!

"#2

IUNIE 2013

Cumparam prea mult?

!"#2

IN AC EST NUM AR

ALTE ARTIC O LE
pe www.jw.org

ADOLESCENT I S U B I EC T U L D E C O P E R TA

Cumparam prea mult?

PAGINILE 8 11

TINERII SE INTREABA. . . MA OBSEDEAZA INFATI MEA? SAREA De fiecare data cand ma privesc n oglinda, mi se pare ca sunt obeza si urata, marturiseste o adolescenta pe nume Serena. Chiar m-am nfometat ca sa slabesc. Ti-e si tie oglinda un dusman? Cum poti avea un punct de vedere echilibrat cu privire la propria nfati sare?
(Cautati la INVAT ATURI BIBLICE  ADOLESCENTI)

3 LUMEA IN OBIECTIV 4 AJUTOR PENTRU FAMILII Cum puteti pune capat tratamentului tacerii 6 POTRIVIT BIBLIEI Satan 12 T ARI SI POPOARE O vizita n Panama 14 PORTRETE DIN TRECUT Un ultimatum n numele lui Dumnezeu? 16 OPERA UNUI PROIECTANT? Inotatoarea balenei-cu-cocoas a COPII

Cititi povestiri biblice n imagini. Folositi paginile cu activitati pentru a-i ajuta pe copiii vostri sa cunoas ca mai multe despre personajele si principiile morale ce se gasesc n Biblie.
(Cautati la INVAT ATURI BIBLICE  COPII)

Vol. 94, No. 6 / Monthly / ROMANIAN Tirajul fiecarei edi tii: 43 524 000 n 98 de limbi
Aceasta publica tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus tinute prin dona tii. Daca nu exista alta indica tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. Awake! (ISSN 0005237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 112012483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2013 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.

Doriti mai multe informatii sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Accesati www.jw.org sau scrieti-ne la una dintre adresele de mai jos.

MARTORII LUI IEHOVA: ROMANIA: CP 132, OP 39, RO-024330 Bucuresti. MOLDOVA: PO Box 472, MD-2005 Chisin au. Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.jw.org/ro/contact.

 LUMEA IN OBIECTIV

MAPAMOND Organizatia Mondiala a Sanatatii a ajuns la concluzia ca expunerea la noxele emise de motoarele diesel este asociata cu un risc sporit de cancer pulmonar si posibil si cancer de vezica.

IRLANDA Un raport dat publicitatii n 2012 de Asociatia Preotilor Catolici din Irlanda dezvaluie ca 87% dintre catolicii din aceasta tar a respondenti la un sondaj cred ca preotilor ar trebui sa li permita sa se casatoreasca; mai mult, 77% sunt de parere ca femeile ar trebui hirotonisite.

EL SALVADOR La jumatatea lunii aprilie 2012, oficialii guvernamentali din El Salvador au anuntat prima zi, din ultimii trei ani, n care nu s-a comis nicio omucidere. Fiind teatrul mul tor violente ce au lega tura cu drogurile, tara a nregistrat, n 2011, o rata a omuciderilor de 69 la 100 000, una dintre cele mai ridicate din lume.

ANTARCTICA Polenul si sporii fosilizati, extrasi din sedimentele de pe fundul ocea nului, arata ca n Antarctica erau candva paduri de tip tro palmieri si pical. In perioada din eocen carac terizata prin conditii de sera, ierni le erau blande si, n mare parte, fara nghet, iar la poli temperaturile nu erau cu mult diferite de cele de la ecuator.

AFRICA SUBSAHARIANA SI SUD-ESTUL ASIEI Analiza medicamentelor mpotriva malariei a dez valuit ca, n unele zone, medicamentele erau, n general, sub standardele acceptate sau contrafacute, ceea ce avea drept rezultat nu doar esecul tra tamentului, ci si aparitia unor efecte secundare grave. In sud-estul Asiei, 36% dintre medicamentele testate au fost declarate con trafacute, pe cand n Afri ca subsahariana proportia de medicamente contrafacute a fost de 20%.

 AJUTOR PENTRU FAMILII  CASNICIE

Cum puteti pune capat tratamentului tacerii

DIFICULTATEA Cum este posibil ca doi oameni care si-au jurat iubire sa ajunga sa nu-si mai vor beasca ore sau chiar zile n sir? Cel putin nu ne mai certam, si spun ei. Cu toate acestea, problema nu se rezolva, iar cei doi se simt nefericiti.

