Msuri de protecie a personalului medical fa de infecia cu

VHB, (virusul hepatitei C) VHC (virusul hepatitei C) HIV Micobacterium tuberculosis.

Referat
Prevenia de la Hipocrate la Medicina modern

Autor
Spiru Irina Seria E,grupa 36

Specializare: Medicina generala an I

 Prevenia nsumeaz totalitatea msurilor, metodelor i mijloacelor care pot avea rol n ntrzierea sau suprimarea posibilitii de apariie a strii de boal. Cile de transmitere ale agenilor patogeni prin snge : - contaminarea tegumentelor cu soluii de continuitate; - contaminarea mucoaselor n timpul: 1. efecturii unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente 2. ascuite; 3. manipulrii unor produse biologice contaminate; 4. manipulrii instrumentarului i a materialelor sanitare contaminate 5. cu produse biologice (material moale medical, lenjerie, 6. echipamente etc.) Riscul de transmitere n funcie de tipul de lichid biologic snge; lichide: amniotic, pericardic, peritoneal, pleural, sinovial, sperm, secreii vaginale; esuturi; orice alte fluide ale organismului contaminate cu snge

Riscul de transmitere n funcie de tipul de lichid biologic

Msuri de protecie a personalului medical fa de infecia cu

VHB, (virusul hepatitei C) VHC (virusul hepatitei C) - HIV Micobacterium tuberculosis.

VIRUSUL HEPATIC
Hepatitele cronice reprezint o boal inflamatorie, cu evoluie de peste 6 luni i etiologie variat, avnd sau nu o simptomatologie clinic evident.

VHB
Hepatita virala B este o boala severa,cauzata de ifectia cu virusul hepatic B. Aceasta infectie poate determina formarea de tesut cicatriceal in ficat, disfunctie heptica , ciroza heptica,cncer hepatic, deces. Hepatita viral B, are trei ci de transmitere:
1. La natere, de la mam la copil. Cu toate acestea, NU este obligatorie cezariana, iar alimenta ia la sn a nou-nscutului este posibil, daca se administreaza copilului la nastere in primele 12 ore Imuno-globuline anti VHB (HBIG) 2. Se transmite uor pe cale sexual. 3. Contactul cu snge contaminat, prin transfuzii, seringi refolosibile, la stomatologie murdar , prin instrumente de manichiur-frizerie, endoscopii, tatuaje etc.

Vaccinarea este recomandata la adulti mai ales in urmatoarele situatii:: 1. 2. 3. 4. Persoanele care lucreaza in domeniul sanatatii Medicii stomatologi Persoanele care locuiesc cu pacienti infectati cronic cu VHB Persoanele care lucreaza in sectoarele de siguranta publica care pot fi expuse la produse din sange uman 5. Pacienti care sunt supusi hemodializei 6. Persoanele care sufera de boli cronice de ficat 7. Rezidentii si personalul din institutiile care ingrijesc persoane cu dizabilita

VHC
Hepatita C este o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN ce este transmis in principal prin:

transfuzii de sngeadministrare de factori antihemofilici; transplant de esuturi i organe (risc minim); cale sexual; transmitere vertical de la mam la ft.

Exista 6 tipuri de genotipuri ale virusului hepatic C identificati pana in prezent, cel mai frecvent fiind genotipul 1. Virusul hepatic C poate cauza atat forma acuta, cat si pe cea cronica a hepatitei, si e cea mai frecventa forma de hepatita dupa cele A si B. Spre deosebire de virusul hepatic B, virusul C produce afectiune cronica intr-un procent mult mai mare: 80% dintre adultii infectati cu virusul hepatic C vor produce o afectiune cronica (comparativ cu doar 5-10% dintre cei infectati cu virusul B).

