Sunteți pe pagina 1din 14

Cei mai multi dintre oameni cunosc destul de putine lucruri despre sistemul limfatic.

Chiar si asa, majoritatea au auzit despre drenaj sau masaj limfatic. Suntem familiarizati cu ganglionii limfatici situati in zona axilelor si in cea inghinala si stim ca umflarea ganglionilor este un semn de pericol.

Totusi, putine persoane stiu ca dimensiunea sistemului limfatic este dubla fata de cea a sistemului circulator. In corpul uman este prezenta de doua ori mai multa limfa decat sange si de doua ori mai multe vase limfatice decat vase de sange. O mare parte din corpul uman este format din apa, iar o parte din apa se afla in fluxul sanguin, dar cea mai multa se afla in sistemul limfatic. Vasele limfatice sunt asezate in paralel cu vasele de sange din organism.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. Generalitati Anatomie Actiunea sistemului limfatic Factorii care influenteaza in mod negativ sistemul limfatic

Anatomie
Sus

Vasele sistemului limfatic sunt strabatute de un fluid numit limfa care este colectat din spatiul dintre celulele organismului. Limfa hraneste celulele corpului, transportand diverse substante nutritive, cum ar fi saruri, minerale si proteine. Toxinele si rezidurile sunt preluate din rinichi, plamani, colon si piele si sunt apoi eliminate. Sistemul limfatic poate fi denumit sistemul celular de eliminare al toxinelor. Aproximativ trei litri de limfa circula intr-o zi, in interiorul organismului, spre partea de sus a pieptului. Exista peste 600 de ganglioni limfatici (noduri) in corpul uman, unii grupati in interiorul regiunii subratului si in partea superioara a pieptului. Limfa de la nivelul picioarelor si organelor genitale colecteaza si dreneaza prin intermediul unei retele mari de noduli localizati in zona vintrei.

Actiunea sistemului limfatic


Sus

Limfa si fluidele celulare constituie 80% din fluidele corporale, iar sangele furnizeaza restul de 20%. Fluidul limfatic transporta toate substantele nutritive, oxigenul, dioxidul de carbon si alte deseuri metabolice de la miliarde de celule. Limfa poate fi resorbita in sange sau poate fi filtrata de catre unul sau mai multi ganglioni limfatici inainte sa intre in fluxul sanguin. Cand nu actioneaza suficient, sistemul limfatic reduce capacitatea de a functiona a creierului si a altor organe.

Toxinele, in mod normal sunt filtrate si distruse de catre sistemul limfatic. Totusi, in cazul intestinului si colonului, atunci cand o persoana nu are o stare buna de sanatate si nici obiceiuri nutritionale adecvate, limfa stagneaza si poate contine depozite vechi de bacterii moarte, toxine metabolice si celule moarte.

Factorii care influenteaza in mod negativ sistemul limfatic


Sus

Printre factorii - extenuarea - sedentarismul consumul - depresia atitudini

care

de

influenteaza in mod lipsa lipsa de alimente procesate substantele comportamente

negativ

sistemul imfatic se de exercitii lipsa de alimente chimice blocheaza

si

negative

care

energia

numara: odihna sanatoase proaspete cronica toxice pozitiva

Cand sistemul limfatic este blocat sau devine inert, nivelul de oxigen va fi scazut, mediul va fi toxic, iar acest lucru va influenta in mod negativ toate celulele corpului. Un flux limfatic toxic poate produce limfa ingrosata si murdara care determina degenerarea celulelor si organelor si poate contribui la formarea de tumori si cancere.

