Revist` a pie]ei de art` din Rom=nia iunie - iulie 2006

expozi]iiantichit`]ianticariatefilatelie numismatic`case de licita]iimuzeeclasic colec]iiconcerterestaurareatelierecarte spectacoleavanpremier`galeriideart`

MAGAZIN

Se distribuie gratuit \n fiecare lun`

1 an
MAGAZIN

ARTA R~M+NE
C
anicul` prin Europa, la Bucure[ti ca [i la Paris! Cea mai scump` carte v=ndut` la o licita]ie din Rom=nia este o tip`ritur` rom=neasc`. Un exemplar bibliofil, num`rul 1 din tirajul oricum limitat al edi]iei din 1929 al c`r]ii lui Ilarie Voronca Plante [i animale a fost adjudecat cu 200 de milioane de lei vechi. Exemplarul nr 1 a fost tip`rit special pentru Ion Minulescu, pe atunci ministrul culturii. Volumul, cu desene de Constantin Br=ncu[i, este cunoscut \n toat` lumea, iar la Paris, se va vinde probabil din nou cu un pre] mult mai mare. (Sau poate va r`m=ne \ntr-o bibliotec` bucure[tean` a[a cum se \nt=mpl` [i cu exemplarul num`rul 2 din tiraj) La Bucure[ti deocamdat`, \n cur=nd [i la Paris, Ion Irimescu se vinde tot mai scump. La Paris este organizat` \n premier` absolute` o expozi]ie Nicolae Grigorescu. Grigorescu en plein air am putea spune, ca s` ne referim la ceea ce a \nv`]at cel mai bine Grigorescu din Fran]a, de la Barbizon. La Bucure[ti, [i la Paris, [i \n alte centre universitare o nou` genera]ie de arti[ti plastici a \ncheiat ciclul la {colile de Arte Frumoase. De acum \nainte vor fi arti[ti profesioni[ti. {i pentru ei se organizeaz` \n luna august la Bucure[ti Bienala Tinerilor Arti[ti - Absent Without Leave -AWOL. De la t=rgurile anticarilor sau ale colec]ionarilor la expzi]iile mai mult sau mai pu]in comerciale ale marilor muzee, de la [colile de var` unde arta este un hobby de vacan]` la taberele de crea]ie, arta \[i face loc insistent \n lumea noastr`. Nou` sau veche, ARTA ram=ne. Canicula trece!

colec]ii filatelie numismatic` galerii de art` muzee clasic internetart amintiri restaurare ateliere carte spectacole concerte
avanpremier`

case de licita]ii

vernisaje expozi]ii antichit`]i anticariate

evenimente

gratuit \n 5000 de exemplare.

anticArt magazin apare \n fiecare lun` [i se distribuie

Editori: Anticart Magazin SRL, J40/17402/17.10.2005, R 18045641 Remus Andrei Ion (editor coordonator) tel: 0744.156.840, Dorin Mihalache tel: 0722.125.935

anticartreview@yahoo.com, remusandreion@gmail.com, dorin_mihalache@yahoo.com Format editorial [i grafica:

www.anticartmagazin.ro

Arhitection Studio Layout: INNA Grup SRL -

tel: 0740.255.613 Parteneri anticArt magazin: Funda]ia cultural` Paolo Mercuri (www.paolomercuri.ro) Arhitection Studio Coperta: Nicolae Grigorescu - Pe marginea m`rii (1881-1882)
iunie-iulie 2006

GRIGORESCU
Itinerariul unui pictor roman, de la Barbizon la Impresionism
Expozitia prezentata la Musee des Beaux Arts-Agen (22 aprilie - 14 august), apoi la Musee departamental de lEcole de Barbizon (9 septembrie - II decembrie) reprezinta prima expozitie monografica a lui Grigorescu in Franta, 0 tara pentru care este inca un necunoscut. Initiativa deschiderii acestei expozitii a apartinut Muzeului de Arte Frumoase din Agen, care, detine, in Franta, cea mai bogata colectie a artistului, provenind in mare parte din cele doua donatii succesive ale familiei doctorului Brogue, unul din cei mai mari dermatologi ai [colii franceze de medicina. Doctorul Louis Brogue (1856 1928), nascut intr-o localitate la cativa kilometri de Agen, profesor [i medic reputat, 11 cunoa[te pe Grigorescu prin intermediul pictorului Charles Laforce, in jurul anilor 1880, la Paris. 11 trateaza, se pare, de 0 boala cronica mai veche care-i va aduce mai tarziu cunoscutele probleme de vedere, cauza grizarii paletei artistului. Cei doi devin foarte apropiati, Grigorescu fiind de nenumarate ori gazduit in casa doctorului de la Paris, un mare admirator al artei moderne [i un cunoscut al saloanelor anuale, el insu[i cochetand in tinerete cu pictura. Din colectia sa de 12 lucrari semnate Grigorescu, achizi1ionate sau oferite chiar de catre artist, fac parte cunoscutele peisaje, portrete de taranci din zona subcarpatica, care cu boi, marine [i flori, panze pictate mai ales in a[a-numita perioada alba. Ceva mai tarziu colectiei muzeului se adauga 0 a treisprezecea lucrare - Vas Cll jlori de camp - donata de catre Emanuela Munteanu, sotia poetului roman Basil Munteanu, mort in exil in 1972. Muzeul National de Arta al Romaniei a imprumutat pentru aceasta expozitie lara precedent 34 de lucrari, dintre cele mai reprezentative, printre care binecunoscutele Taranca din Mllscel. Andreescllia Barbizon, Interior fa Vitre. Strada din Dinan. La marginea marii. acoperind cele mai importante etape ale creatiei artistului: peisajele [i portretele

iunie-iulie 2006

|N FRAN}A

GALERIE

Autoportrait (Homme plong dans ses penses) (1863 1864) Muse National dArt de Roumanie Troupeau sabreuvant (1862 - 1869) Muse National dArt de Roumanie La vieille ravaudeuse (1867) Muse National dArt de Roumanie A lore de la fort de Fontainebleau (1867) Muse National dArt de Roumanie; Paysage (1866 1869) Muse National dArt de Roumanie
iunie-iulie 2006

GALERIE

Cour intrieure Barbizon (1866) Muse National dArt de Roumanie Paysanne de Muscel (1874 - 1875) Muse National dArt de Roumanie Paysan bchant un champ (1862 - 1863) Muse National dArt de Roumanie Automne Fontainebleau (1866 - 1869) Muse National dArt de Roumanie Paysage aux rochers Fontainebleau (1864 - 1867) Muse National dArt de Roumanie Paysage avec troupeau de moutons (1862 - 1869) Muse National dArt de Roumanie

iunie-iulie 2006

pitore[ti ale satului romanesc, lectia plainair-ului de la Barbizon [i aceea a impresionismului din Bretania. AIMuri de acestea au fost expuse 2 lucrari de la Palais des Beaux-Arts de Lille (Marina. 1875 [i Interior, 1881-1885). portretul realizat de Grigorescu compatriotului sau, celebrul doctor [i colectionar al impresioni[tilor, Georges de Bellio, aflat astazi la muzeul Marmottan-Paris, precum [i alte lucrari din bogata colectie a doctorului Brogue. Intre acestea intalnim nume ca Boudin, Daubigny, Dupre, Lepin, pictori pe care Grigorescu i-a cunoscut [i alaturi de care a lucrat la Barbizon, [coala pe care a preferat-o in defavoarea celei de Belle Arte din Paris, mult mai apropiata sensibilitatii sale [i traditionalei legaturi om-natura pe care 0 mo[tenise prin ascendenta sa. Expozitia este gazduita intr-un spatiu de exceptie - Eglise des Jacobins - 0 veche capela a unei manastiri dominicane, construita la mijlocul secolului al XIll-lea. In drumul sau febril catre definire [i cunoa[tere, Grigorescu a parcurs, de-a lungul vietii sale, pentru intreaga pictura romaneasca, anevoioasa cale de la puternica traditie bizantino - orientala spre modernitate, de la conditia artistului me[ter spre aceea a artistului - individualitate, spre adevarata creatie, eliberata de reguli [i canoane. Conservator Monica Enache Curier al expozitiei

Une promenade royale la Constanta

Les relations entre les Pays Roumains et les peuples de lest ont t depuis toujours assez froides, distantes ou mme hostiles. On pourrait voquer une seule exception, savoir lamiti de Petru cel Mare et du vovode moldave Dimitrie Cantemir, une relation qui, cependant, na pas eu deffets bnfiques - dans le plan politique- pour la Moldavie... En t 1914, les souverains des deux monarchies, le roi Charles l I et le tzar Nicolas le second, ont essay damliorer les relations roumaines-russes, dans un moment o les rapports entres les Etats devenaient assez tendus dans toute lEurope (les tensions entre lempire autrichien hongrois et la Serbie allaient atteindre leur point culminant, dclanchant la premire conflagration mondiale par lattentat de Sarajevo, seulement deux semaines aprs la visite du tzar russe en Roumanie...). Ce rapprochement diplomatique des deux pays - concrtis dans la visite de Constanta - avait t imagine par Ionel Bratianu, le chef du nouveau gouvernement libral et par Sazonov, le ministre des affaires extrieures de la Russie. On sait que Bratianu avait la ferme conviction que les intrts de la Roumanie taient mieux servis si le pays tait plac plutt du ct de lEntente, que du ct

de Pouvoirs Centraux. Plusieurs conjonctures favorables de ce moment ont rendu possible cette rencontre historique. La premire, qui reprsenterait le vrai motif de la visite, a t la chance dun mariage dynastique. Par hasard, le fils an du prince hritier de la Roumanie, Charles, (le futur roi Charles II), avait 21 ans, et la grande archiduchesse Olga, la fille ane du tzar, venait davoir 18 ans... Lide du mariage dynastique appartenait toujours Bratianu... La reine Marie y a adhr volontiers ds le premier moment, tout comme Sazonov. Un autre facteur favorable a t lamiti chaleureuse de la reine Marie et du tzar Nicoals, qui taient galement