Transmiterea virusului C la personalul din domeniul sanitar are loc n urmtoarele situaii:

leziuni accidentale survenite n cursul actelor medicale; contaminarea cu snge a leziunilor preexistente; indirect prin instrumentar contaminat; nosocomial n cadrul efecturii endoscopiei digestive, colonoscopiei, dializei, interveniilor chirurgicale, stomatologice sau prin nepturi accidentale. Precautii universale

Conceptul de PU se refer la: msurile care se aplic n vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV,HCV i ali ageni microbieni cu cale de transmitere sanguin, n timpul actului medical; snge, alte fluide biologice i esuturile tuturor pacienilor se consider a fi potenial infectate cu HIV, HBV, HCV i ali ageni microbieni cu cale de transmitere parenteral (sanguin); toi pacienii se consider potenial infectai cu HIV, HBV, HCV sau cu ali ageni microbieni cu cale de transmitere sanguin, deoarece cei mai muli dintre purttorii de HIV, HBV, HCV i ali ageni microbieni sunt asimptomatici i nu-i cunosc propria stare de portaj.

Reguli de baz n aplicarea precauiilor universale: 1. Consider toi pacienii potenial infectai; 2. Consider c sngele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV; 3. Consider c acele i alte obiecte folosite n practica medical sunt contaminate dup utilizare.

Nivelele de risc infecios i procedurile recomandate

1. Pentru nivelul de risc minim, splarea minilor, sau dezinfecia igienic a minilor prin frecare se face: - cnd minile sunt vizibil murdare; - la nceputul i la sfritul programului de lucru; - nainte i dup scoaterea mnuilor (sterile sau nesterile), - nainte i dup activitile de curenie; 2. Pentru nivelul de risc intermediar, dezinfecia igienic a minilor prin frecare, sau dezinfecia igienic a minilor prin splare se recomand: - dup contactul cu un pacient izolat sau septic; - nainte de realizarea unei proceduri invazive; - dup orice contact accidental cu sngele sau alte lichide biologice; - dup contactul cu un pacient infectat i / sau mediul n care st; - ntre contactul cu doi pacieni, 3. Pentru nivelul de risc nalt, dezinfecia chirurgical a minilor prin frecare, sau dezinfecia chirurgical a minilor prin splare are loc: - nainte de toate interveniile chirurgicale, obstetricale; - naintea tuturor manevrelor care necesit o asepsie de tip chirurgical: montarea cateterelor centrale, puncii amniotice, rahidiene i alte situaii similare

Recomandari privind preventia anti-HVB dupa expunerea accidental

HIV
SIDA (Sindromul Imunodeficienei Dobndite), este o afeciune a sistemului imunitar, caracterizat prin infecii oportuniste, neoplasme, disfuncii neurologice i o mare varietate de alte sindromuri Infecia cu HIV este ireversibil, se poate doar ntrzia apariia bolii prin administrare de medicamente Boala SIDA, odat declanat, evolueaz continuu, putndu-se ntrzia doar i trata medicamentos sau chirurgical o serie de boli aprute ca urmare a deficitului imun. In practica, personalul care asigura ingrijirea urgentelor medicale, chirurgicale, ortopedice, traumatologice nu-si poate permite sa astepte rezultatele unor asemenea teste pentru a se apropia de pacienti. De aceea, instruirea in spiritul respectarii "precautiilor uni-versaie" constituie in prezent singura masura universal valabila de a reduce riscul profesional de infectare cu HIV si cu multe alte virusuri si microorganisme. Acest minimum de norme de protectie a personalului medical poate fi completat pentru fiecare specialitate medicala sau chiAZrurgicala in functie de strategia proprie fiecarui spital.

Recomandri specifice
1. s se poarte mnui cnd se atinge sngele, alte fluide, mucoase tegumente lezate, instrumentar murdar de snge sau de alte produse biologice (de exemplu: amniotomie, examen ginecologic, asistarea expulzrii ftului, examinarea placentei, etc.); 2. s se poarte mnui cnd se recolteaz probe de snge, cnd se pun perfuzii. Aceste mnui sunt puse cu scopul de a proteja personalul medical; nu sunt necesare m nui sterile, ci mnui curate, care se schimb la fiecare pacient. Dup scoaterea mnuilor urmeaz de fiecare dat splarea minilor; 3. s se poarte or de plastic n cursul manevrelor care presupun stropirea cu snge sau alte produse biologice (ex. amniotomie, expulzie, operaie cezarian, tierea cordonului ombilical); 4. s se poarte mnui i or de plastic i cnd se ia nou-nscutul, care are pe tegumente lichid amniotic i poate fi i snge; 5. placenta se pune n container special, pentru a mpiedica rspndirea sngelui; 6. trebuie asigurat protecia ochilor, gurii i nasului n situaii n care se pot produce mprocri sau stropiri cu snge