ORGANELE LIMFOIDE SECUNDARE (PERIFERICE)

Sistemul limfatic, alctuit din vasele limfatice, limf i organele limfoide secundare , este parte integrant a sistemului vascular sanguin al veretebratelor, dar la mamifere are rol esenial n transportul i distribuia antigenelor, anticorpilor i a celulelor imunocompetente. Celulele tumorale se disemineaz (metastazeaz) frecvent pe cale limfatic. Funcia primar a sistemului limfatic este de a colecta lichidul proteic interstiial, care rezult prin extravazarea continu la nivelul capilarelor sanguine i de a-l readuce n sistemul vascular sanguin, meninnd astfel constana volumului plasmei sanguine circulante. La originea sistemului limfatic se gsesc capilarele limfatice, delimitate de o membran bazal subire, de care sunt ataate lax celulele endoteliale. Prin aezarea lor, aceste celule au rolul unor valve, care favorizeaz intrarea limfei n capilar i limiteaz ieirea. Membrana bazal este continu i este nconjurat de fibre musculare netede. Inveliul muscular al vaselor limfatice manifest contracii ritmice intrinsece, care genereaz o presiune de civa mm Hg, favoriznd circulaia limfei. Fig.39. Principiul formrii limfei. Presiunea hidrostatic la captul arterial al capilarului determin ieirea fluidului proteic prin peretele capilar. La captul venos, presiunea hidrostatic este mic i presiunea coloid-osmotic a proteinelor plasmatice determin reintrarea apei, electroliilor i cristaloizilor n circulaie. Proteinele nu pot fi reabsorbite i mpreun cu o parte a apei i srurilor, sunt drenate prin limf. Diametrul capilarului permite trecerea hematiilor, iar leucocitele, fiind mai mari, trebuie s se deformeze. Aceasta creeaz o rezisten la curgere, ceea ce determin o cdere a presiunii ntre captul arterial i cel venos al capilarului (dup Hall,1998). Confluena capilarelor limfatice formeaz vase mai mari, prevzute cu numeroase valve bicuspide ce mpiedic curgerea gravitaional a limfei. Limfa mamiferelor poate fi compartimentat n limf periferic, intermediar i central. Limfa periferic (cea care nu a trecut printr-un ganglion limfatic) are un coninut sczut de celule albe (sub 1000/mm3), de dimensiuni mici, din care circa 85% sunt celule T i circa 10% sunt celule cu voal. Limfa intermediar (din segmentul vascular n care se gsesc ganglionii limfatici) conine un numr mare de limfocite mici (20 000/mm 3), dintre care 75% sunt limfocite T care au extravazat la nivelul venulelor postcapilare din ganglioni. Limfa central se gsete n vasele limfatice n aval de ganglioni, ce se unesc pentru a forma trunchiurile limfatice mari (intestinal, toracic, ductul limfatic drept, ductul cervical). La mamifere, pe traseul vaselor limfatice care transport limfa de la periferie spre marile

<<Pagina anterioar :: Home :: :: Despre autor :: Pagina urmtoare>>


Universitatea din Bucuresti 2003. No part of this text may be reproduced in any form without written permission of the University of Bucharest, except for short quotations with the indication of the website address and the web page. Comments to:Grigore MIHAESCU; Text editor & Web design: Laura POPESCU; Last update: June, 2003

Sistemului limfatic si rolul sau in organism


postat 14.05.2012, 05:11 de Concordia Anima [ actualizat la 21.10.2012, 08:30 de Mihaela Lazar ]

Sistemul limfatic reprezinta totalitatea ganglionilor, vaselor limfatice si organelor limfoide din organism, repartizate in diverse regiuni ale corpului. El se aseamana cu sistemul sanguin, insa este totusi diferit de acesta: in timp ce sangele duce substantele nutritive si oxigenul la toate celulele corpului, limfa, preia deseurile si le elimina prevenind instalarea bolilor. Altfel spus, rolul sistemului limfatic este acela ca, pe de o parte la nivel celular, el colecteaza si distruge toxinele, bacteriile, celulele anormale (rol imunitar) si pe de alta parte, el transporta celulele imunitare in zonele unde este nevoie de ele (rol circulator).

