Sunteți pe pagina 1din 1

Liviu Rebreanu s-a nascut pe 27 noiembrie anul 1885 in comuna Tarlisua, judetul Bistrita-Nasaud si a fost un prozator si dramaturg, membru

al Academiei Romane. Liviu Rebreanu s-a nascut intr-o familie numeroasa, avand 13 frati. Tatal sau, Vasile Rebreanu a fost invatator, iar mama, Ludovica, era pasionata de arta si considerate a fi prima diletanta pe scena din Beclean. Acestia au fost inspiratia pentru construirea personajelor din familia Herdelea care apare in romanul Ion. A inceput cursurile scolii primare in anul 1891, urmate de doua clase la Gimnaziul graniceresc din Nasaud, in 1897 transferandu-se la Scoala de baieti din Bistrita unde a urmat inca 3 clase. n anul 1898, ndrgostit fiind, liceanul de clasa a IV-a, scrie "ntia i ultima poezie". Fascinat de o tnr acri dintr-o trup ambulant ungureasc, scrie un vodevil ( comedie uoar a crei intrig, bogat n rsturnri, se bazeaz n general pe confuzie, n textul creia sunt intercalate cuplete cantate). Mai trziu, aflat n Budapesta, a cultivat, fr succes, acelai gen dramatic. n 1900 a nceput s urmeze coala Real Superioar de Honvezi din Sopron ,n nord-vestul Ungariei. La sfritului anului I, a obinut calificativul "eminent". Ca i la Bistria, a manifestat o nclinaie deosebit pentru studiul limbilor strine n 1902, dup abateri de la regulamentul colii, a fost retrogradat din funcia dechestor. La sfritul celui de-al doilea an de coal real, a primit doar distincia simpl. n cel de-al treilea an a pierdut i distincia simpl, din cauza mediei sczute la "purtare". Din 1903 pn n1906 a urmat Academia militar "Ludoviceum" din Budapesta(dei s-a simit atras de medicin, ale crei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). Din nou, n primul an, a primit distincia de eminent. La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, n sud-estul Ungariei. Aici, pe lng ndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupri literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. La Budapesta i Gyula a scris i transcris cinci povestiri, n limba maghiar, din ciclul Szamrltra (Scara mgarilor), satire cu caracter anticazon (volum nepublicat). Sub presiunea unor ncurcturi bneti, a fost forat s demisioneze din armat; n prealabil, scriind n "arest la domiciliu", s-a hotrt s se dedice literaturii. A revenit n Prislop, marturisind: Aici am luat contact cu ranul romn, aici l-am cunoscut mai bine, aici m-am impregnat de toate suferinele i visurile lui - lucruri care aveau s treac mai trziu n literatura mea .

S-ar putea să vă placă și