DE CE SE INTAMPL A Razbunare. Unii parteneri folosesc tacerea ca pe o arma a razbunarii. Sa presupunem ca un sot face planuri de weekend fara sa-si consulte sotia. Cand afla, ea se nfu rie si i spune ca este lipsit de consideratie. El i raspunde numind-o hipersensibila. So tia iese din ncapere ca o furtuna, fierband n tacere. In realitate, ea vrea sa spuna: M-ai ranit, las ca te ranesc si eu. Manipulare. Unii recurg la tratamentul tacerii pentru a obtine ce vor. Imaginati-v a ca un cuplu doreste sa plece ntr-o calatorie, nsa sotiei i-ar placea sa-i ia si pe parintii ei. Sotul obiecteaza: Te-ai casatorit cu mine, nu cu parin tii tai. Apoi nu-i mai vorbeste n speranta de a o face sa cedeze si lui. sa se conformeze dorintelor Fireste, ntreruperea unei dispute le poate da celor doi soti posibilitatea de a se linisti, mai cu seama cand simt ca cearta scapa de sub control. Acest gen de tacere poa te aduce foloase. Biblia spune ca exista un timp pentru a tacea (Eclesiastul 3:7). Cand este nsa folosit ca arma de razbunare sau de manipulare, tratamentul tacerii nu numai ca prelungeste un conflict, dar si submineaza res pectul pe care-l au cei doi unul fat a de celalalt. Cum puteti preveni o asemenea situatie?

Mai multe informa tii de interes pentru familie pe www.jw.org

CE PUTETI FACE Pentru a pune capat tratamentului tacerii trebuie, n pri mul rand, sa recunoaste ti ce este acesta n realitate: o tactica ce functioneaz a, n cel mai bun caz, doar pe ter men scurt. E-adevarat, faptul de a nu vorbi s-ar putea sa va potoleasca dorinta de a va razbuna sau sa-l determi ne pe partener sa cedeze preferintelor voastre. Dar este acesta felul n care vreti sa va purtati cu un om caruia i-ati jurat iubire? Exista modalitati mai bune de a rezolva conflictele. Dati dovada de discernamant. Biblia spune ca iubirea nu se irita (1 Corinteni 13:4, 5). Prin urmare, nu reactio nati genul Tu exagerat la cuvinte rostite la manie, de nu asculti niciodata sau Mereu ntarzii. Incercati, n schimb, sa discerneti ce se ascunde n spatele acestora. De exemplu, mesajul din spatele cuvintelor Tu nu asculti niciodata ar putea fi n realitate Am impresia ca nu-mi iei n serios punctul de vedere. (Principiu biblic: Proverbele 14:29)

VERSETE-CHEIE Cel ncet la manie are mult dis cernamant. (Proverbele 14:29) Unde nu mai sunt lemne, focul se stinge. (Proverbele 26:20) Nu te grabi sa te manii n spiritul tau. (Eclesiastul 7:9)

ARUNCA MINGEA USOR Biblia spune: Exprimarea voas tra sa fie ntotdeauna plina de farmec, dreasa cu sare, ca sa sti ti cum trebuie s a-i r aspunde ti fiecaruia (Coloseni 4:6). Aceste cuvinte se aplica n mod sigur n casnicie. Sa ilustram acest lucru: Intr-un joc cu mingea, a runci mingea n asa fel ncat sa poata fi prinsa usor. Nu o azvarli cu atata fort a ncat coechipierul tau sa fie ranit. Aplica acelasi principiu cand vorbesti cu par tenerul tau conjugal. Cuvintele aruncate cu asprime nu vor face decat sa raneasca. Mai bi ne vorbeste-i cu bl ande te cu amabilitate partenerului tau conjugal, astfel ncat sa poata prinde sensul celor spuse. (Din numarul din 8 ianuarie 2001 al revistei Treziti-v a!)

Trebuie sa vedeti viat a n partenerul de mai degraba un coleg de echipa decat un adversar
Coborati tonul. Certurile tind sa se amplifice pe masura ce continua. Puteti, totusi, schimba cursul unei discutii aprinse. Cum? Iat a ce sfat da cartea Fighting for Your Marriage: Coborati tonul si recunoaste ti punctul de vedere al partenerului. Acestea sunt instrumente puternice pe care le puteti folosi pentru a reduce din tensiune si pentru a linisti spiritele. Adesea, asta e tot ce trebuie. (Principiu biblic: Proverbele 26:20) Nu fiti individualisti. Biblia spune: Fiecare sa caute nu folosul sau, ci folosul altuia (1 Corinteni 10:24). Daca ve deti n partenerul de viat a mai degraba un coleg de echi pa decat un adversar, nu va veti mai simti ofensati atat de usor, nu va veti mai certa si nu veti mai ajunge sa apelati la tratamentul tacerii. (Principiu biblic: Eclesiastul 7:9) Tratamentul tacerii este n contradictie cu porunca Bibliei: Fiecare dintre voi sa-si iubeasca sotia ca pe sine nsusi, iar sotia, la randul ei, sa aiba respect profund fat a de sotul ei (Efeseni 5:33). Drept urmare, ati putea stabili mpreuna cu partenerul ca tratamentul tacerii sa nu faca parte din casnicia voastra.

