C1 Macroeconomia subdiviziune a economiei ca tiin Delimitri conceptuale Orientri n teoria macroeconomic.

Dac microeconomia studiaz comportamentul agenilor economici individuali n calitatea lor de consumatori, productori, manageri, investitori privind opiunile lor n tranzaciile pe piaa bunurilor economice, macroeconomia studiaz activitatea economic la nivel global adic la nivelul economiei naionale i chiar la nivelul economiei mondiale. Cel care a pus bazele macroeconomiei moderne a fost JM Keynes i dintre lucrrile sale principale avem n vedere teoria general a folosirii minii de lucru a dobnzii i a banilor aprut n 1936. Categoria de macroeconomie i aparine scandinavului R Frisch care a elaborat acest concept n 1963. Macroeconomia se concentreaz cu prioritate asupra mecanismelor de funcionare ale economiei naionale, a corelaiilor dintre valorile economice n contextul relaiilor economice mondiale. DEF. Ce este macroeconomia? Macroeconomia este acea subdiviziune sau seciune a economiei ca tiin care se ocup cu studiul structurii funcionalitii i comportamentului de ansamblu al sistemului economiei naionale n strns legtur cu sistemul economiei mondiale i cu mediul nconjurtor n scopul determinrii volumului total de bunuri economice i a variabilelor care l influeneaz. Principalele probleme macroeconomice la nivel naional sau mondial: - Structurile globale ale economiei naionale adic e vorba de producie, de repartiie schimb i consum tiut fiind c scopul oricrei producii este consumul. - Rezultatele macroeconomice care sunt produsul naional brut PNB, produsul intern brut PIB, venitul naional etc. - Creterea i dezvoltarea economic i standardele generale ale vieii - omajul i consecinele sale social economice - Inflaia i urmrile sale. Inflaia este exprimat prin indicele general de cretere a preurilor n general la bunurile de larg consum. - Relaiile economice internaionale i eficiena lor. - Rolul statului n economie i politicile guvernamentale. C2 Orientri n teoria macroeconomic Problemele majore cu care se confrunt cercettorii i factorii de decizie, constituie obiectul unor ample dispute teoretice cu efecte asupra politici economice practicate ntr-o ar sau alta. Dac ne-am referii la principalele probleme am constata controverse i opinii diferite i chiar opuse.

omajul Unii economiti susin c pentru rezolvarea problemelor legate de omaj, guvernul ar trebuii s acorde un ajutor mai substanial pentru asigurarea condiiilor decente ale lucrtorilor. Alii consider c puterea guvernamental ar trebuii sa intervin prin prghiile de care dispune adic bugetare, fiscale, monetare, chiar administrative, pentru soluionarea acestei grave probleme. Probleme grave ridic i Inflaia ... n legtur cu creterea economic s-au creat i instituii organisme internaionale care s studieze aceast problem. De menionat este clubul de la roma care i-a propus s analizeze problemele creterii economice n diverse locuri ale lumii i n cadrul acestui club au fost elaborate o serie de studii au fost elaborate o serie de teorii. De menionat: teoria creterii 0. Teoria creterii organice pentru a soluiona trebuie s pornim de la modul n care se dezvolt celulele n organismul biologic. De-a lungul timpului, pe plan teoretic s-au impus urmtoarele orientri: - Clasic - Neoclasic Din optica clasic i neoclasic echilibrul macroeconomic, se asigur n mod automat, spontan i n acest caz se folosete ca argument tiinific concepia lui Adam Smith privitoare la mna invizibil care asigur echilibrul n mod spontan Apoi: - Orientarea Keynes-ist - Neo-Keynes-ist Echilibrul economic poate fi asigurat numai prin intervenia unui factor extraeconomic adic a statului. - Monetarismul care este un curent de gndire care pune n centrul ateniei i n centrul politicii economice macroeconomice banii adic prin emiterea de moned se asigur echilibrul. (Milton Friedman). El susine c guvernul nu trebuie s se amestece nici n determinarea preului nici a schimburilor valutare, nici a salariilor, a ratei dobnzii lsnd totul pe seama economiei de pia libere. Nu trebuie ns s considerm c cele dou orientri actuale Keynes-ismul i monetarismul ar fi diametral opuse pentru c nici monetarismul nu neag n mod absolut intervenia statului. Friendman a declarat c astzi suntem cu toii keynes-iti numai c utilizm un limbaj diferit acestuia. Muli il critic pe keynes c este static i elaboreaz modele dinamice. nc un element din care rezult legatura dintre neo keynes-ism i monetarism este faptul ca sunt supuse analizei critic i modelul lui keynes privind rolul faptului subiectiv, psihologic. La baza proceselor economice i... stau 3 legi: - Legea nclinaiei pentru consum, - Legea nclinaiei ctre economii sau investiii - Legea nclinaiei sau propensiuni ctre valori lichide adic ctre bani C3

