LOGICA ECUATIONALA MULTISORTATA

Virgil Emil Caz

anes u
O tober 1, 2002

Fie (S; ) o signatura multisortata. Vom lu ra ^n ategoria -algebrelor Alg .

Pentru simpli itate vom s rie pe s urt algebra si morsm ^n lo de -algebra si respe tiv morsm de -algebre. ^Intelegerea a estui text ne esita unostiinte privind
algebrele multisortate.

Expresii

Con eptul de expresie asa um este el folosit ^n ^nvatam^antul preuniversitar nu are
o denitie si un ^nteles pre is. Vom da un exemplu are sa ilustreze a est fapt. La
^ntrebarea \este x  y  z o expresie?" raspunsul depinde de ontextul ^n are a fost
pusa ^ntrebarea. Da a operatia  a fost de larata aso iativa, atun i x  y  z este o
expresie. ^In az ontrar ea nu este o expresie deoare e in lude o ambiguitate put^and 
interpretata a x  (y  z ) sau (x  y )  z ambele ind expresii. ^In ontinuare notiunea de
expresie va  denita ^n ipoteza a operatiile u are lu ram nu au ni i o proprietate
suplimentara.

Mai mentionam a ele doua expresii de mai sus mai pot  s rise ^n s rierea
poloneza x  yz si   xyz sau ^n s rierea poloneza inversa xyz   si xy  z . Ne
intereseaza o denitie a on eptului de expresie are sa e independenta de forma de

s riere a a esteia.

Denitia 1.1 Se numeste expresie un element dintr-o algebra libera.

Bine^nteles a a est on ept este ^n a dependent de signatura u are lu ram. ^In plus
notiunea naiva de expresie ne da intuitia ne esara pentru ^ntelegerea on eptului de
algebra libera: algebrele libere nu sunt alt eva de ^at algebre de expresii.
Independenta de modul de s riere al expresiilor orespunde uni itatii abstra tie
de un izomorsm al algebrei libere pentru are este xata multimea generatorilor.
1.1

Evaluarea expresiilor

Un alt on ept deosebit de util at^at ^n matemati a ^at si ^n informati a este el de
evaluare a unei expresii. Desi este lar a pentru a evalua o expresie este ne esar
1

sa dam valori variabilelor are apar ^n ea, mai putin evident este faptul a trebuie
pre izat si unde dam valori a estor variabile. Pentru a ilustra a est fapt mentionam
a expresia x?(y >z ) nu poate  evaluata numai d^and valori variabilelor x; y si z ^ntr-o
multime da a multimea nu este ^nzestrata u doua operatii binare orespunzatoare
simbolurilor de operatii binare ? si >. ^In on luzie pentru a evalua o expresie este
ne esar sa dam
1. o algebra ^n are se fa al ulele si are are a eeasi signatura u ea a expresiei
2. valori variabilelor din expresie.
Mentionam a a da valori variabilelor din multimea X ^n algebra D este e hivalent
u a da o fun tie v : X ! D. Pentru ori e variabila x din X valoarea data lui x
este v (x).
Vom nota u T (X ) algebra liber generata de multimea X de variabile. In luziunea X  T (X ) este e hivalenta u faptul intuitiv a ori e variabila este o expresie.
Prin denitia algebrei libere, pentru ori e algebra D si pentru ori e fun tie v : X !
D exista un uni morsm v# : T(X ) ! D a arui restri tie la X oin ide u v.
Fix^and algebra D vom onstata a exista o bije tie naturala ^ntre Alg (T (X ); D),
multimea morsmelor de algebre de la T (X ) la D, si SetS (X; D), multimea fun tiilor
S-sortate de la X la D. Fie
r : Alg (T (X );

D) ! SetS (X; D)

fun tia restri tie, adi a r(h) : X ! D este restri tia morsmului h la
etatea de mai sus a algebrei libere spune a

X.

Propri-

(8v 2 SetS (X; D))(9!v # 2 Alg (T (X ); D))r(v #) = v

adi a r este bije tie. Existenta a estei bije tii ne permite sa identi am elementele
elor doua multimi nemaifa ^and distin tie ^ntre un morsm v # de la T (X ) la D si
v , restri tia lui la X .
Da a mai sus s riam a a da valori variabilelor din multimea X ^n algebra D este
e hivalent u a da o fun tie v : X ! D a um spunem a:
A da valori variabilelor din multimea X ^n algebra D este e hivalent u a
da un morsm v : T (X ) ! D.
O alta onse inta a elor de mai sus este:
Pentru a deni un morsm de la algebra liber generata de X la algebra D
este su ient sa dam o fun tie de la X la D.

