Metoda observatiei

Am pornit de la definirea obsevatiei ca principala metoda de cercetare, de la faptul ca ea consta in urmarirea sistematica a faptelor educationale asa cum se desfasoara ele in conditii obisnuite. Spre deosebire de experiment care se supune interventiei din partea cercetatorului, observatia consta in inregistrarea datelor si constatarilor asa cum se prezinta, cercetatorul asteptand ca ele sa se produca pentru a le putea surprinde. Se foloseste in toate etapele cercetarii si insoteste de obicei toate celelalte metode, oferind date suplimentare in legatura cu diverse aspecte ale fenomenelor investigate. (Nicola, Ioan.,, Pedagogia scolara .E.D.P. Buc.1980.pag.58 ) Observatia, presupune ,, constatarea lucrurilor si fenomenelor asa cum ni le ofera natura in chip obisnuit .(Muster Dumitru. ,,Metodologia cercetarii in educatie si invatamant. Buc.1985.pag.50) In acest context am avut in vedere si precizarea ca pentru a fi adevarat stiintifica, sa o deosebesc de cea obisnuita, spontana, sa o jalonez potrivit unor cerinte itemi sau grile de observatie. Am elaborat astfel, in prealabil, un plan de observatie, am precizat obiectivele ce vor fi urmarite, cadrul in care se va desfasura, precum si instrumentele necesare pentru inregistrarea datelor. Datele observatiei au fost inregistrate imediat fara ca cel observat sa-si dea seama. Profesorul, invatatorul sau educatoarea trebuie sa-l observe pe elev in timpul cand acesta isi traieste viata de copil si de scolar in clasa, ori in afara de ea, intre patru ochi sau in cercul colegilor, dar nelasandu-i

niciodata banuiala ca este supus observatiei exprese destinate sa-l califice. Crearea conditiilor pentru a nu altera desfasurarea naturala a fenomenelor obsevate. Fara indoiala ca actul observatiei vizeaza comportamentul copilului in anumite situatii (activitati obligatorii si libere ) explicandu-se fenomene complexe ca: atentia, strategiile perceptiei si gandirii in realizarea unor sarcini, formarea unor priceperi si deprinderi, atitudinile lor fata de anumite activitati, obiecte oameni. Practica demonstreaza ca obsevatia ca metoda de cunoastere din diverse locuri stiintifica, presupune o cerinta fundamentala si anume aceea de a nu altera spontaneitatea atat de specifica varstei presolare. De aceea, pentru a asigura o cat mai mare obiectivitate a datelor, fenomeneloe trebuie ca aceasta metoda sa fie prezentata in conditii cat mai variabile ; gradinita, excursii, vizite, cercuri de creatie, familie. Materialul informational obtinut prin observare este analizat, prelucrat, interpretat in scopul desprinderii unor concluzii, al formarii unor generalizari. Tinand seama de acestea , consider ca o componenta formativa in planul intelectual si moral al personalitatii copilului prescolar o constituie cultivarea spiritului de observatie si a capacitatii de a percepe realitatea inconjuratoare prin cat mai multi analizatori. De aceea in activitatea mea didactica atat la grupa cat si in cadrul cercului de ,,Cusaturi-tapiserie am acordat o atentie deosebita proiectarii informatiilor ce se transmit copiilor pe baza selectiei unor aspecte din realitate intr-o anumita ordine a largirii orizontului de cunoastere, incepand de la mediul inconjurator, apropiat copilului (covoarele tesute din casa, diferite lucruri cusute, expozitiile organizate cu diferite ocazii ) spre plante (motive florale ), animale, fenomene ale naturii, activitatea sociala a adultilor (tesut, cusut, croit, confectionat, calcat) si a relatiilor dintre ei ( atmosfera de munca ale parintilor, observata cu ocazia unor vizite). Folosind metoda observatiei mi-am cules materialul faptic in legatura cu anumite aspecte, pozitii, comportari pe care le au copiii in timpul desfasurarii unei activitati manuale. In urma observatiei am dedus ca unii copii utilizeaza eficient cunostintele insusite anterior (in

cadrul activitatilor obligatorii) dispun de capacitatea de a face analiza, comparatia, generalizarea, abstractizarea, pe cand altii sunt pasivi, nu pot realiza obiectivele decat cu ajutorul meu. Voi prezenta in continuare un plan de observatie stiintifica in cadrul Metoda observatiei in activitatile manuale ale prescolarilor.