Ce este limfa si care este rolul ei? Supranumita de catre greci si ''sangele alb'' limfa se gaseste in organismul nostru intr-un procentaj de 15% din masa

totala a corpului. Ea este un fluid incolor eliberat de snge, care se acumuleaza n sectorul interstitial din tesuturi si apoi apoi circula in vasele limfatice spre inima. Conine proteine, grasimi, saruri minerale, avand o compozitie asemanatoare plasmei, din care si rezulta. Compozitia si aspectul sau diferadupa regiunea corpului n care se gaseste. Astfel, n intestine, limfa contine multe grasimi si are un aspect laptos. n ficat, ea este bogata n proteine si este asadar, mai colorata. Circulatia limfei se face dinspre tesuturi spre snge. Limfa aduna in drumul ei toate toxinele, microbii cat si substantele chimice pe care sangele nu le poate prelua. Filtrarea limfei se face prin intermediul ganglionilor limfatici care se gasesc preponderent in zona abdominala si a gatului. In numar de aproximativ 700 ei reusesc sa transforme organismul intr-o adevarata fortareata. Limfocitele, globule albe responsabile de crearea anticorpilor in organism sunt purtate de catre limfa prin tot corpul reusind sa fie direct responsabila de sanatatea noastra. Desi in proportie de 95% este apa, lichidul limfatic poate fi oricand considerat un lichid nobil al organismului datorita finetii si puritatii. La nivelul cavitatii toracice se estimeaza a fi un volum de 2-5 litri de lichid limfatic care in conditii de imbolnavire poate creste pana la 20 de litri. Asadar, vorbind de rolul limfei in organism este bine de stiut ca ea...

Este responsabil cu elimininarea lichidului interstiial din esuturi. Absoarbe i transport acizi grai i celule grase sub form de lichid chilos (un lichid lptos) spre sistemul circulator. Transport celulele imunitare dinspre i ctre ganglionii limfatici. Transport celulele cu antigen (monocite, macrofage - celule care nghit" i distrug celulele moarte, bacterii, celule dendritice , Iniiaz rspunsul imun etc.) ctre ganglionii limfatici, unde este stimulat un rspuns imun.

Structura sistemului limfatic

Structura sistemului limfatic seamana cu cea a sistemului sanguin: ea cuprinde n acelasi timp vase, ganglioni si organe. Deosebirea consta in faptul ca n sistemul limfatic, aceste doua parti sunt total independente una de alta. Vasele limfatice vehiculeaza limfa spre inima, n timp ce organele limfatice servesc la stocarea limfocitelor care asigura apararea organismului. Reeaua limfatic este constituit n primul rnd din vase prezente n toate esuturile, ntre celulele si capilarele sanguine. Doar sistemul nervos central, oasele, dintii si maduva osoasa sunt lipsite de

sistem limfatic. Asadar, sistemul limfatic este alcatuit din: Vase limfatice Ganglioni limfatici Organe limfatice Vasele limfatice duc limfa de la tesuturi catre circulatia sangvina. Aceste vase seamana mult cu venele, fiind in general, vase satelite ale vaselor sangvine. Vasele limfatice superficiale urmeaza acelasi itinerar ca venele superficiale, iar vasele profunde iau calea arterelor profunde. Diametrul vaselor creste progresiv pe masura ce limfa se apropie de inima. Fiecare regiune a organismului are propriile sale vase limfatice. Cele ale gtului dreneaza limfa de la nivelul capului si al gtului. Vasele regiunii abdominale conduc limfa de la nivelul organelor abdominale, cum ar fi stomacul, ficatul, pancreasul si intestinele, spre ganglionii limfatici ai abdomenului. Cele mai mici vase limfatice sunt capilarele (vasele limfatice initiale). Acestea se varsa in precolectoare care la randul lor se varsa in colectoare (canalul toracic si marea vena colectoare)

Canalul toracic care ia nastere in abdomen apoi isi urmeaza drumul pana in varful trunchiului, unde se varsa in confluenta venoasa jugulo-subclavie stanga, de la baza gatului. El se formeaza in dreptul vertebrei L2 unde se afla cisterna lui Pequet si are un traseu ascendent, de-a lungul coloanei vertebrale, traversand diafragmul prin acelasi orificiu cu aorta. La nivelul gatului, ductul toracic se varsa in vena subclavie stanga. Canalul toracic colecteaza limfa de la nivelul: - membrelor inferioare - abdomenului- hemitoracelui stang - membrului superior stang - jumatatii stangi a extremitatii cefalice Marea vena limfatica dreapta (canalul limfatic drept) se varsa in vena subclavie dreapta si dreneaza limfa din: - membrul superior drept - hemitoracele drept - jumatatea dreapta a extremitatii cefalice.