des cousins. Par ailleurs, Marie reconnat que lamour de sa vie a t Nicky, avec sa sensibilit, sa tendresse et la douceur de ses beaux yeux. Le roi Charles I-er voyait cette visite, avant tout, comme une occasion pour consolider une nouvelle collaboration entre la Roumanie et la Russie, comme une rponse sa visite en Russie de 1898 et, non en dernier lieu, comme leffacement de lancienne offense, qui navait pas cess de lui faire du mal, depuis 1877-1878 et jusqu prsent, comme laffirme la reine Regina Maria dans ses mmoires. Antrieurement, deux autres rencontres avaient eu lieu entre la duchesse Olga et le prince Charles, Potsdam et Tarskoe Selo, mais aucun des deux ne sentait une attraction pour lautre et ne voulait se marier ... Plus encore, Alexandre, lpouse du tzar, naimait point la reine Marie (et lenvers) et, ultrieurement, Marie craint que son fils ne contacte une maladie du systme vasculaire, lhmophilie, que les Romanoff portaient de faon latente. Dans ces conditions, il tait vident que le dernier mot concernant ce mariage illusoire appartenait aux deux jeunes, et que cette nouvelle visite en tait peuttre la dernire occasion. Dans le mme sens, il faut mentionner que la reine Marie - qui ne sentendait pas avec son fils Charles - avait

iunie-iulie 2006

O plimbare Imperial` la Constan]a

Nicky cu sensibilitatea, tandre]ea [i dulcea]a frumo[ilor s`i ochi. Regele Carol I vedea n aceast` vizit`, mai nt=i de toate, nt`rirea unei noi n]elegeri ntre Rom=nia [i Rusia; un r`spuns la vizita sa din 1898 n Rusia [i, nu n ultim r=nd, [tergerea mai vechii jigniri, ce nu ncetase a ustura, de la 1877-1878 [i p=n` azi, dup` cum afirm` Regina Maria n memoriile sale. Anterior, alte dou` nt=lniri ntre Ducesa Olga [i Prin]ul Carol avuseser` loc la Potsdam [i }arskoe Selo, dar nici unul dintre cele dou` vl`stare regale nu sim]ea vreo atrac]ie c`tre cel`lalt [i nici unul nu dorea s` se c`s`toreasc`. Ba, mai mult, ]arina Alexandra n-o pl`cea deloc pe Principesa Maria ([i invers) iar, ulterior, Maria s-a temut pentru fiul ei de pericolul contact`rii unei boli a sistemului vascular pe care Romanovii o purtau deja, latent: hemofilia. n aceste condi]ii, era de a[teptat ca ultimul cuv=nt n privin]a acestei iluzorii c`s`torii s`-l aib` tinerii, ntr-o ultim` ncercare de aproape, cu prilejul acestei vizite. n acela[i sens, este demn de men]ionat c` Principesa Maria - care nu se n]elegea deloc cu fiul s`u Carol apelase la Alexandru Marghiloman, cer=ndu-i s` intervin` pe l=ng` fiul s`u pentru a-l convinge s` fie prezent la primirea familiei imperiale ruse. A[adar, ntr-o

Rela]iile dintre }`rile Rom=ne [i popoarele de la r`s`ritul lor au fost dintotdeauna reci, distante, sau chiar de vr`jm`[ie. S-ar putea invoca doar o singur` excep]ie, anume prietenia dintre Petru cel Mare [i voievodul moldav Dimitrie Cantemir, o rela]ie f`r` efecte benefice ns` - n plan politic- pentru }ara Moldovei) n vara anului 1914, suveranii celor dou` monarhii, Regele Carol I [i }arul Nicolae al II-lea, au ncercat s` amelioreze rela]iile rom=no-ruse, ntr-un moment de accentuare a ncord`rii raporturilor interstatale n ntreaga Europ` (tensiunile dintre Imperiul austro-ungar [i Serbia aveau s` ating` punctul culminant, declan[ator al primei mari conflagra]ii mondiale, al atentatului de la Sarajevo, la doar dou` s`pt`m=ni dup` vizita ]arului rus n Rom=nia). Aceast` apropriere diplomatic` a celor dou` state - concretizat` n vizita de la Constan]a - fusese ticluit` de Ionel Br`tianu, [eful noului guvern liberal [i Sazonov, ministrul de externe al Rusiei. E [tiut c` Br`tianu avea convingerea ferm` c` interesele Rom=niei sunt mai bine slujite situ=nd ]ara, mai degrab`, pe partea Antantei, dec=t de partea Puterilor Centrale. Mai multe conjunc]i favorabile, la acea dat`, au f`cut posibil` realizarea acestei nt=lniri istorice. Prima dintre ele, dar care pentru cei mai mul]i dezv`luie adev`ratul motiv al vizitei, era [ansa unei

c`s`torii dinastice: nt=mplarea f`cea ca fiul cel mare al Principelui mo[tenitor al Rom=niei, Carol (viitorul Rege Carol al IIlea), s` fie la v=rsta de 21 de ani, iar Marea Arhiduces` Olga, fiica cea mare a }arului, s` fi mplinit 18 ani. Ideea c`s`toriei dinastice i apar]inea tot lui Br`tianu, Regina Maria, din prima clip`, a subscris cu bucurie, la fel [i Sazonov. O alt` conjunctur` favorabil` a reprezentat-o faptul c`, mai mult dec=t vrei primari, Principesa Maria [i }arul Nicolae erau foarte buni prieteni, iar sentimentele puternice ale Mariei pentru v`rul s`u erau bine cunoscute. Dealtfel, Maria recunoa[te c`, suflete[te, marea iubire a vie]ii sale a fost

iunie-iulie 2006

parl avec Alexandru Marghiloman, en lui demandant dintervenir auprs de son fils pour le convaincre dtre prsent la rception de la famille russe. Par consquent, un beau matin dt, le 14 juin 1914, ft son apparition lescadre russe, avec, en tte, llgant yacht Standarth de la famille royale. Sur tous les mats voltigeait le drapeau du Saint Andr et il y avait une atmosphre de fte. Sur le fond de lhymne royal, le tzar a descendu sur le quai dhonneur. Le roi avait un air solennel et la reine a dit un beau message de soyez les bienvenus. La reine Maria, investie avec la fonction dun vrai matre des crmonies raconte le droulement de la visite : Les crmonies ont commenc par un Te Deuni solennel, dans la cathdrale soigneusement orne car lUnique (le roi Charles Ier ; n . n.) savait combien lglise tait importante pour les souverains russes; une partie de la messe a t tenue en russe et une autre en roumain ; ensuite, une promenade dans la ville avec la carrosse pour donner satisfaction aux gens, ensuite la parade de larme, avec le roi Charles qui a dfil lui-mme la tte de ses troupes ; le tzar a t nomm chef honorifique du cinquime rgiment de Husari Rosiori. Aprs, on a djeun en famille, dans le pavillon de la reine et ensuite la prsentation des principales personnalits officielles (1,3). Au djeuner, le roi a prononc un discours dans lhonneur de ses htes, dont on peut citer: Je salue avec une joie sincre larrive sur la terre roumaine de Votre Majest Impriale de Votre Auguste Famille. Nous voyons cet heureux vnement comme une nouvelle preuve des sentiments damiti que Votre Majest nous a montrs depuis tant dannes. Le but permanent de la Roumanie est toujours de con-

tribuer au maintien de la paix bnie par un quilibre stable et par des relations cordiales entre tous les tats de cette partie de lEurope. La visite du tzar Nicolas Constanta sest finie dans une atmosphre amicale. On pourrait dire que la Roumanie et la Russie avaient fait un pas dans leur rapprochement, mme si, en ce qui concerne le mariage dynastique, on ntait abouti aucun rsultat. Aprs une journe entire passe ensemble, les deux familles se sont

spares toujours sur le fon d sonore de lhymne solennel de la Russie, avec lespoir (vain, sans doute!...) que les fruits de cette visite allaient servir les intrts de chacun des deux Etats. A cette occasion, Marie avait revu son cher cousin Nicky pour la dernire fois... Car le drame de la vieille et de la trop tendue Europe allait commencer peu aprs ce dernier vnement politique calme. Pour les collectionneurs intresss par ltude thmatique des monarques et des monarchies europennes, il faut mentionner que cet vnement a t surpris par quelques photographes clbres, qui y ont particip. Ctait des photographes de la Cour royale, qui ont su retenir les moments les plus importants de la visite, laissant la postrit des tmoignages iconographiques dune grande valeur documentaire, mais aussi avec ... un bon prix sur le march actuel des collectionneurs. Parmi ces photographes, nous rappelons FD. Mandy et A. Magrin; il faut galement mentionner les diteurs qui ont diffus ces images, dont: C. Sfetea, I. Dimitrescu, Aurel Teposu et St. Napariu, etc. Leur mrite est dautant plus grand quils ont russi (malgr les difficults inhrentes de la ralisation de telles photographies, pour lesquelles la rapidit de lexcution est essentielle), dimmortaliser des images dune clart et dune qualit exceptionnelles! VICTOR STEFANESCU

10

iunie-iulie 2006

frumoas` diminea]` de var`, la 14 iunie 1914, ap`ru la orizont escadra rus` (2), av=nd n frunte elegantul yacht Standarth al familiei imperiale. Pe toate catargele flutura steagul Sf=ntului Andrei, iar atmosfera era s`rb`toreasc`. n sunetul imnului imperial, ]arul coboar` la cheiul de onoare (4). Regale e solemnul [i u[or emo]ionat; Regina roste[te frumoasele cuvinte de bun` primire (5). Rom=niei salutar` mai nt=i pe ]ar, apoi pe ]arin` ce-i urmat` ndeaproape de cele patru fiice. Principele Ferdinand, Principesa Maria [i copii acestora salut`, la r=ndul lor, imperiala familie rus`. Principesa Maria, investit` cu func]ia unui adev`rat maestru de ceremonii poveste[te cum a decurs, n continuare, ntreaga vizit`: {irul ceremoniilor ncepu printr-un Te Deuni solemn, n catedrala mpodobit` cu mult` grij`, c`ci Unicul (Regele Carol I - n.n.)[tia ce mare rol juca Biserica n via]` suveranilor ru[i; o parte din slujb` fu rostit` n ruse[te [i alta n rom=ne[te; apoi, o plimbare n ora[ cu tr`sura (8-9), pentru a mul]umi pe locuitori, apoi defilarea trupelor, unde Regele Carol nsu[i defil` n fruntea armatei, sub ochii ]arului (7), care fu numit [ef onorific al celui de-al 5-lea Regiment de Husari Ro[iori. Urm` un dejun de familie, n pavil-

ionul Reginei [i apoi prezentarea persoanelor oficiale (1,3). La dejun, Regele roste[te un toast n cinstea nal]ilor oaspe]i, din care spicuim: Cu o sincer` bucurie salut sosirea pe p`m=nt rom=nesc a Majest`]ii Voastre Imperiale [i a Augustei Voastre Familii. n acest fericit eveniment, vedem o nou` dovad` a sentimentelor de prietenie ce Majestatea Voastr` mi lea ar`tat n chip a[a de mi[c`tor de un [ir de ani. }inta statornic` [i neschimbat` a Rom=niei este de a contribui printr-un echilibru stabil [i prin rela]ii cordiale ntre toate statele din aceast` parte a Europei, la men]inerea p`cii bine-f`c`toare. Vizita ]arului Nicolae la Constan]a s-a ncheiat ntr-o atmosfer` prieteneasc`. Am putea spune c` Rom=nia [i Rusia f`cuser` nc` un pas spre reciproca apropiere, chiar dac` n privin]a pl`nuitei c`s`toriei dinastice nu se ajunsese la nici un rezultat. (6). Dup` o zi ntreag` petrecut` cordial mpreun`, cele dou` familii, regale [i imperial`, [i luau r`mas bun, tot pe fondul sonor al imnului solemn al Rusiei, nutrind speran]a (de[art`, f`r` ndoial`! ) c` roadele acestei vizite vor sluji, ntr-un viitor imediat, interesele fiec`ruia dintre cele dou` state. Cu aceast` ocazie, Maria avea s`-l vad` pe dragul ei v`r Nicky pentru ultima dat`. C`ci drama b`tr=nei [i prea tension-