Trezi ti-va! iunie 2013 5

P O T R I V I T B I B L I E I  S ATA N

SATAN
Este Satan o persoana reala?
CE SPUN OAMENII Unii cred ca Satan Diavolul nu este o persoa na reala, ci raul ce exista n fiecare dintre noi. CE SPUNE BIBLIA Satan este o persoana reala. Este un nger rebel, o fiint a spirituala care i se opune lui Dumnezeu. Biblia l numeste pe Satan conducatorul acestei lumi (Ioan 12:31). El se foloseste de semne mincinoase si de amagiri pentru a-si duce la ndeplinire obiectivele (2 Tesaloniceni 2:9, 10). In Biblie este consemnata o conversatie ce a avut loc n ceruri n tre Satan si Dumnezeu. Daca Satan ar fi fost doar un simbol al rau lui care exista n fiecare persoana, cum ar fi putut Dumnezeu, care este perfect si din punct de vedere moral, sa vorbeas ireprosabil ca cu o latura rea a propriei fiinte? (Deuteronomul 32:4; Iov 2:16) Evident, Satan este o persoana reala, nu o personificare a raului. DE CE AR TREBUI SA VA INTERESEZE? Asa cum un infractor si ascunde identitatea pentru a putea continua sa ncalce legea fara a fi descoperit, tot asa Satan vrea sa credeti ca el nu exista. Pentru a va apara de Satan, trebuie n primul rand sa recunoas teti existenta sa.

Sarpele cel vechi, cel numit Diavol si Satan, . . . induce n eroare ntregul pamant locuit. (Revelatia 12:9)

Mai multe raspunsuri la ntrebari biblice pe www.jw.org

Unde locuieste Satan?

CE SPUN OAMENII Multi cred ca Satan locuieste ntr-un iad de foc, aflat n centrul pamantului. Altii sunt de parere ca el se afla n launtrul oamenilor rai. CE SPUNE BIBLIA Intrucat este o fiint a spirituala, Satan traieste ntr-o sfera invizibila ochilor umani. O vreme, lui i s-a permis sa cutreiere sfera n care locuiesc Dumnezeu si ngerii sai fideli (Iov 1:6). Ulterior nsa, el a fost expulzat din acest loc, iar activitatea lui, dar si a altor spirite rele a fost limitata la vecinatatea pamantului (Revelatia 12:12). Inseamna aceasta ca Satan si a activitatea doar ntr-o desfasoar anumita zona a pamantului? Probabil ati citit, de exemplu, ca anticul Pergam era numit locul n care locuieste Satan (Revela tia 2:13). In realitate, expresia l asa s a se n teleag a ca orasul era un centru al nchinarii satanice. Satan nu numeste niciun loc de pe pamant casa lui. Biblia chiar spune ca toate regatele pamantului locuit sunt ale lui (Luca 4:5, 6).

Vai de voi, pamant . . ., pentru ca Diavolul a coborat la voi.

(Revelatia 12:12)

Poate Satan sa le faca rau oamenilor sau sa exercite influent a asupra lor?
CE SPUNE BIBLIA Majoritatea oamenilor au cedat influentei co rupatoare a lui Satan si au ajuns sub puterea lui (2 Corinteni 11:14). Asa se explica de ce omul nu a reusit sa mbunatateas ca situatia din lume. Biblia consemneaza si cazuri extreme n care Satan sau alti ngeri rebeli au pus stapanire pe unele persoane si le-au provocat suferinte fizice (Matei 12:22; 17:1518; Marcu 5:25). CE PUTETI FACE Nu trebuie sa va fie frica de puterea lui Satan. Intreaga lume zace Pentru a nu ajunge sub influenta sau stapanirea lui, trebuie sa n puterea celui rau. aflati cum i manipuleaza el pe oameni, cu alte cuvinte sa nu fiti (1 Ioan 5:19) n nestiin t a despre planurile lui (2 Corinteni 2:11). Citind Biblia, veti dobandi o cunostin t a vitala despre tacticile lui Satan, iar ast fel veti putea evita sa-i cadeti victima. Debarasati-v a de orice obiecte ce ar putea avea legatura cu activitatea demonilor (Faptele 19:19). Aceste obiecte ar putea fi a mulete, materiale tiparite, materiale video, muzica si aplicatii de calculator care promoveaza spiritismul sau divinatia. Impotriviti-v a Diavolului, iar el va fugi de la voi, spune Biblia (Ia cov 4:7). Aplicand sfaturile ntelepte ale Bibliei, veti putea fi la adapost de masina tiile lui Satan (Efeseni 6:1118).
Trezi ti-va! iunie 2013 7