Organele limfatice servesc drept depozit pentru celulele de aparare, cum ar fi limfocitele, care pot astfel sa intervina la aparitia unei infectii. Ele se impart in: centrale periferice Organele limfatice centrale sunt: timusul -este locul de maturizare al limfocitelor T. Atinge maximul de dezvoltare la pubertate si apoi involueaza prin transformarea tesutului limfatic in tesut adipos. Acesta este situat in mediastinul anterosuperior si prezinta 2 lobi impartiti in lobuli. Din punct de vedere histologic, este alcatuit din 2 zone: la periferie se afla zona corticala, alcatuita in principal din limfocite, iar in zona centrala se afla zona medulara, alcatuita din tesut epitelial. maduva osoasa se gaseste in interiorul oaselor, in special a celor late (ex. stern, oasele bazinului). La acest nivel se produce maturizarea limfocitelor B. ficatul - indeplineste rolul de organ limfatic central doar in viata intrauterina si reprezinta locul unde se realizeaza diferentierea si maturizarea limfocitelor B. Organele limfatice periferice sunt: ganglionii limfatici sunt mici aglomerari celulare de forma rotunjita, cu diametrul de 10-15mm, distribuiti sub forma de ciorchini de-a

lungul vaselor limfatice. Fiecare ganglion este compartiment n mai multi foliculi limfatici bogati n globule albe, cum sunt limfocitele si macrofagele. Limfa care patrunde n ganglioni este filtrata de foliculi limfatici si debarasata de eventualii sai agenti infectiosi. In organismul uman se gasesc intre 400-700 de ganglioni care filtreaza si purifica limfa. Unii dintre ei pot fi simii la palpare (cei din zona axilar), alii nu, pentru c sunt situai n straturile mai profunde ale corpului. Numrul i dimensiunea limfocitelor se modific n funcie de ct de solicitat este ganglionul respectiv. De exemplu, foliculii devin mai voluminoi atunci cnd n ganglion ptrunde un antigen strin. Ganglionii sunt mai numeroi la nivelul toracelui, gtului (situati mai profund), pelvisului, axilei, cervical, occipital, la nivel inghinal i n intestine. Din punct de vedere filogenetic, ganglionii limfatici au o zona corticala (la periferie) care este locul de proliferare si diferentiere a limfocitelor B, o zona paracorticala (zona timodependenta) in care predomina limfocitele T si o zona medulara (in jurul hilului) alcatuita din limfocite B si T, vase de sange, vase limfatice etc.

splina - este situata in etajul abdominal superior. In mod normal nu este palpabila decat atunci cand dimensiunile acesteia sunt marite (splenomegalie). Rolul splinei este de a sintetiza anticorpii, de a distruge i de a elimina bacteriile anihilate de anticorpi odat cu celulele sanguine moarte. tesuturile limfatice se gasesc la nivelul mucoasei tubului digestiv, respirator si la nivelul tegumentului. La

nivelul tubului digestiv se gasesc celule imunitare fie diseminate, fie grupate in foliculi limfatici a caror structura se aseamana cu cea a ganglionilor si a splinei. Foliculi limfatici izolati se gasesc la nivelul esofagului, colonului, rectului. La nivelul faringelui, foliculii sunt organizati in amigdale faringiene. Acestea, impreuna cu amigdalele linguale, tubare si palatine formeaza inelul limfatic Waldayer.

Circulatia sistemului limfatic


Circulatia limfatica este o circulatie centripeta (de reflux) care incepe in spatiile interstitiale si se termina in spatiul retroclavicular drept sau stang. Spre deosebite de circulatia venoasa, circulatia limfatica functioneaza fara a fi pompata. Ea se realizeaza prin urmatoarele mecanisme: propriul mecanism de contractie al vaselor mari limfatice (10-15 contractii/minut); presiunea pe vasele limfatice exercitata de fortele externe: contractia musculara, pulsatiile arteriale,

peristaltismul intestinal; modificarile de presiune intratoracica, pozitive si negative, ce apar in timpul respiratiei.