DOCUMENT
atei Europe avea s` nceap` la doar pu]in` vreme dup` acest ultim pa[nic eveniment politic. Pentru colec]ionarii interesa]i n studiul tematic al monarhilor [i monarhiilor Europei, s` semnal`m prezen]a la acest eveniment a c=torva mari fotografi ai Cur]ii Regale, fotografi care au [tiut s` surprind` cele mai importante momente ale vizite imperiale, transmi]=nd posterit`]ii m`rturii iconografice de mare valoare documentar`, dar [i cu un pre] bun pe pia]a colec]ionistic` actual`. ntre ace[tia, i amintim pe FD. Mandy [i A. Magrin; de asemenea, sunt de men]ionat editorii ce au r`sp=ndit inspiratele imagini, printre care: C. Sfetea, I. Dimitrescu, Aurel }eposu [i {t. N`pariu, etc. Meritul lor e cu at=t mai mare, cu c=t au reu[it (n ciuda dificult`]ilor inerente realiz`rii unor astfel de fotografie, n care promptitudinea [i rapiditatea n execu]ie sunt esen]iale), s` fixeze pe placa fotografic` imagini de o calitate [i claritate excep]ionale! (VICTOR {TEF~NESCU)

iunie-iulie 2006

11

M~RTURII SIG
n ]`rile rom=ne, ca [i n ntreaga Europ`, dreptul de sigiliu a fost un drept general; oricine dorea s`-[i confec]ioneze un sigiliu putea s-o fac` f`r` s` fie nevoie de a ob]ine o aprobare special` n acest sens. Practica istoric` dovede[te c` [i-au confec]ionat matrice sigilare cei care, particip=nd la activit`]ile sociale, voiau s`-[i exprime prin sigiliu aprobarea fa]` de con]inutul actului validat. Sigiliul a devenit, astfel, un mijloc de garantare a autenticit`]ii actelor; prin prezen]a sa se asigurau drepturi, se consfin]eau anumite situa]i sociale. Principalii de]in`tori de sigilii au fost domnii, voievozii, principii, demnitarii laici [i clericii, ora[ele, forurile unit`]ilor administrative (comitate, jude]e, ]inuturi), breslele [i corpora]iile, institu]ii de diferite categorii, persoanele particulare. Desigur, de]inerea [i utilizarea sigiliilor de c`tre posesorii men]iona]i mai sus n-au fost concomitente. Primele sigilii au apar]inut autorit`]ii supreme, apoi marilor demnitari, care, deseori, pentru mai mare credin]` [i aplicau sigiliul al`turi de cel al domnului. Treptat, sigiliul a fost adoptat de persoane f`c=nd parte din diverse p`turi [i clase sociale. Marii boieri au folosit mai frecvent sigiliile, at=t pentru c` de]ineau nalte dreg`torii n stat [i trebuiau s` nt`reasc` n mod colectiv unele acte emise n cancelaria princiar`, c=t [i pentru c`, fiind posesorii unor importante bunuri, participau intens la activit`]ile economice, activit`]i concretizate n documente ce erau autentificate cu sigilii. Cele mai vechi sigilii boiere[ti despre care avem [tiri c` valideaz` actele externe emise de cancelaria Moldovei, sunt cele de la sf=r[itul secolului al XIV-lea. Din }ara Rom=neasc` cel mai vechi act ce s-a p`strat, validat cu sigiliul domnului [i pece]ilor marilor boieri, dateaz` din 1421. Cercetarea sigiliilor boiere[ti ne permite s` constat`m c`

reprezent`rile cuprinse n c=mpul lor nu sunt gravate la ntmplare, ci exprim` prin semnifica]ie [i fixitate, o anumit` concep]ie. Ca [i n heraldica altor ]`ri, n c=mpul sigiliilor apar]in=nd boierilor, vom nt=lni, deseori, nsemnul dreg`toriei. Cel mai adesea este nt=lnit toiagul, ca figur` central` a c=mpului siglar, alteori el este nso]it de alte mobile. Marii dreg`tori [i-au introdus, uneori, n sigilii, ca nsemn al func]iei pe care o

de]ineau, o carte (pravil`), o sabie sau alte arme. Compozi]iile gravate n unele sigilii boiere[ti sunt deseori expresive [i complete, cuprinz=nd toate elementele prev`zute de arta heraldic` pentru stema unor persoane f`c=nd parte din v=rfurile societ`]ii feudale: scut, timbru, sprijinitori [i deviz`. Printre nsemnele boiere[ti, de o importan]` desosebit` sunt sigiliile de tip iconografic utilizate de marii vornici, ntruc=t prin compozi]ia din c=mp transmit date asupra costumului de curte [i se num`r` printre izvoarele ce redau evolu]ia artei portretistice. O alt` form` de compozi]ie heraldic` oficial`, str=ns legat` de situa]ia politic` a ]`rilor rom=ne, o reprezint` stema reunind herburile }`rii Rom=ne[ti [i ale Moldovei. O prim` reunire a simbolurilor ]`rilor rom=ne s-a realizat la sf=r[itul secolului al XVI-lea, n sigiliile Bathore[tilor, iar apoi n emblema sigiliului lui Mihai Viteazul n calitate de domn al }`rii Rom=ne[ti, al Transilvaniei [i al Moldovei. Informa]iile istorice atest` c`, n secolul al XVII-lea, mai mul]i domnitori din Valahia [i Moldova au folosit sigilii av=nd n c=mp stema unit`. Astfel se cunosc impresiuni sigilare provenind de la

12

iunie-iulie 2006

ILARE
Vasile Lupu (1639), Grigore Ghica (1672), Gheorghe Duca (1673) [i Radu Mihnea (1616), de la care se p`streaz` un sigiliu timbrat. n veacul al XVIII-lea, folosirea stemei unite se intensific`. Exprim=nd, n perioada lui Vasile Lupu, tendin]a acestuia de a[i extinde influen]a asupra ]`rii vecine, atest=nd, apoi plastic, faptul c` unii domni au ocupat succesiv tronul ambelor principate, stema unit` a devenit n secolul al XVIII-lea [i al XIX-lea o expresie a luptei pentru unire. Stema heraldic` a }`rii Rom=ne[ti care a fost ntotdeauna stema de baz` a acestui principat, se caracterizeaz` prin prezen]a acvilei cruciate, nso]it` de astrul ce mai conform` cu regulile artei heraldice, respectiv cu penaj tot mai bogat, cu aripile desprinse de corp, apoi gata s`-[i ia zborul. Din a doua jum`tate a secolului al XVI-lea, avila este nf`]i[at` cu aripile deschise, iar crucea este pus` n ciocul de dou` zboruri. Scutul cuprinz=nd acvila este timbrat de o coroan` nchis` [i sprijinit de doi lei afronta]i. n secolul al XVII-lea, coroana a fost nso]it` de spad` [i buzdugan, apoi [i de globul crucifer, form=nd, n ansamblu, nsemnele puterii. Compar=nd diferitele reprezent`ri ale stemei }`rii Rom=ne[ti, constat`m c`, de obicei c=nd pas`rea respectiv` este inclus` ntr-un spa]iu redus (emblema unui sigiliu), tr`s`turile sale sunt de corb, n timp ce reprezent`rile de alt` natur`, n special pe monumentele arhitecturale, aceasta este redat` ca o acvil`. n privin]a semnifica]iei acestui element, remarc`m interpret`rile date de

zilei [i de cel al nop]ii, mobilele fiind plasate ntr-un scut, de obicei de form` triunghiular`, alteori gravate direct n c=mpul sigilar. Cea mai veche reprezentare a acvilei o nt=lnim n sigiliul lui Mircea cel B`tr=n, valid=nd tratatul din 1390 ncheiat ntre domnul }`rii Rom=ne[ti [i Polonia. Aici, acvila este nf`]i[at` conturat`, cu aripile str=nse, crucea este plasat` n centrul scutului; soarele [i luna sunt a[ezate n cantomul st=ng al scutului. Treptat, acvila va fi nf`]i[at` din ce n

s`u, iar a[trii separa]i, soarele ocup=nd locul prim (n col]ul din dreapta mobilei principale). Acvila valahic`, cum i s-a spus, va determina recunoa[terea general` a acestei compozi]ii drept blazonul oficial al }`rii Rom=ne[ti. n evolu]ia heraldicii rom=ne[ti este semnificativ` compozi]ia gravat` n sigiliul mare al domnului Mihnea al II-lea Turcitul (1587). n c=mpul scutului, acvila cruciat`, ce ]ine n gheare hampa unor steaguri, este a[ezat` pe un glob crucifer, flancat

revolu]ionarii pa[opti[ti, care apreciau c` acvila a fost preluat` de localnici de la legiunile romane [i atest`, ca atare, originea comun` a locuitorilor de pe ambele versante ale Carpa]ilor [i continuitatea nentrerupt` a urma[ilor daco-romanilor n vatra str`mo[easc`. Atributul esen]ial al acestei mobile, acela de a purta n cioc crucea, vorbe[te, plastic despre faptul c` religia cre[tin` a p`truns pe acest p`m=nt prin intermediul romanilor, reprezenta]i heraldic, deseori, printr-o acvil`. (va urma)

iunie-iulie 2006

13

EXPOZI}II
Nicolae Onucsan Scurta calatorie pictura - Gabriel Cercel Oedipus pictura Simona Vilai

ATELIER HAG
Expozitie de pictura clasa profesor Elena Mihail (Scoala de Arta Bucuresti)

GALERIA APOLLO
Peisaje subiective Al Pann, Petre Anghel, Anatol Danilisin, Vasile Cojocaru

GALERIA SIMEZA
Pictura Delia Ionescu

CENTRUL CULTURAL AL M.A.I.