Denitia 1.2 Da a e 2 T (X ) este o expresie u variabile din X si h : T (X ) ! D

morsmul prin are se dau valori ^n D variabilelor, atun i h(e) este rezultatul evaluarii
expresiei e pentru valorile variabilelor date de fun tia h : X ! D. 2
2

Pentru a ne onvinge a a easta denitie modeleaza ore t realitatea vom relua exemplul de mai sus privind expresia x?(y >z ). Sa evaluam a easta expresie ^n multimea
numerelor naturale unde ? este ^nmultirea si > este adunarea.
Pentru valorile x = 2, y = 3 si z = 1 intuitiv obtinem 2  (3 + 1) = 8 iar u
denitia de mai sus unde

h : (T ( x; t; z ); ?;

>) ! (N; ; +)

este morsmul denit prin h(x) = 2, h(y ) = 3 si h(z ) = 1 obtinem

>

h(x?(y z ))

= h(x)  h(y >z ) = h(x)  (h(y ) + h(z )) = 2  (3 + 1) = 8:

E uatii

Sa analizam on eptul de axioma asa um apare el ^n algebra. De exemplu omutativitatea si aso iativitatea se s riu
(8x8y )x?y = y ?x

(8x8y 8z )x?(y ?z ) = (x?y )?z:

Ce sunt a estea? Sunt egalitati de doua expresii uanti ate universal prin multimea
variabilelor ontinute ^n ele doua expresii. De i o astfel de axioma are forma
(8X )l = r
unde l si r sunt din algebra liber generata de multimea X de variabile.
Ce ^nseamna a o axioma este adevarata ^ntr-o algebra D? Intuitiv este ne esar
a rezultatul evaluarii elor doua expresii l si r ^n algebra D sa e a elasi indiferent
de valorile date ^n D variabilelor din X . A easta idee intuitiva ondu e la:

Denitia 2.1 Axioma (8X )l = r este satisfa uta ^n algebra D da a si numai da a
pentru ori e morsm h : T (X ) ! D este adevarata egalitatea h(l) = h(r):
^In ontinuare vom folosi pentru (8X )l = r termenul de e uatie ^n lo ul elui de
axioma, pentru a ne onforma u terminologia internationala.
^In plus vor intra ^n jo si asa zisele e uatii onditionate. De exemplu
(8x8y 8z )(x  y = x  z ) y = z )
eea e orespunde axiomei de simpli are la st^anga are este adevarata ^n ori e grup
sau ^n ori e monoid liber.

2.1 E uatii onditionate

^In logi a e uationala o axioma este o impli atie
a1

= 1 ; a2 = 2 ; : : : ; an = n ) a =

unde ipoteza este o onjun tie de egalitati si on luzia o egalitate. Toata impli atia
este uanti ata universal, fapt ere nu apare s ris mai sus. Da a introdu em ^n
signatura sortul boolean si pentru e are sort s o operatie binara =s u ambele argumente de sort s si rezultat boolean egalitatile din ipoteza devin elemente booleene.
Da a si onjun tia booleana este operatie din signatura, atun i ^ntreaga ipoteza
devine un element boolean. ^In a est adru o axioma, numita ^n ontinuare si e uatie
onditionata a logi ii e uationale, poate  s risa sub forma
(8X ) a =s if

unde a si sunt elemente de a elasi sort s, iar H este un element de sort boolean din
algebra liber generata de multimea X de variabile. Ipoteza impli atiei este data de
onditia H .
^In ontinuare presupunem a ^n signatura noastra xata (S; ) exista
un sort b 2 S (b de la boolean) si un simbol de operatie onstanta t 2 ;b (t
de la true).
De e numai at^at? Pentru a elelalte ipoteze mentionate mai sus( onjun tia
booleana si operatiile binare =s u doua argumente de sort s si rezultat boolean) nu
au ni i un rol ^n demonstratiile are urmeaza. Bine^nteles ele vor  prezente aproape
mereu ^n apli atii.
Pentru a veri a da a o algebra D satisfa e axioma de mai sus se dau valori
arbitrare variabilelor din X ^n D fapt e poate  fa ut printr-o fun tie arbitrara
f : X ! D sau e hivalent printr-un morsm arbitrar h : T (X ) ! D . Apoi se
evalueaza ipoteza H si se veri a da a rezultatul evaluarii hb (H ) oin ide u adevarul
tD din D . Da 
a hb (H ) = tD trebuie a hs (a) = hs ( ). De i -algebra D satisfa e
e uatia onditionata (8X )a =s if H fapt notat prin