Am pornit de la definirea obsevatiei ca principala metoda de cercetare, de la faptul ca ea consta in urmarirea sistematica a faptelor educationale asa cum se desfasoara ele in conditii obisnuite. Spre deosebire de experiment care se supune interventiei din partea cercetatorului, observatia consta in inregistrarea datelor si constatarilor asa cum se prezinta, cercetatorul asteptand ca ele sa se produca pentru a le putea surprinde. Se foloseste in toate etapele cercetarii si insoteste de obicei toate celelalte metode, oferind date suplimentare in legatura cu diverse aspecte ale fenomenelor investigate. (Nicola, Ioan.,, Pedagogia scolara .E.D.P. Buc.1980.pag.58 ) Observatia, presupune ,, constatarea lucrurilor si fenomenelor asa cum ni le ofera natura in chip obisnuit .(Muster Dumitru. ,,Metodologia cercetarii in educatie si invatamant. Buc.1985.pag.50) In acest context am avut in vedere si precizarea ca pentru a fi adevarat stiintifica, sa o deosebesc de cea obisnuita, spontana, sa o jalonez potrivit unor cerinte itemi sau grile de observatie. Am elaborat astfel, in prealabil, un plan de observatie, am precizat obiectivele ce vor fi urmarite, cadrul in care se va desfasura, precum si instrumentele necesare pentru inregistrarea datelor. Datele observatiei au fost inregistrate imediat fara ca cel observat sa-si dea seama. Profesorul, invatatorul sau educatoarea trebuie sa-l observe pe elev in timpul cand acesta isi traieste viata de copil si de scolar in clasa, ori in afara de ea, intre patru ochi sau in cercul colegilor, dar nelasandu-i niciodata banuiala ca este supus observatiei exprese destinate sa-l califice.

Crearea conditiilor pentru a nu altera desfasurarea naturala a fenomenelor obsevate. Fara indoiala ca actul observatiei vizeaza comportamentul copilului in anumite situatii (activitati obligatorii si libere ) explicandu-se fenomene complexe ca: atentia, strategiile perceptiei si gandirii in realizarea unor sarcini, formarea unor priceperi si deprinderi, atitudinile lor fata de anumite activitati, obiecte oameni. Practica demonstreaza ca obsevatia ca metoda de cunoastere din diverse locuri stiintifica, presupune o cerinta fundamentala si anume aceea de a nu altera spontaneitatea atat de specifica varstei presolare. De aceea, pentru a asigura o cat mai mare obiectivitate a datelor, fenomeneloe trebuie ca aceasta metoda sa fie prezentata in conditii cat mai variabile ; gradinita, excursii, vizite, cercuri de creatie, familie. Materialul informational obtinut prin observare este analizat, prelucrat, interpretat in scopul desprinderii unor concluzii, al formarii unor generalizari. Tinand seama de acestea , consider ca o componenta formativa in planul intelectual si moral al personalitatii copilului prescolar o constituie cultivarea spiritului de observatie si a capacitatii de a percepe realitatea inconjuratoare prin cat mai multi analizatori. De aceea in activitatea mea didactica atat la grupa cat si in cadrul cercului de ,,Cusaturi-tapiserie am acordat o atentie deosebita proiectarii informatiilor ce se transmit copiilor pe baza selectiei unor aspecte din realitate intr-o anumita ordine a largirii orizontului de cunoastere, incepand de la mediul inconjurator, apropiat copilului (covoarele tesute din casa, diferite lucruri cusute, expozitiile organizate cu diferite ocazii ) spre plante (motive florale ), animale, fenomene ale naturii, activitatea sociala a adultilor (tesut, cusut, croit, confectionat, calcat) si a relatiilor dintre ei ( atmosfera de munca ale parintilor, observata cu ocazia unor vizite). Folosind metoda observatiei mi-am cules materialul faptic in legatura cu anumite aspecte, pozitii, comportari pe care le au copiii in timpul desfasurarii unei activitati manuale. In urma observatiei am dedus ca unii copii utilizeaza eficient cunostintele insusite anterior (in cadrul activitatilor obligatorii) dispun de capacitatea de a face analiza, comparatia, generalizarea, abstractizarea, pe cand altii sunt pasivi, nu pot realiza obiectivele decat cu ajutorul meu.