 S U B I E C T U L D E C O P E R TA

De ce cumparam?
Intr-un sondaj efectuat la nivel mondial n 2012, jumatate dintre respondenti au recunoscut ca au cumparat multe lucruri de care nu aveau nevoie n realitate. In opinia a doua treimi dintre ei, oamenii cumpara prea mult. Astfel de ngrijorari sunt probabil justificate. Multi consumatori sunt prinsi ntr-un cerc vicios al datoriilor crescande. Cercetorii spun ca, n loc sa ne confere mai multa satisfactie, consumul ridicat de bunuri genereaza mai mult stres si nefericire. Atunci de ce cumparam atat de mult?

NDUSTRIA marketingului ne supune pe noi, consumatorii, la un tir continuu de reclame si oferte. Cu ce obiectiv? Ace la de a ne transforma dorintele n necesi tati. ca comportamentul consuma Ei stiu torilor este dictat, n mare masura, de emotii. reclamele si Asadar, nsasi expe rienta shoppingului sunt menite sa ncante la maximum simturile consumatorului. In cartea Why People Buy Things They Dont Need se spune: Cand planuieste sa achizitioneze un produs nou, consuma torul si de regula, o multime construieste, de scenarii fanteziste cu privire la cauta-

rea, gasirea si, pro n final, achizitionarea dusului. Unii specialisti cred ca ncanta rea consumatorului la cumparaturi poate fi atat de mare, ncat acestuia i-ar putea creste chiar nivelul de adrenalina. Exper tul n marketing Jim Pooler explica: Daca percepe starea de exaltare a clientului, comerciantul poate profita la maximum de ea si, implicit, de vulnerabilitatea lui. Ce puteti face pentru a nu cadea n capcana exper tilor n marketing? Lasati sentimentele la o parte si comparati promisiunile cu realitatea.

 mai bun a

PROMISIUNEA: O via t a

Este cat se poate de firesc sa ne dorim o viat a mai buna. Agentii de publicitate ne bom bardeaza cu fel de fel de me saje potrivit carora toate do rintele noastre o sanatate mai buna, sigurant a, mai pu tin stres si relatii mai stranse pot deveni realitate, cu conditia sa facem achizitiile potrivite. CRUDA REALITATE: Cu cat avem mai multe lucruri, cu atat calitatea vietii noastre scade. E nevoie de mai mult

PROMISIUNEA: Prestigiu si o pozi tie social a nalt a Putini sunt cei care vor re cunoaste ca, prin achizitiile lor, doresc sa-i impresioneze pe altii. Jim Pooler declara: Cand oamenii cumpara, sunt ntr-o permanenta competitie cu prietenii, cu vecinii, cu cole gii de munca si cu rudele. De aceea, reclamele prezinta adesea produse de care se bucura oameni bogati, de succes. Mesajul transmis prin astfel de reclame este: Asa poti fi si tu!.

PROMISIUNEA: O imagine

de invidiat
Cartea Shiny Objects expli ca: Obisnuim sa le aratam al tora cine suntem (sau cine ne-ar placea sa fim) folosin du-ne si etalandu-ne bunurile materiale. Cei ce lucreaza n industria marketingului sunt constien ti de aceasta si se straduiesc sa asocieze bran duri ndeosebi branduri de lux cu anumite stiluri de via t a si valori. Cum va priviti pe voi nsiv a? Cum v-ati dori sa va priveasca altii? Ati dori sa va considere o persoana stilata? Atletica? Indiferent care ar fi imaginea pe care v-o doriti, industria mar ketingului promite ca, daca pur si simplu cumparati produsele din brandul potrivit, puteti deveni acel gen de persoana. CRUDA REALITATE: Niciun pro dus cumparat nu ne poate schimba adevarata identitate si nici nu ne poate nzestra cu calitati demne de admirat, precum cinstea si integritatea. Principiu: Podoaba voastra sa nu fie . . . folosirea de bijuterii de aur sau . . . purtarea de mantii, ci sa fie persoana as cunsa a inimii (1 Petru 3:3, 4).