D j= (8X ) a =s if H
da a si numai da a
(8h : T (X )

! D) hb (H ) = tD impli a hs(a) = hs( ):

Credem a este bine sa mentionam diferenta esentiala ^ntre semnele =s si =, diferenta
are va  mentinuta onstant pe par ursul ^ntregului text. Egalul indexat de un
sort(=s ) indi a o egalitate formala are poate  adevarata sau falsa. Egalul = are
semni atia uzuala indi ^and deobi ei o egalitate adevarata.
4

^In ele e urmeaza putem evita folosirea multimii X de variabile ^nlo uind at^at
multimea X din uanti atorul (8X ) ^at si algebra libera T (X ) printr-o algebra
libera P . Prin urmare o e uatie onditionata are forma
(8P ) a =s if

unde a si sunt elemente de sort s iar H este un element de sort b din algebra libera
P . Prin denitie
D j= (8P ) a =s if H
da a si numai da a (8h : P ! D) hb (H ) = tD impli a hs (a) = hs ( ).

^In primul r^
and semanti a

Denitia 3.1 O e uatie onditionata este

(8P )l =s r if

unde P este o algebra libera, l si r sunt elemente de sort s din P iar H un element
de sort b din P . 2
O e uatie onditionata ^n are H = tP (tP este adevarul lui P ) devine ne onditionata si este numita pe s urt e uatie. ^In a est az ^n lo de (8P )l =s r if tP s riem
doar (8P )l =s r.

Denitia 3.2 Spunem a algebra D satisfa e e uatia onditionata (8P )l =s r if H

si s riem
D j= (8P )l =s r if H
da a pentru ori e morsm h : P ! D, hb (H ) = tD impli a hs (l) = hs (r): 2
^In ele e urmeaza indi ele  din j= va  omis.
Sa observam a D j= (8P )l =s r da a si numai da a hs (l) = hs (r) pentru ori e
morsm h : P ! D.
^In ontinuare xam o multime de e uatii onditionate, numite axiome.
Mentionam a axiome diferite din pot folosi drept uanti ator algebre libere
diferite. A easta orespunde azului pra ti , de exemplu s riem omutativitatea
xy = yx ^ntr-o algebr
a libera u doi generatori x si y iar aso iativitatea (xy )z = x(yz )
^ntr-o algebra libera u trei generatori x, y si z .

Denitia 3.3 Spunem a algebra D satisfa e sau a D e o -algebra si s riem

D j= da a D satisfa e toate e uatiile onditionate din . 2
5

Interesul nostru se on entreaza asupra onse intelor semanti e ale lui , adi a a
egalitatilor are sunt adevarate ^n ori e -algebra.
De exemplu egalitatea (xy ) 1 = y 1 x 1 este o onse inta semanti a a ori arui
sistem de axiome ale on eptului de grup deoare e ea este o identitate ^n ori e grup.

Denitia 3.4 E uatia ne onditionata (8P )l =s r este o onse inta semanti a(propozitie valida sau tautologie) a lui da a ea este satisfa uta ^n ori e -algebra.
Una dintre prin ipalele probleme puse de logi ieni este gasirea unei multimi ore te
si omplete de reguli de dedu tie pentru onse intele semanti e ale lui , adi a o
e uatie ne onditionata sa poata  demonstrata folosind a este reguli da a si numai
da a ea este o onse inta semanti a a lui . Un raspuns pozitiv la a easta problema
este prin ipalul subie t al a estui text.
Informati ienii sunt mult mai pretentiosi. Ei dores a o masina de al ul sa
poata spuna da a o e uatie ne onditionata este sau nu o onse inta semanti a a lui
. Deoare e a est deziderat nu este posibil ^n general se auta solutii, bazate pe
res rierea termenilor, pentru e are multime de axiome . De exemplu pentru teoria
grupurilor s-a gasit o astfel de solutie.
3.1