Mycobacterium tuberculosis
este bacteria care cauzeaz cele mai multe cazuri de tuberculoz. Bacilul este rezistent la aciunea majoritii antibioticelor, acest lucru fiind n mare parte explicat prin faptul c infecia este intracelular; este sensibil la streptomicin, hidrazida acidului izonicotinic (H.I.N.), cicloserin i la bacteriofagi. Virulena se pare c este dat de existena unei substane lipidice numit cord-facto. Reacia sistemului imunitar la Mycobacterium tuberculosis este predominant de natur celular Obligatiile principale in activitatea de prevenire a infectiilor nosocomiale (1) Obligatiile unitatii: a. Stabilirea obiectivelor fezabile in ceea ce priveste actiunile de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale si de pregatire profesionala specifica realizarii acestora; b. Elaborarea si adoptarea Planului anual de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale cu actiunile si activitatile necesare realizarii obiectivelor propuse si nominalizarea atributiilor si responsabilitatilor de la toate nivelele si componentele activitatii profesionale si manageriale din unitate; c. Asigurarea unui mediu profesional si functional-organizatoric adecvat, care sa favorizeze utilizarea unor metode si modele eficiente pentru realizarea activitatilor si responsabilitatilor

asumate prin Planul anual de supraveghere si control a infectiilor nozocomiale; d. Crearea unor conditii igienico-sanitare adecvate profilului activitatilor sub aspect edilitar, dotari nemedicale, incalzire, iluminat, aprovizionarea cu apa, alimentatie, indepartarea reziduurilor, cai de acces, etc; (2) Obligatiile personalului: a. Adoptarea de catre intregul personal medico-sanitar, la nivelul tuturor competentelor medicale si manopere de ingrijiri, a unui comportament adecvat aplicarii masurilor de prevenire a infectiilor si respectarea principiului precautiunilor universale; b. Asigurarea unor conditii de mediu fizic functional si servicii conexe actului medical, inclusiv prin izolare functionala, care sa permita evitarea sau diminuarea riscului transmiterii infectiilor in relatie cu prestatia de ingrijiri; c. Respectarea principiilor asepsiei si antisepsiei la toate nivelele si momentele ingrijirii si terapeuticii acordate; d. Utilizarea unor manopere si proceduri de ingrijire si terapie bazate pe protocoale de activitate profesionala care corespund criteriului riscului minim acceptat in conditiile riscului asumat; e. Aplicarea unor masuri profesionale de profilaxie nespecifica, dupa caz specifica, pentru protejarea bolnavilor si a personalului fata de riscul la infectie;

Bibliografie selectiva
1) MANGRAM, A.J.; HORAN, T.C.; PEARSON, M.L.; et al.: Guidelines for prevention of surgical site infection. Infection Control and Hospital epidemiology 1999; 4(20):266-9. 2) Ministerul Sntii. Institutul de Sntate Public Bucureti, Programul naional de supraveghere i control al infeciilor nosocomiale. Ct mai puine riscuri prin injecii. n: Ghid pentru practicieni, Bucureti, 1999. 3) MMWR. Guideline for hand hygiene n health-care settings, Recommendations of the Healthcare Infection Control Practices Advisory Committee and the HICPAC/SHEA/APIC/IDSA, Hand Hygiene Task Force, October 25, 2002, Vol. 51, No.RR-16. 4) PETRE, S.: Precauiunile universale i profilaxia post expunere profesional, Curs de promovare a principiilor precauiunilor universale n sigurana injeciilor, Bucureti, 2006.