Cu cat avem mai multe lucruri, cu atat calitatea vietii noastre scade
timp si de mai multi bani pen tru a ntretine mai multe bu nuri materiale. Nivelul de stres creste din cauza grijilor cauzate de datorii, iar timpul dedicat familiei si prietenilor se scurteaza. Principiu: Chiar daca cineva are din belsug, viata lui nu depinde de lucrurile pe care le are (Luca 12:15). CRUDA REALITATE: Cand ne stabilim propria valoare com parandu-ne cu altii intram ntr-un cerc vicios al nemultu mirii. Odata atins un nivel al aspiratiilor noastre, ne dorim imediat sa atingem urmatorul nivel. Principiu: Cine iubeste argin tul nu se satura de argint (Eclesiastul 5:10).

Echilibru n ce priveste lucrurile materiale

Promisiunile din reclame rareori corespund realitatii. Exista nsa un ghid demn de ncredere care ne poate ajuta sa ducem o viat a echilibrata si ferici ta. Toate principiile mentionate n acest articol se gasesc n Biblie, Cuvantul lui Dumnezeu. Biblia nu condamna posesiunile materiale, dar ne nvat a ca adevarata fericire decurge dintr-un mod de viat a ce nu are la baza iubirea de bani (Evrei 13:5).

Trezi ti-va! iunie 2013 9

Sugestii pentru a nu cheltui peste masura

Pe langa presiunile exercitate de industria marketingului, si propriile sentimente si obiceiuri ne pot determina sa cheltuim peste masura. Prezentam n continuare sase sugestii care va pot ajuta sa evitati aceasta capcana.
1. Rezistati tentatiei de a cumpara sub impulsul momentului. Va place sa faceti cumparaturi si sa gasiti chilipiruri? Daca da, s-ar putea sa fiti tentati sa cumparati sub impulsul momentului. Pentru a rezista tentatiei, ganditi-v a realist la consecintele pe termen lung pe care le va aduce cu sine achizitionarea, detinerea si ntretine rea bunului pe care intentiona ti sa-l cum parati. Opriti-v a putin si amintiti-v a de achizitii din trecut facute sub impulsul momentului pe care ulterior le-ati regre tat. Lasati-v a timp de gandire nainte de a lua o decizie. 2. Evitati sa faceti cumparaturi pentru a va mbunatati dispozitia. Cumparaturile va pot scoate temporar dintr-o dispozitie proasta. Dar, cand sentimentele negative revin, veti fi probabil si ti s a cheltui ti pentru a mai tenta va simti mai bine. In loc s a proceda ti astfel, apelati la ajutorul unor prieteni de ncrede re sau efectuati o activitate fizica, cum ar fi o plimbare.

Strategii moderne de marketing

Pe langa reclamele televizate, din presa scrisa si de pe internet, expertii din industria marketingului apeleaza la un numar tot mai mare de strategii, ntre care: PROMOVAREA DE PRODUSE: In showuri TV, n filme si n jocuri video sunt prezentate subtil anumite produse sau branduri. MARKETING PRIN INVALUIRE: In situatii cotidiene, reprezentanti platiti folosesc din plin anumite produse si le vorbesc altora cu en tuziasm despre ele, fara sa lase impresia ca sunt pusi sa faca asta. MARKETINGUL PRIN VIU GRAI: Consumatorii sunt ncurajati sa vorbeasca despre produse cu prietenii lor, inclusiv pe retelele sociale. Acestora li se ofera, pentru motivare, mostre ale produselor sau alte recompense.