Pun tul de vedere lo al

O propozitie (8L)l =s r depinde de algebra libera L din are ea este luata. Noi
vom adopta ^n ontinuare un pun t de vedere lo al adi a vom xa algebra din are
sunt luate propozitiile. ^In a est az va  su ient sa s riem doar l =s r ^n lo de
(8L)l =s r deoare e algebra L este xata prin pro esul de lo alizare. ^In a est mod
multimea propozitiilor valide poate  vazuta a o multime de pere hi de elemente de
a elasi sort, adi a a o submultime a produsului artezian L  L, sau a o relatie
multisortata din algebra L.
In plus vom prefera a ^n lo ul unei algebre libere L sa lu ram ^ntr-o algebra
arbitrara A deoare e on eptul de propozitie valida poate  denit si ^n a est ontext.
^In plus a easta generalizare nu produ e ni i o marire a di ultatii demonstratiilor.
Conform elor de mai sus ^n algebra libera L egalitatea formala l =s r este o
propozitie valida da a si numai da a

8M j=

si 8h : L

!M

hs (l) = hs (r ):

A easta justi a urmatoarea denitie.

Denitia 3.5 ^In algebra A egalitatea formala l =s r a doua elemente de sort s este
o propozitie valida(tautologie, onse inta semanti a a lui ) da a si numai da a

8M j=

si 8h : A

!M
6

hs (l) = hs (r ): 2

^In ontinuare xam algebra

A = (As; A ).

Vom lu ra numai u egalitati formale a =s b de elemente a si b din A de a elasi

sort s pe are le numim propozitii. A esta este pun tul lo al de vedere al logi ii
e uationale.
Cazul ^n are ne intereseaza propozitii din algebre diferite este numit global dar el
nu va  folosit ^n a est text.
Mentionam a algebra xata A nu are legatura u ni i una dintre algebrele libere
P folosite drept uanti ator ^n vreo axioma (8P )l =s r if H din .
3.2

Propozitii valide

Faptul a a =s b este o propozitie valida ^n A se s rie ^n stil lasi j= a =s b sau
a = b pentru a folosi o notatie uzual
a pentru relatii.
Fie h : A ! M un morsm de algebre. Pentru ori e sort s 2 S notam
Ker (h)s

= fa =s b j a; b 2 As si hs (a) = hs (b)g:

Se stie a relatia Ker(h) este o ongruenta denumita si ongruenta nu leara a lui h.
Observam a M j= impli a =  Ker(h). Mai mult

() a =s b 2 Ker(h)s pentru ori e h : A ! M j= ;

T
adi a = = fKer(h) j h : A ! M j= g: Deoare e o interse tie de ongruente este
o ongruenta rezulta a = este o ongruenta ^n A:
Compunerea fun tiilor va  s risa ^n ordinea diagramati a, adi a f : A ! B
ompus u g : B ! C se s rie f ; g : A ! C .
Lema 3.6 Fie (8P )l =s r if H ^n si h : P ! A un morsm. Da a hb (H ) = tA
a= b

atun i hs (l) = hs (r).

Demonstratie: Presupunem a hb (H ) = tA .
Fie B j= si f : A ! B un morsm. Deoare e hb (H ) = tA dedu em a
fb (hb (H )) = fb (tA ), de i (h; f )b (H ) = tB . Deoare e B j=
iar h; f : P !
B este morsm dedu em (h; f )s(l) = (h; f )s(r) adi a fs(hs(l)) = fs(hs(r)): De i
hs (l) = hs (r ). 2

Reguli de dedu tie, ore titudine

Asa um am spus mai sus autam o multime ore ta si ompleta de reguli de dedu tie
pentru multimea propozitiilor valide din A.
Fie RLE multimea urmatoarelor reguli de dedu tie pentru logi a e uationala multisortata:
7

R
S
T
C
Sub

a =s a
a =s b impli 
a b =s a
a =s b si b =s impli 
a a =s
Pentru ori e  s1 s2 :::sn ;s : ai =si bi pentru 1 i n
impli a A (a1 ; a2 ; : : : ; an ) =s A (b1 ; b2 ; : : : ; bn ).
Pentru ori e ( ) l =s r if H
si pentru ori e h :
hb (H ) =b tA impli 
a hs (l) =s hs (r)

8P

 

P !A

Faptul a a =s b este o teorema ^n A se s rie ^n stil lasi ` a =s b sau a  b

pentru a folosi o notatie uzuala pentru relatii.
O regula de dedu tie este onsiderata ore ta pentru o multime de propozitii
M da 
a apartenenta la M a tuturor ipotezelor regulii impli a apartenenta la M a
on luziei.