Liana si Dan Nasta

GALERIA ARTEXPERT
Casa ingerilor Picture, Andrei Cezar Georgescu

GALERIA SIMEZA
Atelier 2006 Alma Redlinger, pictura si desen

CENTRUL DE CULTURA PALATELE BRANCOVENESTI DE LA PORTILE BUCURESTIULUI

PRO LOGOS Paul Gherasim

GALERIA ARTIS
Undeva, candva Ana Amuzescu

GALERIA VERONIKI ART

Raul Ciosici Expozitie de pictura si desen

GALERIA BASIL
Pictura Constantin Daradici

HART GALLERY
Calatorul GETA BRATESCU, instalatie

CENTRUL DE CULTURA PALATELE BRANCOVENESTI DE LA PORTILE BUCURESTIULUI

Istorie si actualitate Colectie de caricatura Florian Doru Crihana

HT003 GALLERY
Romania in obiectiv Cristina Petrescu, Catalin Savulescu

GALERIA DE ARTA CASA VERNESCU

Spatiul organic expozitie de diploma Monica Morariu

LA SCENA

CUPTORUL CU LEMNE
Pictura Clasa prof. Gheorghe Anghel

GALERIA NIT - ATELIER 35 GALERIA GALATEEA

Pas de deux Valeriu Mladin Olga Popescu pictura

GALERIA NIT - ATELIER 35 GALERIA ALLIANZ-TIRIAC

Anca Muresan si Mircea Roman pictura, sculptura si grafica Magia periferiei Cuba - Romania - PAUL ALBERT LEITNER

fotografie GALERIA NOUA

Mariana Popa desen si gravura

GALERIA ANTICARIAT CURTEA VECHE

Florin Menzopol pictura - Filiala Buzau

GALERIA ORIZONT
Pastel Faur Ioan

GALERIA APOLLO
Expozitie de pictura Absolventii clasei de pictura a profesorului Gheorghe Anghel.

GALERIA ORIZONT M
Horia Cucerzan

GALERIA CAMINUL ARTEI Etaj 14

iunie-iulie 2006

GALERIA SENSO

Mihai Potcoava , pictura

INSTITUTUL IRECSON Sala Fedes

Socializare fotografica Cezar Paul - Badescu

Scoala de vara Cursuri de educatie zoologica si muzeala pentru elevi

MUZEUL GRIGORE ANTIPA

Costume Muscel, Arges, Gorj, Valcea, Rucar-Bran, Tara Vrancei, Banat, Campia Munteniei si Moldova

EXPOZI}II

LIBRARIA CARTURESTI
Donatia Constantinescu Marghiolita Rogojan si Gheorghe Rogojan

MUZEUL COSTUMELOR POPULARE DIN ROMANIA

Obiecte de arta veche apuseana sec. XVI - XIX

Interferenta artelor

PALATUL PARLAMENTULUI SALA BRANCUSI

Expozitie de grup Alina Moise, C. Breteanu, R. Netoiu,

MUZEUL NATIONAL GEORGE ENESCU, Aula

Calatoria expozitie de fotografie Ion Cucu

MUZEUL DE ARTA VECHE APUSEANA INGINER DUMITRU MINOVICI

Marturii Sigilare

MUZEUL NATIONAL AL LITERATURII ROMANE, Etaj

Los Frails Expozitie a artistei Cristina Ixari

SPACE CLUB ASIMO - ESPACE CLUB

Maria Munteanu Goia pictura in lumea aranjamentelor interioare

MUZEUL NATIONAL AL LITERATURII ROMANE Rotonda

expozitie temporara Maestrul de la Campina Nicolae Grigorescu

SPHERA BUILDING CENTER

Maramures - tinutul biodiversitatii

MUZEUL GRIGORE ANTIPA

MUZEUL MUNICIPIULUI BUCURESTI

MUZEUL NATIONAL COTROCENI

iunie-iulie 2006

15

Flori de mina

Mariana Popa

MUZEUL NATIONAL DE GEOLOGIE

Galeria Orizont
Delia Ionescu

EXPOZI}II

Romania in timpul lui Carol I Expozitie-eveniment

Galeria Simeza
Raul Ciosici

MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE

Maestrii gravurii cu daltita Mercati di Traiano

MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE

Marele Targ de Vara

MUZEUL SATULUI
Maramuresul in oglinda timpului

MUZEUL TARANULUI ROMAN

Valente stilistice in creatia lui Theodor Pallady

Hart Gallery
Geta Bratescu

MUZEUL NATIONAL DE ARTA

Intalnire cu Rembrandt

HT003 Gallery
Donatia pictorului, colectionarului, profesorului universitar Vasile Grigore

Muzeul de Arta Vasile Grigore

Dutch Installation Art

Muzeul National de Arta Contemporana

grafica, gravuri, pictura in ulei

MUZEUL THEODOR PALADY MUZEUL NATIONAL DE ARTA Sala Rotonda

Mostenire Sacra Edward S. Curtis si Indienii Nord Americani Camelia Vlad, Felix Vaduva

Centrul Cultural al MAI - Foaier Nicolae Grigorescu

Tablouri de arta fractala

Expozitie de fotografie MUZEUL NATIONAL DE ARTA

Colectia Anastase Simu grafica

FractArt
Gabriel Cercel

Galeria Apollo
Constantin Daradici

MUZEUL NATIONAL DE ARTA

Depozit - aceasta nu este o expozitie

Galeria de Arta Casa Vernescu

Ioan Nemtoi Expozitie de arta decorativa

MUZEUL NATIONAL DE ARTA CONTEMPORANA

Filme - Josef Dabering Featuring: G.R.A.M. & Markus Scherer.

Galeria Nemtoi
Olga Popescu

MUZEUL NATIONAL DE ARTA CONTEMPORANA 16

iunie-iulie 2006

Galeria Nit

x3:

Monica Morariu 11 - 25 iunie - Expozitie de diploma instalatie Spatiu organic

GALERIA NIT
Doru Brateanu pictura

EXPOZI}II

Tineri plasticieni

INSTITUTUL CULTURAL ROMAN

Josef Dabernig. Filme

AXA ART Gallery, Timisoara

Carmen Groza (Gheorghiu) pictura/desen/colaj/tapiserie

Muzeul National de Arta Contemporana

Tinuturile Romaniei

ESPACE ART 103, Paris, Franta

Florina Coulin

Muzeul National de Geologie

Doru Tulcan

Palatul Voievodal - Curtea Veche, Bucuresti

Laurentiu Dimisca

Cizmele Angelinei Jolie, scoase la licita]ie

Palatele Brancovenesti de la Portile Bucurestiului

Emese Bodoni fotografie

AXA ART Gallery, Timisoara

Stefan Pelmus - pictura/desen

ESPACE ART 103, Paris,

GALERIA GRIGORE MORA pictora

I LOVE BUCHAREST - program de arta publica si comunitara.

Allianz Tiriac, sucursala Unicersitatii

Absent Without Leave (AWOL) Bienala Tinerilor Artisti 14 octombrie - 16 noiembrie Editia a II-a, Bucuresti, 2006 Un eveniment sub patronajul pre[edintelui Rom=niei.

Cizmele purtate de frumoasa Angelina Jolie n filmul Tinere]e furat`, pentru care a fost recompensat` cu un premiu Oscar n urm` cu [ase ani, au fost scoase la licita]ie pe internet, cu un pre] de pornire de 1.500 de dolari, transmite AFP. V=nz`torul nu a precizat m`rimea acestor cizme din piele ntoars`, care sunt nso]ite de un certificat de autenticitate. Cizmele pot fi achizi]ionate pe loc, f`r` licita]ie, contra sumei de 2.000 de dolari. Angelina Jolie, n v=rst` de 31 de ani, a ob]inut un premiu Oscar n 2000 pentru rolul din Tinere]e furat`, care i-a adus celebritatea.
iunie-iulie 2006

17

Invitat la anticArt
MIRCEA DEAC

{TEFAN PELMU{
Galeria unde se afl` expuse lucr`rile pictorului {tefan Pelmu[ (iunie -iulie) este situate` la Paris pe rue de la Convention, \ntr-un cadru plin de farmec, a fost \nfiin]at`, \n 2004 , de pictorul Caloian (Marcel Gro[anu ) el \nsu[i expozant. Inten]ia lui Caloian a fost de a prezenta [i astfel de a face mai bine cunoscu]i numai arti[ti rom=ni ( \ntre 1970 [i 2006 ). Pictura lui Pelmu[, expus` \n vara acestui an, se \ncadreaz` fericit \n ceea ce numim art` modern`, adecvat` spa]iului artistic parizian. Frontalizarea planurilor picturii sale, este determinat` de boga]ia [i diversitatea formelor, anecdotelor, simbolurilor [i a ingeniozit`]ii compunerii lor \n textura unui singur tablou. De fapt, un pizzicato, alaturarea diverselor semne [i imagini de obiecte, \ntr-o manier` ce ne aminte[te de maniera cubist`. Ob]ine astfel un context plastic original ca un sistem lingvistic asem`n`tor cu o scriere bidimensional`. Imaginea apare frac]onat`ca \ntr-o oglind` spart`, decupat` \n fragmente

Planurile frontale ale picturii lui la LEspace Art 103 din Paris

prismatice. De aici [i acest aspect al planurilor frontale, spectaculoase [i uneori agresive, care define[te pictura sa. Planurile frontale, de care am amintit au o logic` intern` a artistului. Aceasta se manifest` printr-un antagonism \ntre reprezentare [i construc]ie, antagonism care a devenit punctul nodal al picturii sale. |n deconstruct]ia sistemului compozi]ional tradi]ional- academic, arta lui Pelmu[ a g`sit alia]i nea[tcpta]i, hazardul [i introducerea deliberat` a aspectului de incertitudine, un fel de agresiune contra eminentei demnit`]i tradi]ionale , ceea ce \l face pe artist s` devin` un despot \n organizarea suprafe]ei tablourilor sale. El \mbin` unele obiecte reale cu diverse simboluri [i semne subiective, [i \nghesuindu-Ie [i combin=ndu-Ie Ie deformeaz` pentru a ob]ine o unitary` imagine coloristic` [i compozi]ional`. Logica sa intern` urmare[te s` dea impresia c` imaginea explodeaz` ca un ansamblu de obiecte heteroclite dis-

tribuite dup` capriciul s`u, un ansamblu aparent alogic. Galeria Espace Art 103, a pictorului Caloian, spa]ioas` [i elegant`, judicios luminat`, are incorporate` [i o mic` galerie \n care Caloian expune permanent din lucr`rile sale, intitulate Icare [i Immanence . |n cuprinderea expozan]ilor rom=ni, care vor urma lui Pelmu[, sunt prev`zu]i Carmen Groza , Ion Stendel cu picturi, obiecte, desene [i c`r]i, Nicolae Mocanu cu Mistere fotografii, colaje [i picturi [i Nicolae Groza cu Spa]ii subiective. Caloian intentioneaz` s` se opreasc` doar la un numar de 1 0 arti[ti incluz=ndu-i \n planificarea sa pe Fikl Gheorghe [i pe Tajo ( Tesi losif {tefan ) am=ndoi din Timi[oara. Un nou spa]iu LEspace ARTI 03, se ofer` cu generozitate pentru a expune permanent \n Paris aspecte ale artei contemporane rom=ne[ti. Asemenea demersuri merit` admirate [i onorate.