Mai multe informa tii de interes pentru familie pe www.jw.org

 3. Nu transformati cumparaturile ntr-o for ma de destindere. Prin extravaganta lor, mallurile au transformat cumparaturile n tr-o distractie. Desi poate ca mergeti la mall sau navigati pe internet doar din placere, multe dintre lucrurile pe care le vedeti aco lo sunt create pentru a v a stimula dorin ta de a cumpara. Incercati sa mergeti la cum paraturi numai cand intentiona ti sa achizitiona ti ceva anume si nu deviati de la ce ati stabilit. 4. Alegeti-v Sti a prietenii cu ntelepciune. lul de viat a si prietenilor vostri conversatiile va influenteaz a n mare masura dorintele. Daca constatati ca cheltuiti peste masura doar pentru a tine pasul cu prietenii n seamna ca ar trebui sa va alegeti prieteni care nu pun atat de mult accentul pe bani si pe lucruri materiale. 5. Folositi cardurile de credit cu ntelepciu ne. Cu un card de credit, e mult mai usor s a faci cumparaturi si sa uiti de consecinte. In cercati sa rambursati lunar suma totala de plata. Aflati ce rata a dobanzii si ce comi sioane va sunt percepute si comparati ofer tele de credite pentru a gasi cel mai convenabil card de credit, potrivit propriilor posibilitati. Fiti circumspecti n ce priveste cardurile premium, care au limite de credit mai mari si ofera beneficii care nu va sunt necesare. In loc sa cumparati pe credit, strangeti bani pentru cheltuielile mai mari, iar apoi achitati integral produsul dorit. 6. Cunoaste ti-v a situatia financiara. Daca nu va cunoaste ti bine situatia financiara, puteti c adea mai u sor n capcana de a cheltui peste masura. Pastrati eviden te ac tualizate si fi ti ntotdeauna la curent cu si tuatia voastr a financiar a. Pune ti-v a la punct un plan realist de cheltuieli lunare, bazat pe bugetul vostru si pe cheltuielile din trecut. Tine ti eviden ta cheltuielilor si comparati-le cu planul facut. Rugati un prieten de ncre dere sa va ajute sa ntelege ti chestiuni de ordin financiar care va sunt necunoscute.

Ocrotiti-v a copiii de cultura consumista

Tinta preferata a agentilor de publicitate sunt copiii, iar motivul e lesne de nteles. In prezent, tinerii cumpara si cheltuie mai mult ca oricand. In Statele Unite, adolescentii reprezint a un seg ment de piat a care consuma anual miliarde de dolari. Cercetatoarea Juliet Schor lasa sa se ntelea ga nsa ca copiii prinsi n cultura consumista sunt mai predispusi la depresie si anxietate n perioada copilariei si au relatii mai reci cu parin tii lor. Cum va puteti ocroti copiii? Va prezentam n continuare modalitatile practice prin care unii parinti au reusit sa-si ocroteasca copiii. INSTRUITI-I: Nu-i putem feri pe copii n totalita te de reclame, pentru ca sunt pretutindeni. Prin urmare, le explicam fetelor noastre ca agentii de publicitate urmaresc ceva, si anume sa cas tige bani. Ei nu au n vedere binele nostru (James si Jessica). NU CEDATI: Copiii exercita presiuni asupra ta ca sa le cumperi ce vor si ncearca din rasputeri sa te nduplece. Dar e important sa nu cedezi. In cele din urma, ei nvat a ca nu obtin mereu ceea ce vor. Cand fiica noastra era mai mica, discu tam deseori ntre noi, parintii, despre cum putem fi echilibrati si ce limite putem trasa (Scott si Kelli). LIMITATI-LE EXPUNEREA LA PUBLICITATE: Fami lia noastra se uita foarte putin la televizor. Pur si simplu nu face parte din programul nostru. Ne umplem timpul care ar putea fi petrecut n fata televizorului cu alte activitati. Gatim si man cam mpreuna, iar baietii nostri sunt niste soa reci de biblioteca (John si Jennifer).

Trezi ti-va! iunie 2013 11

 T ARI S I P O P OA R E  PA NA M A

O vizita n Panama

S
Arhipelagul San Blas Canalul Panama

PANAMA

TATUL Panama este, probabil, cel mai bine cunoscut pentru canalul cu acelasi nume, o cale maritim a ce leag a Oceanul Atlantic de Oceanul Paci fic. In plus, ntrucat este o punte ntre continentul nord-american si cel sud-american, statul Panama este si o punte ntre oameni. Teritoriul lui reuneste o varietate de rase si culturi. O mare parte din popu latie si descinde din uniuni ntre bastina si europenii de odinioara. In 1501, cand au sosit n Panama, exploratorii spa nioli au gasit aici o sumedenie de comunitati indige ne, unele continuand sa existe pana azi. Una dintre acestea este guna (numita n trecut kuna). Multi din populatia guna locuiesc n sectorul indigen al arhipe lagului San Blas si de-a lungul coastei Marii Caraibi-

 STIA TI Broasca aurie CA. . .? de Panama si flutura membrele anterioare pentru a-i atrage pe eventualii parteneri si pentru a-si avertiza adversarii