Teorema 4.1 Regulile de dedu tie RLE sunt ore te pentru multimea propozitiilor

valide din

A.

Demonstratie: Asa um am vazut mai sus = este o ongruenta, adi a este re exiva, simetri a, tranzitiva si ompatibila u operatiile algebrei A. Prin urmare
da a ipotezele regulilor R, S, T si C sunt din = atun i si on luzia lor este din
=.
Lema 3.6 ne arata a a elasi lu ru se ^nt^ampla si u regula de dedu tie Sub . 2
Corolar 4.2 Da a ` a =s b, atun i j= a =s b .
Demonstratie: E su ient sa observam a datorita ore titudinii multimii RLE
de reguli de dedu tie toate propozitiile are apar ^ntr-o demonstratie sunt propozitii
valide.

Proie tivitatea algebrelor libere

O algebra P se numeste proie tiva da a pentru ori e morsm u toate omponentele

surje tive e : A ! B si pentru ori e morsm f : P ! B exista un morsm
g : P ! A astfel ^n ^
at g ; e = f .

Propozitie 5.1 Ori e algebra libera este proie tiva.

Demonstratie: Fie X o multime S -sortata de variabile si A, B doua (S; )algebre. Da a e : A ! B este un morsm u toate omponentele surje tive si
f : T (X ) ! B este un morsm oare are trebuie s
a demonstram a exista un morsm g : T (X ) ! A astfel ^n ^at g ; e = f .
Asa um am aratat mai sus pentru a deni morsmul g este su ient sa dam
a tiunea lui pe variabile.
8

Fie s 2 S si x 2 Xs. Deoare e es este surje tiv, exista ax 2 As astfel ^n ^at
es (ax ) = fs (x). Denim g a ind uni ul morsm u proprietatea 
a gs(x) = ax
pentru ori e s 2 S si pentru ori e x 2 Xs . Este evident faptul a (g ; e)s(x) = fs (x)
pentru ori e s 2 S si ori e x 2 Xs. Deoare e morsmele g ; e si f oin id pe generatorii
algebrei libere T (X ) rezulta a g ; e = f si demonstratia este ^n heiata.
Comentariu. Faptul a gs(x) poate  ales arbitrar ^n es 1 (ffs(x)g) nu garanteaza
uni itatea lui g . 2

Completitudine

Pentru ori e s 2 S si a; b 2 As reamintim a

a  b () ` a =s b () a =s b este o -teorem
a:
Deoare e regulile R, S si T sunt ^n RLE dedu em a  este o e hivalenta. Mai mult,
deoare e C este ^n RLE rezulta a  este ongruenta.
Fie A ^atul lui A prin  si e A : A ! A morphismul anoni de fa torizare.
Conform denitiei algebrei ^at rezulta a adevarul t al algebrei A este A (tA ).
Propozitie 6.1 A j=

Demonstratie: Fie (8P ) l =s r if H 2 si e h : P ! A un morsm u

proprietatea hb (H ) = A (tA ).
Deoare e morsmul A are toate omponentele surje tive si P este algebra proie tiva exista un morsm f : P ! A astfel ^n ^at f ; A = h. Cum Ab (fb (H )) = Ab (tA )
dedu em fb (H )  tA , adi a ` fb (H ) =b tA : Cum multimea teoremelor este ^n hisa
la Sub dedu em ` fs (l) =s fs (r), adi a fs(l)  fs (r) de i hs (l) = hs (r): 2
Teorema 6.2 Completitudine: ` a =s () j= a =s .
Demonstratie: O impli atie a fost demonstrata ^n orolarul 4.2.
Presupunem j= a =s . Din denitia propozitiilor valide rezulta a hs (a) = hs ( )
pentru ori e morsm h : A ! B j= . ^Intru ^at A j= si A : A ! A este
morsm rezulta a A (a) = A ( ); adi a a  , de i ` a =s : 2

Despre tipuri abstra te de date

Teorema 7.1 Pentru ori e -algebra B si pentru ori e morsm h :

si este uni un morsm h# : A ! B astfel ^n ^at A ; h# = h.

A ! B exista

Demonstratie: Tin^and ont de proprietatea de universalitate a algebrei ^at este

su ient sa aratam a a  impli a h(a) = h( ). ^Intr-adevar a  impli a
` a =s , prin urmare j= a =s , de i h(a) = h( ) deoare e h : A ! B j= : 2
Corolar 7.2 Da a A este algebra initiala, atun i A este -algebra initiala.
9