18

iunie-iulie 2006

c`ma[` cu plastron [i umbrel`, dar f`r` pantaloni [i n picioarele goale. Expozi]ia dosar este un concept expozi]ional nou ce reune[te n jurul unei opere importante o suit` de lucr`ri revelatoare pentru procesul de elaborare a acesteia: studii [i desene preg`titoare, schi]e de culoare, versiuni. n acest spirit a fost conceput` [i expozi]ia de fa]`: al`turi de un desen original de mari dimensiuni nf`]i[=ndu-l pe Ion Ion, personajul-cheie creat de Ion Anestin, sunt expuse 40 de reproduceri tipografice dup` desene, publicate ntre anii 1935-1943, dintre care o bun` parte ilustreaz` epopeea acestui erou inedit. Personalitate asupra c`reia mai st`ruie [i ast`zi o umbr` de mister, pictorul, sculptorul, graficianul [i scriitorul Ion Valentin Anestin (24 decembrie 1900 - 6 decembrie 1963) provine dintro familie craiovean` cu multiple preCabinetul de Desene [i Gravuri al Muzeului Na]ional de Art` al Rom=niei prezint` n perioada iunie 2006- ianuarie 2007, n cadrul Galeriei de Art` Rom=neasc` Modern`, Expozi]ia dosar Ion Ion- un portet de Ion Valentin Anestin. Expozi]ia readuce n aten]ia publicului un popular erou de desen caricatural, Ion Ion [i un talentat autor de tipuri [i caractere, Ion Valentin Anestin, restituind aproape un deceniu din activitatea unui artist care a marcat profund caricatura rom=neasc` modern`. n selec]ie au fost incluse caricaturi socialpolitice incisive, precum [i desene umoristice cu v`dit substrat liric. Dintre acestea se remarc` un portret pu]in cunoscut al lui Lucian Blaga, lucrare care mbog`]e[te cu siguran]` iconografia poetului [i filosofului. Personajele lui Ion Valentin Anestin sunt de cele mai multe ori de sorginte expresionist`, iar tehnica modern` este

Lumea caricaturii
cu z=mbetul n col]ul gurii
adecvat` subiectului abordat. n tr`s`turile personajului Ion Ion, raisonneur [i interpret complex, artistul a prelucrat un tip autohton, pe care l-a costumat dup` moda parlamentarilor din prima parte a secolului XX, cu joben, ocup`ri culturale. Bunicul, Ion Anestin, prieten cu I.L. Caragiale, fusese un reputat actor. n 1918, Ion Valentin se nscrie la Academia de Arte Frumoase, unde l are ca profesor pe Frederick Storck, iar n 1920, la Academia Liber` de Art` recent nfiin]at` de pictorul Arthur Verona. Dup` 1921, Ion Valentin Anestin se dedic`, activit`]ii plastice [i publicistice (Epoca, Vremea, Bluze albastre, Cuv=ntul liber, Adev`rul literar [i artistic etc). Autor prolific [i cultivat, Ion Anestin a fost influen]at decisiv de caricatura francez` din secolele XIX-XX, a c`rei orientare de st=nga a mbr`]i[at-o [i a deschis caricaturii rom=ne[ti drumul spre modernitate.
iunie-iulie 2006

19

GALERIE

20

iunie-iulie 2006

GALERIE

Silvia Radu

Lucr`ri de

iunie-iulie 2006

21

GALERIE

22

iunie-iulie 2006

Invitat la anticArt
PETRE OPREA

|NT+MPL~RI HAZLII
CU {I DESPRE ARTI{TI PLASTICI
Pictori]a Lucia Demetriade B`l`cescu era cunoscut` n lumea arti[tilor plastici bucure[teni nu numai ca o femeie inteligent`, spiritual`, cu o limb` par[iv`, dar [i c` era deseori victima propriului ei exces admirativ pentru crea]ia unor pictori [i poe]i [i a efuziunilor exaltate fa]` de persoana lor. ntro vreme l-a socotit pe Ion }uculescu un pictor de mare viitor [i n consecin]` nu numai c` i l`uda la superlativ crea]ia tuturor celor din jur, dar a ]inut [i s`-[i ajute colegul cu care se mprietenise s` se realizeze n condi]ii optime. De aceea l-a invitat ntr-o var` s`-[i petreac` concediul de odihn` - era de profesie medic - la vila pensiune a mamei sale de la Balcic, unde ar fi avut posibilitatea de a picta peisajul frumoasei sta]iuni. }uculescu a acceptat cu pl`cere. Dorind s`-i fac` via]a c=t mai agreabil`, dint-un exces de amabilitate, ]inea s`-i aduc` ea ns`[i micul dejun n camer`, s`-l serveasc` cu mult` aten]ie [i s`-i comunice [tirile mai importante despre art` din pres` sau b=rfelile camarazilor afla]i n sta]iune. Un atare serviciu a durat vreo dou` s`pt`m=ni devenind un ritual, ndeplinit de pictori]a cu mare devo]iune. ntr-o diminea]` s-a gr`bit s`-i duc` micul dejun ceva mai devreme, deoarece ca niciodat`

Na[terea Afroditei, Abrud - Pia]a cu biserica (tempera), Casa cu pridvor (gua[`), Copacul din ograd` (gua[`), Construc]ie (acuarel`), Poem vegetal (ilustra]ie la poezia Olg`i Caba), |n gradin`.

30

iunie-iulie 2006

RESTAURARE
DANART IMPORT EXPORT S.R.L. Restaurari profesionale, garantate, cu responsabilitate si simt estetic in tehnici si materiale traditionala, asemeni originalului. Restauratori atestati de MCC. STR. SANDU-ALDEA CONSTANTIN, Nr. 73 3190986, fax: 3190985, 0723.585753, Nistor expo - Art Recondi]ion`ri mobilier de epoc` Lugoj, str Sm\rdan 7, tel/fax 0256 35 28 42, 0788 44 54 97, 0722 44 54 97, nistor_d@hotmail.com (Jr. Dan Nistor - Popovici, director general
TAINA LEMNULUI S.R.L. RESTAUR~RI DIN LEMN MARAMURE{, COM. OCNA {UGATAG STR. GEORGE CO{BUC 14 0262/374062; 0744/500788 DAN ILIESCU Restaurare art` decorativ` Str. Plevnei nr. 57, tel.: 314.87.17; 0721.506257 ATELIERUL DE RESTAURARE AL MUZEULUI DE ISTORIE AL MUNICIPIULUI BUCURE{TI STR. BERZEI Nr. 17 021/3131208 A.F. Negrea Art Obiecte din piatr` sculptat` [i piese din piatr` veche Ulmeni, jud. Buz`u Nicu[or Negrea 0766.357.646
iunie-iulie 2006

buc`t`resei i reu[ise o pr`jitur` cu foitaj ce merita - credea ea - s` fie m=ncat` imediat. De data aceasta, spre deosebire de zilele anterioare c=nd l g`sea mbr`cat n halat st=nd la mas` [i citind, acum sta ntins pe pat acoperit de un cear[af. n loc s` a[eze tava pe mas`, s-a ndreptat spre el, g=ndind s`-l serveasc` n pat. V`z=nd-o venind sur=z`toare spre el [i nu ca de obicei mbr`cat` ntro rochie ci cu un halat peste pijama, }uculescu [i trase cearceaful peste piept ca s` [i-l acopere, c`ci era nud [i ]ip` la ea S` nu te apropii c` te cotonogesc. A ie[it ca n`uc` [i a evitat p=n` la sf=r[itul [ederii acestuia s`-l mai nt=lneasc`. n schimb nu s-a putut ab]ine, la ntoarcerea n Bucure[ti, s` nu povesteasc` nt=mplarea c=torva bune

prietene [i ncheind de fiecare dat` cu un aer deziluzionat il tait grobien. Fragmente din volumul cu acela[i titlu, \n preg`tire la AnticArt Magazin

31

Elemente dominante n crea]ia maestrului

Marcel Chirnoag`
(...continuare din num`rul trecut) MITOLOGICUL Una din defini]iile mitului a fost oferit` de c`tre J.Assmann, care sus]ine c` mitul este o povestire despre lumea divin` posed=nd calit`]i narative reale [i identific` trei caracteristici constitutive ale acestuia: 1) coeren]a narativ` 2) ancorarea n spa]iu [i timp 3) schimbarea constela]iilor de persoane. Se poate vorbi despre mituri atunci c=nd ele exprim` sau nareaz` lumea zeilor n forma ei [i atunci c=nd un eveniment este reprezentat ca episod mitic legat de o povestire. Artistul mbin` elemente din mitologii diferite - mitul [arpelui din cultura european` (caduceul cu [arpele cu un cap la greci) [i cea egiptean` ([arpele cu dou` capete, ca simbol al n]elepciunii sau cobra sculptat` pe tiarele faraonilor), sfinxul egiptean [i cel grec, inorogul etc. rezult=nd lucr`ri cu un farmec deosebit. Miturile prind via]` n gravurile: Caritate [i avari]ie, Iuditha [i Holofern, Labirintul, Estera [i Asureus. n 1993 face o vizit` n Egipt [i aceast` c`l`torie nu r`m=ne far` ecou, astfel c` realizeaz` c=teva gravuri: Faraoana, Mitologic`, Faraon. ANIMALELE FANTASTICE n multe din gravuri, n prim plan, sunt plasate animalele fantastice. Reptila cu chip de om din Caritate [i avari]ie are expresia unui om r`u care st` pe o gr`mad` de bani p`zindu-i cu nd=rjire. Regele este prezentat trufa[ n Zgrip]or [i siren`, puternic ca un leu. Chip uman are [i Zbur`torul dar materialitatea corpului nu este prezent` dec=t prin aripi. Marele strateg, Politicianul, Patriot sunt alte exemple de animale fantastice. Ele impresioneaz` prin elementele de corp uman cap, m=ini, picioare - care le dau expresie.

