n salonul plin de vise, n oglinda larg-ovala ncadrata n argint, Bate toamna, Si gradina cangrenata, n oglinda larg-ovala ncadrata n argint.

n fotoliu, ostenita, n largi falduri de matase, Pe cnd cade violetul, Tu citesti nazaliznd O poema decadenta, cadaveric parfumata, Monotona. Eu prevad poema roza a iubirii viitoare... Dar pierduta, cu ochi bolnavi, Furi, ironic, mprejurul din salonul parfumat. Si privirea-ti cade vaga peste apa larg-ovala, Pe gradina cangrenata, Peste toamna din oglinda Adormind... Eu prevad poema roza a iubirii viitoare... nsa pal ma duc acuma n gradina devastata Si pe masa parasita - alba marmura sculptata n vesmintele-mi funebre, Ma ntind ca si un mort, Peste mine punnd roze, flori palite,-ntrziate Ca si noi... Zi, finala melodie din clavirul prafuit, Or ajunge plnsul apei din havuzele-nnoptate. Vezi, din anticul fotoliu Agonia violeta, Catafalcul, Si gradina cangrenata, n oglinda larg-ovala ncadrata n argint... Noaptea-ncet, ticnit se lasa Poezie, sau destin -tanana Si toamna, si iarna Coboara-amndoua; Si ploua, si ninge Si ninge, si ploua. Si noaptea se lasa Murdara si goala; Si galbeni trec bolnavi Copii de la scoala. Si-s umezi peretii, Si-un frig ma cuprinde Cu cei din morminte Un gnd ma deprinde... Si toamna, si iarna Coboara-amndoua; Si ploua, si ninge Si ninge, si ploua. Luna urca, somnoroasa, Vino, vin! Este liniste, racoare, Codrul e de farmec plin Pe sub teii nca-n floare, Poezie, sau destin. n suavele parfume Poezie, sau destin Ori pe unde-ai fi n lume, Vino, vin!

ngerii deasupra noastra Vor cnta un imn divin Ah, ce clara noapte-albastra, Poezie, sau destin.