Instalatia de aprindere

Prin rotirea cheii de contact se inchide circuitul primar al bobinei de inductie (elementele circuitului primar sunt :baterie ,cu borna negativa legata la masa ,comutatorul cu cheie , infasurare primara, contactul mobil apoi fix dupa care masa) prin urmare miezul magnetic genereaza un camp electromagnetic. Dupa pornirea motorului ,axul patrat al ruptorului se va roti cu o turatie de din turatia arborelui motor si va deschide ritmic circuitul primar, astfel campul electromagnetic devine variabil n intensitate. Curentul de nnalta tensiune obtinut n nfasurarea secundara a bobinei de inductie trebuie trimis la bujia cilindrului n care, n momentul respectiv , amestecul carburant este pregatit pentru aprindere. Asadar , pe langa bobina de inductie mai este nevoie de un mecanism suplimentar ,care la un anumit moment sa ntrerupa curentul n nfasurarea primara sis a trimita n acelasi timp curentul din nfasurarea secundara la bujia corespunzatoare.

INSTALAIA ELECTRIC A CLAXOANELOR

Claxoanele fac parte din instalaia de semnalizare sonor (acustic) i au rolul de a semnaliza din timp pericolul producerii accidentelor, ele fiind impuse prin normele de circulaie. Sunetul emis de claxoane trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: S se aud de la distan mare (150m), n special pe drumuri interurbane S nu fie prea strident S se produc imediat ce se comand S se cunoasc uor direcia din care vine i s fie uor decomandat de ctre ofer, de obicei fr a ridica mna de pe volan Folosirea claxonului trebuie s se fac prin semnalizri scurte, pentru a nu deranja prea mult, fr a cuta s surprind sau s sperie.

APRINDEREA CLASICA
. Curba si funcionarea instalaiei de aprindere. clasice Curba tensiunii nalte a bobinei de inducie, n funcie de turaia motorului, caracterizeaz n mod evident funcionarea echipamentului de aprindere. ntruct practic nu se msoar tensiunea nalt, ci distana maxim ntre electrozi la care se produce scnteia electric, caracteristica de funcionare se reprezint n

funcie de distana intre electrozii la care se produce aprinderea i de turaia motorului.

Motorul Otto si Diesel

Otto si-a inceput viata profesionala in postul de comis-voiajor pentru o bacanie din Cologne, dar a devenit tot mai preocupat de tehnologiile care abia apareau in epoca respectiva - mai exact gazele si aburul. Cea mai mare noutate a vremii a fost inventia lui Jean-Joseph-Etienne Lenoir - un motor care ardea gaze naturale. Acesta a fost atasat unei carute si, desi vehiculul se putea misca astfel "pe cont propriu", motorul era extrem de zgomotos si ineficient. Otto s-a gandit ca ar putea imbunatati situatia folosind un combustibil lichid si a inceput sa faca experimente in acest sens. El a construit primul motor cu gaz in anul 1861 si a format un parteneriat cu industriasul german Eugen Langen. Cunoscuta initial sub numele de N.A. Otto & Cie, compania respectiva functioneaza si in prezent, sub numele de Deutz AG. In urma unui accident fericit, Otto a ajuns sa recunoasca valoarea compresiei mixturii de combustibil cu aer inainte de arderea combustibilului respectiv. Astfel s-a nascut ideea ciclului in patru timpi - numit si astazi "Ciclul Otto". Otto si-a petrecut urmatorii cinci ani punand la punct acest proiect, care i-a adus in final medalia de aur pentru 'motorul cu gaz atmosferic' la Expozitia de la Paris, din anul 1867. Motorul Otto. Motorul Diesel. Introducere Definitie: Se numeste motor cu combustie interna orice dispozitiv care obtine energie mecanica direct din energie chimica prin arderea unui combustibil intr-o camera de combustie care este parte integranta a motorului (spre deosebire de motoarele cu ardere externa unde arderea are loc in afara motorului.). Exista de fapt patru tipuri de baza de motoare cu ardere interna dupa cum urmeaza: motorul Otto,motorul Diesel, motorul cu turbina pe gaz si motorul rotativ. Motorul Otto este denumit astfel dupa numele inventatorului sau Nikolaus August Otto, iar motorul Diesel dupa in aceeasi maniera dupa numele inginerului german de origine franceza Rudolf Diesel.Motorul Diesel este folosit pentru generatoare de energie electrica, de asemenea el este utilizat si la camioane si autobuze precum si in unele

automobile. Motorul Otto este motorul folosit pentru majoritatea automobilelor. Componentele unui motor diesel Sectiune printr-un motor Partile esentiale ale unui motor Otto si Diesel coincid. Camera de ardere este formata dintr-un cilindru inchis la un capat si un piston care aluneca de sus in jos. Printr-un sistem biela manivela pistonul este legat de un arbore cotit care transmite lucrul mecanic spre exterior (de obicei cu ajutorul unei cutii de viteze). Rolul arborelui cotit este acela de a transforma miscarea de "du-te vino" a pistonului in miscare de rotatie.Un motor poate avea de la unu pana la 28 de cilindri (pistoane) care pot fi asezate asa zis in linie sau in V. Sistemul de alimentare cu combustibil consta dintrun rezervor o pompa si un sistem pentru vaporizarea combustibilului care l-a motorul Otto poate fi carburator sau la masinile de constructie recenta sisteme de injectie. Aceste sisteme de injectie sunt gestionate electronic iar eficienta lor a facut ca ele sa fie folosite pe majoritatea automobilelor Aerul din ametecul carburant precum si gazele evacuate sunt gestionate de supape actionate mecanic de un ax cu came. La toate motoarele este necesar un sistem de aprindere a combustibilului care la motorul Otto este o bujie. Conform principiului al doilea al termodinamicii un motor trebuie sa cedeze caldura; in general acest lucru este realizat in doua moduri, prin evacuarea gazelor rezultate din arderea carburantului si prin folosirea unui radiator.In timpul deplasarii unui vehicul echipat cu un motor cu ardere interna simpla deplasare genereaza un flux de aer rece suficient pentru a asigura mentinerea temperaturii motorului in limite acceptabile dar pentru ca motorul sa poata functiona si cand vehiculul sta, radiatorul este echipat cu unul sau mai multe ventilatoare. De asemenea se mai folosesc si sisteme de racire cu apa mai ales pentru barci. Motorul Otto Motor Morris din 1925 Motorul Otto standard este un motor in 4 timpi in care pistonul face 4 curse. Sa vedem care sunt acestea:Timpul 1:Admisie pistonul porneste de la capatul superior al cilindrului si in cilindru este aspirat amestecul de aer si benzina deoarece supapa de admisie este deschisa la sfarsitul acestui timp pistonul ajunge la capatul inferior si supapa de admisie este inchisa. Timpul 2:Compresie adiabatica, amestecul se incalzeste pana cind pistonul ajunge la capatul superior.Timpul 3:Ardere si destindere adiabatica; o descarcare electrica a bujiei aprinde amestecul carburant a carui ardere are loc rapid, ca o explozie. De aici provine si denumirea alternativa de motor cu explozie. Presiunea si temperatura in cilindru cresc brusc si pistonul este impins. Timpul 3 este timpul motor, in care se efectueaza lucru mecanic asupra pistonului. La sfarsitul acestui timp se deschide supapa de evacuare