32

iunie-iulie 2006

GALERIE

Faroana; R`stignire; |ngeri tri[ti; Iudita [i Holofern; Violoncelist; Sf=ntul Vladimir; Gesturi sacre; Invocare.

iunie-iulie 2006

33

GALERIE
M+INILE Dac` i privim aten]i opera maestrului Chirnoag` remarc`m multe gravuri n care m=inile sunt elemente principale, au personalitate puternic`. Astfel n Optimism m=inile care par un creier, sunt dure, pline de ur`. De asemeni n lucr`rile intitulate Gesturi le vedem semnific=nd gra]ie, poc`in]`, dorin]`, durere etc. pe c=nd n De[teptarea [i Fasci[tii dezn`dejdea, de[teptarea con[tiin]ei de sine. M=na lui Hitler, ntins` n salut, este amenin]`toare [i dominatoare, iar n St=ncile labirintului ele cheam` victimile c`tre Minotaur. Lucrarea M=inile este o compozi]ie unde ele semnific` laud`, ur`, medita]ie, r`zboi, dragoste. Sunt evlavioase n Patrimoniu iar cele patru ale Politicianului vor s` explice totul, cele din R`stignire cu masc` de r`zboinic, cer ndurare. Degetele sunt voit lungi. Putem spune c` n arta rom=neasca avem de-a face cu m=ini specifice Chirnoag`. Artistul a reu[it s` creeze un adev`rat limbaj al m=inilor n crea]ia sa. Cei ce se vor apleca cu aten]ie [i pasiune asupra operei maestrului Marcel Chirnoag`, sunt sigur, c` vor descoperi [i alte elemente deosebite ale crea]iei sale.

Maica Domnului [i Sf=nta Caterina; Marele strateg; Maria Magdalena; Infern; Tango; Patriot

34

iunie-iulie 2006

GALERII ART~
de
Apollo Strada Nicolae B`lcescu nr.2, \n incinta Teatrului Na]ional, pe partea st=ng`. Telefon 021-313.50.10.

Artexpo Bd. Nicolae Balcescu, nr.2, Telefon: 313.91.51

ANAID ART GALLERY

C`minul Artei-parter Sunt organizate expozi]ii personale sau de grup ale arti[tilor plastici membri UAP din Bucure[ti, dar [i studen]i sau absolven]i ai Universit`]ii de Art`.

GALERIA NOU~ Str Academiei 15, tel 322 81 59, www.galerianoua.ro Curator: Aurora Kirly galeria_noua@icca.ro U ART Gallery Bucure[ti, sector 1, Bd. Iancu de Hunedoara 8 tel.: 210.21.64, 230.66.23, u-art@uzinexport.ro www.uzinexport.ro
GALERIA ORIZONT

Oradea
Galeria Tibor Erno Oradea, str. {irul Canonicilor nr. 11, tel: 0259-474.281 Mar]i-S=mb`t`: 11-16 Galeria Mic` Oradea, str. Republicii nr. 13 Luni-Vineri: 10-16 0259-436.438, 0259-231.779 Galeria de Art` Str. Republicii nr. 8 Luni, Miercuri, Joi: 9-19 Marti, Vineri: 9-17 Galeria Empire pictur` b`imarean`, obiecte din bronz, metal, sticl`, ceramic`, obiecte ]`r`ne[ti. adresa: Cuza Vod` 21/A

GABRO 10 Galeria de art` contemporan` Str Gabroveni 10 Tel 0722 83 06 49 0741 994 525
GALERIA ETAJ 3-4 Bd Nicolae B`lcescu 2 GALERIA GALATEEA Calea Victoriei 132, tel 659 38 14

Str Slobozia 34 (rond Co[buc), tel 337.11.87 ART JAZZ CLUB Bd Nicolae B`lcescu 23A (subsolul Galeriile de Art` Orizont) Bd Nicolae B`lcescu 23A, www.galeria-orizont.ro, tel 315 89 22

Ia[i
Galeriile Top Art Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfant 64 galeriased@yahoo.com 0232/242653 0722/614891 Galeriile de Art` Casa C`rtii et.2 Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [i Sfant 64 galeriased@yahoo.com
0232/276079 , 0740/660276

LIBR~RIA C~RTURE{TI Locul de servit ceai unde sunt expuse [i opere de art` Str. Pictor Artur Verona 13, tel 212 19 22, info@carturesti.ro
GALERIA C~MINUL ARTEI Str Biserica Enei 16, tel 321 67 66 C`minul Artei-etaj

GALERIA LUCHIAN 12 Str Luchian 12 0723/397645

pavelsusara@yahoo.com

GALERIA POSIBIL~ Str Popa Petre 6, tel 211.79.33

GALERIA SIMEZA Bd Magheru 20, tel 659 75 80

HART GALLERY Str Mihai Eminescu 105-107, tel 210 83 51

AnticArt asigur` intermedieri pentru obiecte de art` cu valoare deosebit`. Seriozitate [i confiden]ialitate maxim`.

Val House Art Gallery Gabroveni 24, Bucure[ti sector 3 Tel: 312 42 04; 0722 253 663 alin.pascale@picturi.ro www picturi.ro

Fineart Gallery Strada S`r`riei nr. 150.

Timi[oara
Galeriile Popas Funda]ia Rubin P-]a Unirii 8 0788.366.386

iunie-iulie 2006

35

BUCURIA
In timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, via]a la Bucure[ti - oric=t ar p`rea de ciudat - decurgea normal. Exista o via]` cultural`, teatru, concerte, cinematografe, expozi]ii. Chiar [i n timpul bombardamentelor, ziua se desf`[urau anumite activit`]i, seara intervenind camuflajul. Intr-o asemenea zi de prim`var` am mers mpreun` cu tat`l meu s` vizitez Pinacoteca Municipiului Bucure[ti aflat` pe bulevardul Lasc`r Catargiu, col] cu strada Mare[al Badoglio (ast`zi strada amiral Murgescu) n cl`direa care ast`zi g`zduie[te Observatorul Astronomic Popular. Era lini[te, nu erau vizitatori. U[a de la intrare larg deschis` era un semn de ospitalitate. Cele c=teva trepte mbr`cate cu un covor ro[u conduceau n prima sal`, n care privirea mi-a fost atras` din prima clip` de un mic tablou care avea s` mi se ntip`reasc` ad=nc n memorie, Ro[iorul lui {tefan Luchian. In mintea unui copil de cinci ani care se juca cu sold`]ei din plumb, tabloul a persistat n memorie ca un adev`rat simbol. Alte tablouri din muzeu le-am rev`zut ulterior n diferite expozi]ii, remprosp`t=ndu-mi-se imaginea lor pe parcursul anilor, dar Ro[ioru nu l-am mai rev`zut dec=t n urm` cu c=]iva ani, c=nd o excelent` ini]iativ` s-a concretizat prin organizarea unei expozi]ii la sala Br=ncu[i a Parlamentului, n care au fost scoase din depozite comori ale pinacotecii Muzeului Municipiului Bucure[ti. Ce nt=mplare extraordinar` pentru mine ! Aveam s` rev`d dup` [ase decenii un tablou despre care credeam c` nici nu mai exist`, b`nuindu-l pierdut n vreunul din cataclismele de tot felul care au b=ntuit acest interval de timp. Din fericire, tabloul exist`!

REVEDERII

Pinacoteca bucure[tean` a avut [i mai are nc` un destin tragic. Nu are un sediu. A disp`rut din lista obiectivelor culturale. Fostul s`u sediu este ocupat ast`zi de Observator [i, oricum, ar fi mult prea mic, colec]iile cresc=nd substan]ial. A func]ionat un timp n casa Sl`tineanu din cartierul Cotroceni, apoi prin retro-

cedarea imobilului, [i-a reluat locul n depozite. Expozi]ia de la Palatul Parlamentului a fost o gur` de oxigen pentru amatorul de art`. Au fost expuse opere de mare nsemn`tate, ntre care o pies` monumental` : portretul n picioare, n m`rime natural` a regelui Carol al II-lea de Eusta]iu Stoenescu - oper` care demonstreaz` odat` n plus m`iestria marelui pictor, ast`zi mult prea pu]in cunoscut. De ce oare ? Eusta]iu Stoenescu a fost pus la index de c`tre regimul comunist. Motivul? Dup` instaurarea puterii populare la 6 martie 1945, Petru Groza - prim-ministru democrat, c`ruia i pl`cea s` fac` jocul comuni[tilor, dar care iubea teribil s` pozeze n rolul aristocratului, [tiind s` poarte corect fracul [i jobenul - l-a rugat pe Stoenescu s`-i fac` portretul. Eusta]iu Stoenescu -recunoscut n perioada interbelic` ca un portretist de mare for]` [i considerat portretistul oficial al Casei regale - a pictat mini[tri, diploma]i, academicieni, mo[ieri, oameni de cultur`, fiecare din aceste lucr`ri fiind reu[ite depline