Deoarece sistemul limfatic nu beneficiaz de un muchi puternic care s menin limfa n micare, cum este inima n cazul vaselor sanguine, limfa are nevoie i ea de un mecanism care s-i pstreze fluxul constant. Acest lucru este posibil fie prin masaj, fie prin exerciiu fizic, micarea muchilor mpingnd limfa nspre i dinspre esuturi. De asemenea, pentru a menine fluxul limfatic constant, dar i pentru a grbi procesul de detoxifiere a esuturilor prin ndeprtarea reziduurilor, este eficient drenajul limfatic. Atenie, acest tip de masaj se efectueaz doar de maseuri specializai, n cazul n care nu este realizat corect existnd riscul blocajelor limfatice i al apariiei edemelor. Oactivitate fizica nu poate dect sa amelioreze circulatia sa si deci drenajul substantelor nocive din

organism.

Sistemul limfatic i sngele

Sngele (latin sanguis, greaca veche: ,haima) este un esut special sub form lichid care, prin intermediul aparatului circulator, alctuit din inim i vasele sanguine, transport nutrienii i oxigenul la nivelul esuturilor corpului, de unde preia bioxidul de carbon i produii de catabolism tisular, transportndu-i la nivelul organelor de eliminare. n medicin, disciplina care se ocup cu studiul sngelui se numete hematologie. Sngele este alctuit din plasma sanguin n care plutesc o serie de celulule specifice sngelui. Circulaia sngelui este asigurat n primul rnd prin contraciile muchiului cardiac, ajutat de valvulele venoase n combinaie cu contraciile muchilor scheletici. n general vasele de snge bogate n oxigen care pornind de la inim i irig esuturile se numesc artere iar cele care sosesc la inim i transport produsele de catabolism de la esuturi ncrcate cu bioxid de carbon se numesc vene. Sistemul vascular conine la om ca. 70 - 80 ml de snge pe kilogram, deci la o greutate corporal normal a unui om de 70-80 kg va fi cca. 5 - 6 litri de snge, brbaii au ca. cu 1 litru mai mult snge ca femeile.

Sistemul limfatic
Fiecare celula a organismului este scufundata ntr-un lichid din care si arunca deseuri. Acest mediu trebuie sa aiba o compozitie stabila pentru a garanta starea buna si functionarea perfecta a celulelor. Echilibrul sau se bazeaza pe mecanisme de reglare orchestrate de sistemul limfatic. Acesta colecteaza excedentul de limfa, fluid incolor eliberat de snge, care se acumuleaza n tesuturi, si l aduce la inima. Limfa transporta substantele nutritive si preia deseurile celulare. Ea are drept sarcina transportul lipidelor si al moleculelor liposolubile, din intestin pna n snge. Contine proteine, grasimi, saruri minerale, iar compozitia sa se apropie de cea a plasmei, din care are rezultat. Compozitia si aspectul sau difera totusi dupa regiune n care se gaseste. Astfel, n intestine, limfa contine multe grasimi si are un aspect laptos. n ficat, ea este bogata n proteine. Sistemul limfatic contine vase limfatice, ganglioni si organele limfoide repartizate n diverse regiuni ale corpului. Amigdalele, apendicele vermicular si splina sunt organe limfoide. Ele servesc drept depozit pentru celulele de aparare, cum ar fi limfocitele, care pot astfel sa intervina la aparitia unei infectii. Ganglionii limfatici sunt mici aglomerari celulare de forma rotunjita, cu diametrul de 10-15mm, distribuiti sub forma de ciorchini de-a lungul vaselor limfatice. Fiecare ganglion este compartiment