Femeie guna mbracata n mola, bluza viu-colorata cu modele realizate ntr-o tes a multistratificata, atur tin and n m aini maimu tic a marmoset

lor, n apropierea granitei dintre Panama si Columbia. Aici vaneaza, pescuiesc din canoe si si cultiva propriile terenuri pentru obtinerea hranei. In comunitatile guna, cand un barbat se casatores te, se muta la sotia sa, locuie ste mpreun a cu familia ei extinsa si munceste pentru membrii acesteia. Da ca sotia i naste o fetit a, el si familia lui pot sa plece de langa socri si sa-si formeze propria gospodarie. In Panama exista circa 300 de congregatii ale Mar torilor lui Iehova. Pe langa spaniola, ntrunirile se tin n chineza, creola haitiana, engleza, gujarati, guna, limbajul semnelor panamez si ngabere.
Paginile 12 si a: 5 Alvaro Leiva/age fotostock; femeie guna: 5 Wolfgang 13: canalul Panam Kaehler/SuperStock; broasca: Courtesy Brian Gratwicke; barca: 5 Michel Renaudeau/age fotostock

DAT E GE NE RALE
Populatie: 3 629 000 Capitala: Panama Limba oficiala: spaniola Forma de guvernare: democratie a constitutional Clima: tropicala Relief si vegetatie: paduri montane racoroase, savane si paduri tropicale umede. Are peste 1600 de insule raspandite de-a lungul ambelor coaste.

Trezi ti-va! iunie 2013 13

PORTRETE DIN TRECUT  EL REQUERIMIENTO

Un ultimatum IN NUMELE LUI DUMNEZEU?

Daca nu va veti supune, . . . va voi nfrunta cu ajutorul lui Dumnezeu si voi lupta mpotriva voastra, oriunde si n orice fel va fi nevoie. Va voi sili nentarziat sa ascultati si sa va supuneti Bisericii si Maiest a tii Sale; v a voi cuceri pamanturile si va voi face sclavi pe voi, pe femeile voastre si . . . mi voi nsusi pe copiii vostri, bunurile voastre si veti cunoaste puterea mea de a v a face r au . . . Moartea si nenorocirea care se vor abate astfel asupra voastra vor fi din vina voastra, nu a Maiestatii Sale sau a noastra. INTRE toate declaratiile oficiale consemnate vreodata, aceasta este una dintre cele mai bizare. Ea face parte dintr-o proclamatie cunoscuta sub numele spaniol de el Requerimiento (Cererea), pe care, n secolul al XVI-lea, con chistadorii au trebuit sa o citeasca cu voce tare cand au ajuns pe teritoriul Americilor pentru a le cuceri. Dar ce le proclamau conchistadorii bastina silor si de ce? Convertirea for tat a la catolicism La scurt timp dupa ce Columb a pus piciorul pe noul con tinent n 1492, Spania si au pretins suprematie Portugalia asupra teritoriilor descoperite. Intrucat l considerau pe papa reprezentantul lui Cristos pe pamant, ambele natiuni au apelat la el pentru a reglementa disputa. Sub ndruma rea papei, Biserica a mpar tit teritoriile ntre Spania si Por tugalia, cu conditia ca cele doua puteri sa trimita misionari pentru a-i converti pe bastina si la catolicism. Pe masura ce cuceririle se extindeau, monarhia spaniola a ncercat sa justifice faptele conchistadorilor. Spaniolii pre tindeau ca, ntrucat papa actionase n numele lui Dumne zeu cand le conferise dreptul de a stapani noul teritoriu, cu ceritorii erau liberi sa dispuna de indigeni si de bunurile lor si sa le ngradeasca libertatea. Spaniolii au redactat un document pentru a-i informa pe bastina si despre decizia papei. Prin urmare, acestora li s-a

5 INTERFOTO/Alamy

S I C A . . .? T I AT
( El Requerimiento a fost un ultimatum dat de conchistadori cand au ajuns pe teritoriul Americilor n secolul al XVI-lea. ( Populatiilor indigene li se cerea sa recunoasca autoritatea Bisericii Catolice. ( Documentul trebuia citit cu voce tare n spaniola sau n latina, limbi pe care bastina sii nu le ntelegeau. ( Aceasta a fost una dintre cele mai revoltatoare proclamatii din istoria Americilor.