36

iunie-iulie 2006

din punct de vedere plastic. Era deci artistul cel mai indicat s`-i fac` portretul unuia dintre oamenii cei mai importan]i ai noii or=nduiri populare. Sto - a[a i se spunea n intimitate realizeaz` [i de aceast` dat` o lucrare demn` de toat` lauda. Drept recompens`, Petru Groza l trimite pe Stoenescu la Paris, comisar al unei expozi]ii de art` plastic` rom=neasc`. Ajuns n capitala Fran]ei , pictorul cere de ndat` azil politic, devenind primul pictor rom=n fugit n occident, deschiz=nd astfel o lung` list` de plasticieni, care vor alege aceast` cale a exilului, fie legal, fie pe c`i ocolite. Oare c=te opere valoroase zac n rastelurile sau n l`zile din depozitele Pinacotecii bucure[tene, pentru c` institu]ia a tot achizi]ionat lucr`ri, pe care ns` nu le vede nici un amator de art`. Se simte nevoia urgent` a unui sediu adecvat. Un alt muzeu care a disp`rut, Muzeul Simu ( demolat n timpul lui Gheorghiu Dej ), vremelnic g`zduit de Casele Br`tianu din Pia]a Amzei, s-a dezmembrat [i operele care alt`dat` i f`ceau faim`, zac ast`zi prin cine [tie ce hrube ! Cine-[i mai aminte[te de el ? Dar de muzeul Toma Stelian - somptuosul imobil de la {osea, nchis din primii ani ai puterii Republicii populare, servind apoi drept sediu pentru Uniunea Scriitorilor, g`zduind ulterior o reprezentan]` diplomatic`, iar ast`zi fiind sediul central al Partidului Social Democrat, mai vorbe[te cineva ? Muzeul Na]ional de Art` are n depozitele sale mult mai multe opere dec=t n expunere - orice muzeu care se respect` este ca un aisberg - partea

nev`zut` este cu mult mai mare dec=t ceea ce vedem n mod obi[nuit n s`lile de expunere - [i nu sunt dec=t rareori [i cu mult` timiditate prezentate opere din rastelurile depozitelor - bine p`zite de privirile amatorului de art`, multe dintre ele fiind nestemate ale plasticii rom=ne[ti. Pinacoteca Municipiului Bucure[ti nu are posibilitatea de a ar`ta amatorilor de art` nici m`car o f`r=m` din comorile sale. Dac` ar fi expozi]ii temporare n diferite loca]ii, ele s-ar dovedi benefice p=n` la g`sirea unei solu]ii administrative [i sunt convins c` ele s-ar bucura de un mare succes de public. Depozitele ascund de cele mai multe ori opere [i autori care se pot dezv`lui, sub neb`nuite valen]e plastice, uneori total ignorate. Totul este ns` ca asemenea ini]iative expozi]ionale s` existe ! Nu g`se[te Municipalitatea vreun loc[or prin centrul capitalei, n care arhitec]i de[tep]i - [i avem destui, slav` Domnului - s` realizeze un edificiu, care s` devin` emblematic pentru ora[ [i pentru cultura noastr` ? Nu de alta, dar mai toate metropolele europene au n centrul lor c=te un edificiu modern care g`zduie[te Pinacoteca ora[ului. In ultimul timp se invoc` la fiecare pas Uniunea European`. C=nd este vorba despre Pinacoteca capitalei Rom=niei, nu se poate g`si o solu]ie pentru a fi [i noi n r=nd cu lumea ? Florin Colona[

INTERNETART
Art Line www.artline.ro/ Magazin virtual de art` contemporan`: pictur`, sculptur`, grafic`, art` decorativ`, art` naiv`, art` religioas`. www.1001collectibles.ro www.culture.ro Informatii despre organizatii si evenimente culturale din Romania www.icca.ro Centrul International pentru Arta Contemporana din Bucuresti prezinta in pagina web activitatea proprie si informatii despre diferite festivaluri si evenimente culturale www.pro-helvetia.ro Site-ul ofer` informa]ii despre sprijinul pe care \l asigur` Funda]ia Pro Helvetia, sediul din Bucure[ti, \n domeniul proiectelor culturale. www.uniter.ro Site-ul prezint` activitatea Uniunii Teatrale din Romnia. www.amsu.edu Pagin` consacrat` activit`]ii [i programelor desf`[urate de Universitatea de Var` din Amsterdam. www.cervantes.es Institutul Cervantes prezint` pe aceast` pagin` web activitatea sa specific` din domeniul cultural. www.chapter.org Site-ul prezint` activitatea Casei. Chapter Globe Market, sprijinit` de Consiliul Artelor din Districtul Wales. www.culture.fr Site-ul prezint` mostenirea cultural` cu specific francez din regiunea Rhon-Alpi. www.culture.gouv.fr Site-ul apar]ine Ministerului Francez al Culturii [i Comunic`rii [i prezint` articole despre poezie, pictur`.
iunie-iulie 2006

37

GALERIE

38

iunie-iulie 2006

GALERIE

Marius Popa - Relicvariu, Radu Cristina Pomul Vietii, Tomuta Anda - Sertarul Cleopatrei, Voicu Elena - Elemente, Vasile Dana - Cub, David Sandu, Ghali Sami - Gradina Iluziilor, Hank, Lefter Bogdan - Fantana Urd, Vutsas Despina Masca Spiritului Uman, Nica Daniela Taurul Mecanic, Zdrancota Mihai Renasterea Phoenixului, Gatan Anca Materie, Forma, Nut Georgiana Armura, Dualitate
iunie-iulie 2006

39

FILATELIE
Ziua Interna]ional` mpotriva Consumului [i Traficului Ilicit de Droguri
asemenea, profesorii [i asisten]ii sociali au [i ei un rol n identificarea timpurie a semnelor alarmante [i n luarea m`surilor ce se impun n vederea prevenirii problemelor asociate drogurilor. De exemplu, profesorii pot furniza copiilor informa]ii despre riscurile consumului de droguri asupra s`n`t`]ii [i le pot oferi oportunit`]i pentru discutarea deschis` a acestor probleme. Timbrul emisiunii filatelice, cu valoarea nominal` de 2,20 lei, ilustreaz` logoul Drogurile nu sunt un joc pentru copii cu imagini care sugereaz` pericolul degrad`rii fiin]ei umane. Pe cele dou` viniete ce nso]esc timbrele sunt reproduse siglele Oficiului Na]iunilor Unite pentru Droguri [i Criminalitate [i, respectiv, Agen]iei Na]ionale Antidrog. ROMFILATELIA Str. Fabrica de Chibrituri nr.28, 050183, Sector 5, Bucure[ti, ROMANIA Tel: 40 21 336 93 92/ 40 21 336 93 46 Fax: 40 21 337 24 48 Email: office@romfilatelia.ro Dac` ave]i \ntreb`ri despre companie, produsele [i serviciile pe care le oferim, nu ezita]i s` ne contacta]i.

Dic]ionar pentru filateli[ti

Ramburs - mod postal de a transmite obiecte unui destinatar care trebuie sa plateasca valoarea lor, posta inacaseaza aceasta suma de la destinatar si o plateste expeditorului. Retragere din circulatie masura in urma careia marcile postale ale unei emisiuni isi pierd puterea de francare. Retragerea din circulatie se poate face din diferite motive: schimbarea tarifului postal, epuizarea stocurilor la majoritatea valorilor, schimbarea formei de guvernamant, descoperirea unor greseli de continut pe marcile postale etc. Rola de marci - marci postale tiparite pe benzi de hatie rulata care pot fi distibuite cumparatorilor si prin automate speciale. Sarniera - fasie mica de hartie subtire, transparenta, rezistenta, gumata pe o parte care se foloseste de catre filatelisti pentru fixarea marcilor postale obliterate in albume si a posetelor care protejeaza marcile postale neuzate. Marcile a caror guma a fost atacata, descompletata prin aplicarea, apoi desprinderea sarnierei sunt mai greu acceptate la schimb si totdeauna se pretinde o reducere a cotei de schimb sau de vanzare. Scrisoare - trimitere postala inchisa prin care se poate expedia o comunicare scrisa. Forma obisnuita de ambalaj a scrisorii este plicul. Scrisoare cu valoare declarata - trimitere postala prin care pot fi expediate in plic sau alt ambalaj, acele hartii, documente sau obiecte mici care reprezinta atat pentru expeditor cat si pentru destinatar o anumita valoare (ex: manuscrise, foografii, bijuterii.

n fiecare an, Oficiul Na]iunilor Unite pentru Droguri [i Criminalitate U.N.O.D.C. lanseaz` cu ocazia zilei de 26 iunie - Ziua interna]ional` mpotriva consumului [i traficului ilicit de droguri. Campania antidrog propus` de U.N.O.D.C. pentru 2006 - Drogurile nu sunt un joc pentru copii ndeamn` adul]ii s` i protejeze pe copii. P`rin]ii [i ceilal]i membri ai familiei pot s` asigure condi]iile unui mediu securizant pentru copii, astfel nc=t ace[tia s` devin` con[tien]i de riscurile asociate abuzului de droguri. De MAGAZINELE ROMFILATELIA Bucure[ti Str. Ion C=mpineanu nr.27, Sector 1, cod: 010034, tel 021/313 88 96 Str. Dr. Dimitrie Gerota nr.13 (fost` Jean Louis Calderon), Sector 2, cod: 011011, tel 021/314 58 49 Calea Mo[ilor nr.288, Sector 2, cod: 020895 tel 021/210 20 28 Calea Grivi]ei nr.64-66, Sector 1, cod: 010734, tel 021/314 69 96 Bac`u Str. Nicolae B`lcescu nr.1, Bloc SELECT, Bac`u, cod: 600050, Jude]ul Bac`u, tel 0234/20 42 17 Cluj-Napoca Pia]a Unirii nr.19, Cluj-Napoca, cod: 400113, Jude]ul Cluj, tel 0264/59 21 33 Timi[oara Str. Mercy nr.9, Timi[oara, cod: 300085, Jude]ul Timi[, tel. 0256/43 43 77

Noul sediu Romfilatelia din Bucure[ti MUZEUL NA}IONAL FILATELIC Calea Victoriei, nr. 12, sector 3, Bucure[ti program de vara: Luni-Marti \nchis Miercuri- Duminic` deschis: 10-18 Tel 021 312 74 99, 021 312 74 87, 021 312 55 42 Tel/Fax 021 312 55 85

40

iunie-iulie 2006

Francisc Ambru[ Colec]ionar de ac]iuni, obliga]iuni [i poli]e asigurare. www.scripophily.ro fery@ess.ro 0722 934 317; 0741 706 392