n mai multi foliculi limfatici bogati n globule albe, cum sunt limfocitele si macrofagele. Limfa care patrunde n ganglioni este filtrata de foliculi limfatici si debarasata de eventualii sai agenti infectiosi. Amigdalele sunt conglomerate de foliculi limfatici, n care abunda celulele de aparare. De forma rotunjita, ele sunt acoperite de o mucoasa. Se ntmpla frecvent ca ele se umfle, n timpul unei angine. Celulele lor sunt n acest caz angajate ntr-o lupta ncrncenate mpotriva bacteriilor ofensive. Ganglionii pot atunci sa-si mareasca volumul si sa fie palpati la nivelul gtului, ceea ce nseamna ca vin n ajutorul amigdalelor. Apendicele este situat ntre intestinul subtire si cel gros. Cu o lungime de 8 cm, are si el foliculi limfatici, care i permit sa ajute organismului la combaterea infectiilor. Are totusi un rol minor, iar absenta sa nu se perturba cu nimic echilibrul mediului inferior al organismului. Alt organ limfoid, splina este situata n partea de sus a abdomenului si cntareste cam 150g la adult. Functia sa principala este distrugerea globulelor rosii utilizate, dar ea joaca un rol important n sistem imun. Splina cuprinde minusculi foliculi repartizati n doua grupe: unii sunt compusi din limfocite imature, iar ceilalti din limfocite mature. Celulele defensive ale foliculelor asigura functiile imune ale splinei, producnd anticorpi. Circulatia limfei se face dinspre tesuturi spre snge, prin intermediul valvelor si datorita contractiei muschilor netezi ai peretelui vaselor. Limfa este captata n tesuturi de capilarele limfatice, al caror perete l strabate, si condusa la ganglioni. Dupa ce a fost filtrata, ea este evacuata spre spatiile interstitiale. Capilarele limfatice o colecteaza din nou pentru a o directiona spre inima. Limfa strabate tuburi din ce n ce mai importante: vase, trunchiuri, canale limfatice, apoi canalul toracic, vasul-amiral al sistemului limfatic, care deverseaza limfa n snge la nivelul venelor situate la baza gtului. Limfa dreneaza astfel mediul intern, jucnd rolul de supapa de preaplin.

Datorita originii mezodermice si a raportului dintre substanta intercelulara (plasma) si celule sale, sangele este considerat un tesut conjunctiv moale. In corpul adultilor exista 4,50 - 5 litri de sange care reprezinta 7-8 % din masa sa.Contributia globulelor rosii (eritrocite) la volumul total de sange(hematrocitul) este de 43 %.Sangele este alcatuit din plasma si elemente figurate (globule albe, globule rosii si trombocite)

Plasma Reprezinta aproximativ 55 % din sange si este compusa din apa, in care se afla substantele organice (proteine, glucide, si lipide), sarurile minerale disociate si microelemente.Dintre toate substantele organice, cele mai importante sunt proteinele, deoarece sunt reprezentate de hormoni, anticorpi, factori ai coagularii, aminoacizi si enzime care intervin in mentinerea constantei parametrilor mediului intern (hemostazie) si in reglarea activitatii sistemelor de organe.

Elementele figurate

Globulele rosii (Hematii, Eritrocite) Globulele rosii tinere sunt nucleate iar cele batrane sunt anucleate transporta substante hranitoare - Fier (Fe), gaze respiratorii -O2 si CO2 Hemoglobina + Oxigen formeaza oxihemoglobina si este un compus instabil ce merge la celulele Hemoglobina + Dioxidul de carbon formeaza carbohemoglobina si este un compus instabil ce merge la plamani Hemoglobina + Monoxid de Carbon formeaza methemoglobina si este un compus stabil ce provoaca asfixiere Leucocitele sunt alcatuite din membrana, citoplasma, nucleu si au diferite forme intervine in imunitate are rol in procesul de fagocitoza aceste elemente figurate sunt si anticorpi (limfocite)] Trombocitele (plachete sangvine) sunt cele mai mici elemente figurate nu au nucleu au rol in coagularea sangelui (au proteine cu rol in coagulatie) Grupele de sange Pe suprafata hematiilor se gasesc aglutinogene notate cu literele A si B si sunt numite antigene