea celorlalti. Atunci cand autostima lipseste subiectul se simte inferior, neajutorat si descurajat. Trebuinta de autoactualizare- se refera la realizarea deplina a tututror posibilitatilor si disponibilitatilor finite umane. Omul trebuie sa devina ceea ce poate deveni in plan potential. Autoactualizarea presupune indeplinirea mai multor conditii: libertatea fata de restrictiile impuse de cultura sau de sine insusi, faptul ca persoana sa nu fie distrasa de satisfacerea trebuintelor de nivel inferior, persoana trebuie sa se autocunoasca bine, sa aiba o putere realista a puterilor si slabiciunilor sale, a aptitudinilor si abilitatilor sale.

Trebuintele de cunoastere si intelegere Maslow vorbeste si de un alt set de trebuinte umane- de cunoastere si intelegere, pe care nu le plaseaza in cadrul piramidei sale deoarece considera ca acestea au la randul lor un caracter innascut. Argumente in favoarea existentei acestor trebuinte: -animalele isi exploreaza mediul fara alt motiv decat curiozitatea -istoria a aratat ca unii oameni si-au riscat viata pentru cunoastere -multi adulti sanatosi si mature sunt atrasi de cunoastere -adulti sanatosi sufereau de plictiseala datorita existentei monotone pana au fost implicati in activitati intelectuale cu caracter provocative Maslow este de parere ca aceste trebuinte formeaza o ierarhie separata: nevoia de cunoastere este mai puternica decat nevoia de a intelege, intre acestea doua existand o interactiune reciproca.

Metamotivatiile Maslow afirma ca persoanele autoactualizate nu se straduiesc sa obTINA CEVA CI EVOLUEAZA, INTERVENIND METAMOTIVATIA. PERSOANELE LA CARE FUNCTIONEAZA METAMOTIVATIILE NU LUPTA PENTRU REDUCEREA UNOR DEFICIENTE SI NU CAUTA SA REDUCA NISTE TENSIUNI, SCOPUL LOR FIIND SA-SI IMBOGATEASCA EXISTENTA. METAMOTIVATIILE REPREZINTA MAI CURAND MODURI DE A FI DECAT CAUTAREA SI ATINGEREA UNOR OBIECTIVE. FRUSTRAREA ATINGERII METAMOTIVATIILOR PRODUCE, CEEA CE MASLOW NUMEA METAPATOLOGIE. METAPATOLOGIA REPREZINTA DIMINUAREA DEZVOLTARII PLENARE A POTENTIALITATILOR FIINTEI UMANE. EX: METAMOTIVATIE- SIMPLITATE METAPATOLOGIE- COMPLEXITATE INUTILA, CONFUZIE, PIERDEREA ORIENTARII

Caracteristicile persoanei autoactualizate:

Maslow este de parere ca personalitatile autoactualizate nu reprezinta mai mult de 1% din populatie. Astfel el considera ca o persoana autoactualizata are urmatoarele caracteristici: 1 O percepere eficienta asupra realitatii - este capabila sa perceapa lumea si pe ceilalti oameni in mod obiectiv, nu au prejudecati sau idei preconcepute 2 Se accept ape sine, pe ceilalti si natura in general - isi admit punctele tari si slabiciunile fara a distorsiona imaginea de sine 3 Spontani, simpli si naturali- au un comportament deschis, direct, natural si nu este bazat pe jocul de rol social 4 Concentrare pe problem mai curand decat pe propria persoana - considera ca au un sens in viata, o anumita datorie de indeplinit, se dedica unui scop, nu se angajeaza in activitati pentru bani, glories sau putere ci pentru satisfacerea metatrebuintelor 5 Nevoia de intimitate si independenta- au o anumita nevoie de izolare si solitudine decat alti oameni, se bazeaza mai mult pe ei insisi in satisfacerea trebuintelor si nu au o dependent excesiva de ceilalti, sunt mai autonomi decat ceilalti oameni 6 Prospetime permanenta a evaluarilor- au capacitatea de a percepe lumea inconjuratoare cu prospetime, mirare si entuziasm 7 Trairea unor experiente de varf (peak experiences )- au moment de extaz intens, de fericire, de bucurie extrema, in timpul experientelor de varf persoana se considera puternica, increzatoare si hotarata 8 Interese sociale- la fel ca si Adler, Malow considera ca oamenii autoactualizati sunt capabili sa traiasca sentimente de simpatie si empatie pentru omenire in general 9 Relatii interpersonale mai intense- prietenii intense si profunde, au frecvent discipoli si admiratori 10 Sunt mai creative decat restul populatiei - pun in evident inventivitatea si originalitatea in toate aspectele vietii lor, sunt spontani, flexibili, deschisi si nu se tem de faptul ca ar putea face greseli 11 Structura de character de tip democratic - ii accept ape ceilalti si nu dau dovada de prejudecati rasiale, religioase sau sociale 12 Rezistenta la enculturatie- foarte sanatosi sub aspect psihic, sunt autonnome, suficiente lor insele si independente, pot rezista unor presiuni cultural si sociale care le impune anumite linii de gandire si comportament

Personalitatile autoactualizate au si ele imperfectiunile lor , pot fi reci, duri, ascunsi dar astfel de trairi reprezinta exceptii de la comportamentul lor firesc.

Motive pentru care nu toti oamenii devin autoactualizati: 1 Cu cat o trebuinta se situeaza mai sus in ierarhia trebuintelor, cu atat ea este mai putin puternica. Trebuinta de autoactualizare nefiind puternica este usor inhibatade conditiile de mediu 2 Complexul Iona- ne temem si ne indoim de propriile posibilitati si capacitate, dar in acelasi timp ne simtim provocati de acestea 3 Drumul spre autoactualizare presupune mult curaj, efort, disciplina si autocontrol 4 Controlul excesiv sau permisivitatea excesiva din copilarie 5 Dragostea acordata copilului si satisfacerea nevoilor de baza in primii doi ani de viata

S-ar putea să vă placă și