Cupa Mondial`
Germania 2006
Romfilatelia introduce n circula]ie o emisiune de timbre dedicat` Campionatului Mondial de Fotbal (Cupa Mondial` FIFA Germania 2006) ce se desf`[oar` anul acesta n perioada 9 iunie - 9 iulie. ntre anii 1930-1970, miza turneelor finale ale Campionatelor Mondiale de Fotbal a fost Cupa Jules Rimet, denumit` astfel dup` pre[edintele FIFA, Jules Rimet, care a avut ideea nfiin]`rii competi]iei celor mai bune selec]ionate na]ionale de fotbal din lume. Cunoscut` [i sub numele de Zei]a de Aur, Cupa Jules Rimet a fost creat` de sculptorul francez Abel la Fleur. n anul 1970, Brazilia a intrat definitiv n posesia trofeului confec]ionat din aur masiv, fixat pe o baz` de pietre rare, dup` cel de-al treilea succes final. n anul 1983 dup` ce Zei]a de Aur a fost furat`, Federa]ia Brazilian` de Fotbal a nlocuit-o cu un duplicat. ncep=nd din anul 1974, trofeul decernat este FIFA World Cup (Cupa Mondial`), creat de sculptorul italian Silvio Gazzaniga. Actualul trofeu a fost selec]ionat din peste cincizeci de modele. Campionii mondiali de fotbal primesc o adev`rat` oper` de art` f`cut` din aur. Sub aceast` nou` nf`]i[are, trofeul Cupa Mondial` a fost cucerit, pentru prima oar`, de reprezentativa vest-german`, care n finala Campionatului Mondial din anul 1974 a nvins Olanda

FILATELIE

Universal Constantin Cump`r` [i vinde timbre filatelice

Bucure[ti, sector 5 Str. Mitropolit Dosoftei 22 Tel.: 0744/643922, 021/3364012, 021/2107147 (firm`, orele 14 19) george25@xnet.ro
Asocia]ia Filateli[tilor din Bucure[ti Bucure[ti, sector 1 {os. {tefan cel Mare, nr. 2 Tel.: 021/2106348 Cema prod serv filatelie Bucure[ti, sector 3, str. Gura Ialomi]ei 5 Federatia Filatelic` Rom=n` Bucure[ti, sector 1, str. Boteanu, nr. 6 Tel.: 021/3131007, 021/6138921, 021/3134004 Kraft student service filatelie Bucure[ti, sector 5 Str. Sadului, nr. 35

cu scorul de 2-1. Pentru ca trofeul s` se afle n siguran]`, echipele c=[tig`toare primesc numai o copie placat` cu aur a cupei, originalul r`m=n=nd n p`strarea Federa]iei Interna]ionale de Fotbal, la sediul FIFA din Zrich. nt=lnirile dintre echipele calificate la Campionatul Mondial de Fotbal din Germania se vor desf`[ura n 12 ora[e, finala urm=nd a avea loc la Berlin, pe 9 iulie. Particip` 32 de echipe na]ionale de fotbal de pe toate continentele. Emisiunea filatelic` este format` din patru timbre care prezint`: - timbrul cu valoarea nominal` de 30 bani prezint` o imagine care sugereaz` atmosfera din tribune la meciurile de fotbal; - timbrul cu valoarea nominal` de 50 bani ilustreaz` o minge intr=nd n poart`; - timbrul cu valoarea nominal` de 1 leu ilustreaz` un fotbalist ntr-o faz` de joc; - timbrul cu valoarea nominal` de 1,20 lei sugereaz` ridicarea cupei ntr-un gest triumfal.
iunie-iulie 2006

41

Adrian Podoleanu pl`smuie[te n cadre colorate o lume a palpitului interior, a n`l]`rii [i aspira]iei spre puritate. Asemenea zugravilor de alt`dat`, smerit [i orgolios, cutezant sau re]inut el restituie privitorului c=te ceva din frumuse]ea lumii, pierdut` prin plictis. Culorile vibreaz` polifonic iar armoniile se compun melodic. P=nzele lui au [i ritm de melopee [i zbucium simfonic. Personalizarea peisajului conduce spre profunzimile fiin]ei iar portretul se integreaz` infinitului naturii. La el, natura a devenit cultur` [i, mai mult, f`ptur`.Autoportretele numesc fiin]a interioar`, compozi]iile o exprim`. Distan]a dintre gest [i idee o acoper` prin miracolul luminii. Griurile au tandre]ea sentimentului [i sunt cel mai adesea diafane [i imponderabile. Calde sau reci ele sunt permanent un exerci]iu de virtuozitate.Pictor al materiei dense sau epurat` prin rafinate suprapuneri Adrian Podoleanu elaboreaz` ndelung [i, tocmai de aceea, las` impresia c` se exprim` u[or. n fapt, e un vis`tor lucid, atent la detalii [i la coeren]a ansamblului. Nu risc` experiment`ri gratuite deoarece formula la care a ajuns dup` ndelungate eforturi i se potrive[te cel mai bine. Marile peisaje au consisten]a unei impecabile compozi]ii unde schema ini]ial` cedeaz` n favoarea raporturilor de culoare [i dozajelor inspirate. Peste toate plute[te o lini[te primordial` netulburat` de viciile zgomotului citadin. n lumea mirific` a Deltei sau n orizontul campestru, pictorul, atunci c=nd picteaz`, are virtu]ile marelui preot ce oficiaz` n templu.n acuarele e ceva mai spontan, mai dispus s` cedeze tenta]iilor impresioniste. Prive[te cu ochii ntredeschi[i [i filtreaz` lumina conferindu-i un aer vag, aluziv. Creator de atmosfer`, Adrian Podoleanu este, indubitabil, unul dintre marii colori[ti ai momentului. Valentin Ciuc`, membru al Asocia]iei Interna]ionale a Criticilor de Art`

ADRIAN PODOLEANU

1928 - s-a n`scut la 26 august n localitatea Sadaclia - Basarabia 1957 - absolv` Institutul de Arte plastice Ion Andreescu din Cluj, clasa profesorilor Feher Petru, Teodor Har[ia, Laz`r Anton [i Aurel Ciupe 1958 - debuteaz` la Expozi]ia interregional` de arte plasice de la Ia[i. Devine membru al U.A.P. 1959 - activeaz` ca profesor de educa]ie vizual` n nv`]`m=ntul liceal cu profil artistic 1962 - trece n nv`]`m=ntul artistic superior 1983 - devine profesor n cadrul Academiei de Arte George Enescu din Ia[i 1999 - i s-a decernat Premiul pentru pictur` al Salonului Artis Ia[i 2000 - i se confer` Diploma de onoare [i Medalia Proamici]ia-Profidelitate 2001 - i se acord` Premiul Vasile Pogor al municipiului Ia[i 2003 - prime[te Premiul pentru Excelen]` la Salonul Artis din Ia[i

42

iunie-iulie 2006

NUMISMATIC~
GALERIA NUMISMATIC~ VALENTIN SINCA Numismatic`-filatelie V=nz`ri-cump`r`ri Str. Domni]a Anastasia nr. 15 0724.693.387 blazonantik@yahoo.com Marius Monceanu colec]ionar insigne rom=ne[ti, monede bizantine, grece[ti Tel. 0723.033.789 email mmonceanu@yahoo.com Gabriel Monceanu colec]ionar ac]iuni vechi, tematic` trenule]e
Muzeul B`ncii Na]ionale

INTERNA}IONAL
AMSTERDAM KIEV IN THE NIEUWE KERK Picture [i acuarele din patrimoniul Muzeului Na]ional de Art` al Ucrainei DE NIEUVE KERK WONDERS OF IMPERIAL JAPAN Meiji Art from the Khalili Collection VAN GOGH MUSEUM ATENA Shaping the Beginning Modern Artists and the Ancient Eastern Mediteranean Museum of Cycladic Art FERNANDO BOTERO 21 sculpturi \n bronz THE ATHENS CONCERT HALL BARCELONA MARILYN AND THE CINEMA A Star withoutan Olympus Imagini cu Marilyn Monroe PALAU ROBERT CATALAN PETER FRIEDL Work 1964-2006 MUSEU DART CONTEMPORANI

Bucure[ti, sector 1, str Academiei nr 35-37 tel: 021 312 21 76, 021 312 21 76 NUMMUS S.R.L. str Popa Tatu nr. 20 Societatea Numismatic` Rom=n` Bucure[ti, sector 1, str Popa Tatu, nr. 20 Impex Zimbrul Carpatin

Bucure[ti, str. Lipscani 25, cod 030031 Monet`ria Statului Bucure[ti, str. Fabrica de chibrituri 30

BERLIN Blessing an Benefit in One - Animals in Chinese Painting Museum for East Asian Art ART FORUM BERLIN MUSEE BERLIN 30 septembrie 4 octombrie

Str. {elari 9-11, sector 3 315 88 16, 0788 489 942, 0723 326 422 Manole Mircea Gheorghe www.geocities.com/ zimbrucarpatin zimbrulcarpatin@xnet.ro

BRUXELLES New Harmonies Musee du cinquantenaire/ Jubelparkmuseum FAMILIY AFFAIRS Brothers and Sisters in art CENTRE FOR FINE ARTS
iunie-iulie 2006

43

Leonte N`stase
Temele abordate de artistul grafician-umorist Leonte N`stase sunt desprinse din cotidian. Compozi]ia este foarte clar`, accentul pun=ndu-se pe poant`. Personajele ce intr` n conflict compozi]ional sunt reduse la num`r, unghiul din care artistul le prive[te este frontal, totul spre a nlesni n]elegerea rapid` a mesajului. Se pare c` graficianului nimic nu-i scap` din realitatea inedit` social- politic`, marcat` de neajunsurile tranzi]iei, derutat` de politicianismul demagogic, traumatizat` de fenomenul generalizat al

corup]iei, presat` de factorii: timp, mod`, stres [i poluare de tot felul. Toate aceste aspecte se reflect` prin ochiul exersat al artistului n imagini plastice- comice ce se succed precum zilele [i anotimpurile anului: prim`vara, vara, iarna (!) totul n fream`t [i mi[care, totul sub lupta exigent` a filozofului de ocazie, a pamfletarului, a fabulistului Leonte. Aceast` expozi]ie ce v-o propune graficianului Leonte N`stase este o minienciclopedie hazlie, suspendat` pe simez`, pe seama tarelor general umane de care nu to]i suntem con[tien]i, dar putem deveni. Solu]ia salvatoare propus` de artist este hazul. Hazul de necaz! R=sul ca panaceu pentru toate ncr=ncen`rile [i conflictele cotidiene. Ridendo castigat mores! Morala antic` nsu[it` de graficianul umorist Leonte [i servit` n imaginile sale este dulce ca o felie de tort, dac` reu[im s` d`m la o parte pudra de piper. Iar artistul la aceasta ne invit`. S` privim n jur f`r` m=nie [i s` ne distr`m descoperind hazul n tot necazul! Geta Deleanu Muzeograf

44

iunie-iulie 2006

GALERIE

Lucr`ri de

Vasile Pop Negre[teanu

iunie-iulie 2006

45

GALERIE

46

iunie-iulie 2006