 Violenta era scuzabila n numele unei cauze drepte, sau cel putin asa se credea. Prin urmare, Spania a trebuit sa nascoceasca astfel de cauze.
(Francis Sullivan, profesor iezuit de teologie)
impus sa se converteasca la crestinism si sa devina supusi ai regelui Spaniei. Daca opuneau rezistent a, spaniolii se simteau ndreptati ti sa porneasca un razboi drept mpo triva lor n numele lui Dumnezeu. Nedrept, lipsit de pietate, revoltator Coroana spaniola a ordonat citirea proclamatiei pentru a-si lini sti con stiin ta si pentru asi justifica cuceririle colo niale. Conchistadorii citeau deseori proclamatia la bordul navelor naintea unui raid sau dupa ce debarcau, n fata unor indigeni ce nu ntelegeau limbile europene. Uneori, documentul era citit chiar n fata colibelor goale, abando nate de bastina sii ngroziti. Aceasta convertire for tat a a localnicilor a dus la adeva rate varsari de sange. De exemplu, n timpul unei batalii din Chile n anul 1550, aproximativ 2 000 de araucani au fost pur si simplu macelariti. Referitor la cei ramasi n viat a, conchistadorul Pedro de Valdivia i-a spus regelui: La doua sute dintre ei le-au fost taiate mainile si nasul din cauza ne supunerii lor neobrazate, desi n repetate randuri le transmisesem prin mesageri porunca [el Requerimiento] Maies tatii Voastre.1 Se prea poate ca citirea proclamatiei sa fi mangaiat constiin ta invadatorilor. Cu toate acestea, declaratia nu a promovat cu nimic religia spaniolilor. Bartolomeo de Las Casas, calugar misionar care a trait n secolul al XVI-lea si care a fost martor la efectele proclamatiei, a scris: Cat de nedrept, lipsit de pietate, revoltator, irational si absurd a fost decretul! Ca sa nu mai vorbesc de cumplita dezonoare adusa religiei crestine. Cronicarul Gonzalo Fernandez de Oviedo a spus cu parere de rau ca atrocitatile comise mpo triva populatiilor indigene din Americi le-au lasat acestora o impresie foarte negativa despre crestinism. Este Dumnezeu raspunzator de atrocitatile comise de puterile politice si ecleziastice n numele sau, cum sustin ele? Biblia afirma: Departe de adevaratul Dumnezeu sa faca ce este rau si de Cel Atotputernic sa faca ce este nedrept (Iov 34:10).
1 Potrivit unor surse, Cererea a fost abolita n 1573.

EVENIMENTE

1492 ) Columb ajunge pe teritoriul Lumii Noi cca 1493 ) Papa Alexandru al VI-lea confera monarhiei spaniole si celei portugheze suprematie asupra teritoriilor Lumii Noi

Papa Alexandru al VI-lea: 5 The Art Gallery Collection/Alamy; indieni: 5 SuperStock

1513 ) El Requerimiento intra n vigoare

1550 ) Aproximativ 2 000 de araucani sunt ucisi n Chile 1573 ) Coroana spaniola abroga proclamatia

Trezi ti-va! iunie 2013 15

O P E RA U NU I P RO I E CTANT ?

balenei-cu-cocoas a

Inotatoarea

BALENA-CU-COCOAS A adulta este mai mare si mai grea decat un autobuz. Totusi, n timp ce noata si se rasuceste n apa, acest mamifer urias este de-o agilitate incredibila. Cum reuse ste sa se miste asa de usor? Unul dintre secretele balenei consta n protuberantele de pe nota toare. Ganditi-v a: Majoritatea balenelor si a altor cetacee au notatoare cu margini anterioare netede. Insa n ca zul balenei-cu-cocoas a, lucrurile stau altfel: muchia anterioara a notatoa rei prezint (numite tu a protuberante berculi). In timp ce balena noata, iar apa trece peste protuberante, fiecare dintre acestea da nastere la vartejuri. Protuberantele totodata directionea za fluxul apei si creeaza turbulente. Acest efect i mareste balenei forta ascensionala, permit andu-i sa-si ncli ne notatoarele la un unghi de atac mare fara sa piarda din viteza. In plus, la unghiuri de atac mari, protuberantele reduc din rezistenta la naintare un avantaj important pentru notatoarele lungi ale balenei, care masoara o treime din lungimea corpului. Cercetatorii vor sa se foloseasca de aceasta descoperire pentru a con strui carme, turbine de apa, mori de vant si pale de elicopter mai eficiente. Ce credeti? Au aparut balena cu-cocoas a si notatoarea ei prin evolutie? Sau sunt opera unui Proiec tant?

g13 06-M

n o

Puteti descarca gratuit aceasta revista, precum si editii anterioare

Biblia disponibil a online n aproximativ 50 de limbi

Accesati www.jw.org sau scanati acest cod