Rezultatele macroeconomice Venitul, consul i investiie 1. Indicatorii macroeconomici i Metode de evaluare 2. Venitul i consumul 3. Economiile i investiiile Rezultatele macroeconomice se concretizeaz n bunuri materiale i servicii adic n bunuri economice. De cantitatea i calitatea lor depind standardul de via al populaiei, progresul economico-social, bunstarea sau prosperitatea ntregii naiuni. Rezultatele obinute ca urmare a abilitilor se msoar cu ajutorul unor indicatori macro i micro economici. n funcie de nivelul activitii desfurate. Realizrile abilitii macroeconomice reflect eforturile agenilor economici. Sistemul de indicatori cu care se msoar rezultatele constituie un instrument statistic de comparaie la nivel mondial. n legtura cu sistemul de indicatori: exist dou modaliti de msurare a rezultatelor obinute de agenii economici - se bazeaz pe teoria factorilor de producie o privete veniturile agenilor economici ca proprietari ai factorilor de producie. - se bazeaz pe teoria muncii productive. o Pornete de la ideea muncii productive respectiv a muncii creatoare de bunuri economice ndeosebi n sfera produciei materiale (agricultur, silvicultur, construcii etc) Prima modalitate este folosit n rile cu economie de pia iar cea de-a doua este folosit n rile cu economia pe plan centralizat (economia de comand). Pe aceste baze teoretice au aprut dou sisteme de cuantificare a rezultatelor macroeconomice i anume sistemul conturilor naionale sau contabilitii naionale bazat pe teoria factorilor de producie i sistemul balanei economiei naionale bazat pe teoria muncii productive. n prezent tot mai mult influen exercit primul sistem. Acest sistem cuprinde 4 conturi naionale i anume producie, consum, acumulare, relaii cu strintatea (restul lumii). Acest sistem a fost elaborat, adoptat n 1935 i pe parcurs a suferit modificri 1945, 1953 cnd a fost dat publicitii sistemul normalizat al contabilitii naionale. Acest sistem a fost adoptat n 1969 i de comisia de statistic a organizaiei naiunilor unite pentru a putea compara situaia din diverse ri. La acelai nivel (ONU) s-a alctuit un studiu privind compararea indicatorilor alctuii n cele dou sisteme. Principalii indicatori macroeconomici calculai n sistemul conturilor naionale sunt urmtorii: Produsul intern brut (PIB) o Este indicatorul care exprim valoarea brut a produciei finale produs n cursul unei perioade de regul un an de agenii economici care i desfoar activitatea n interiorul rii o n ce privete calculul exist 3 metode i anume

 Metoda bunurilor finale (PIB=Cp+Cs+Ib+X-M Se au n vedere urmtoarele componente Cheltuielile de consum personal (Cb) care reprezint cea mai mare parte i cea mai important component compus din bunuri de consum indiferent unde sunt produse. Achiziiile guvernamentale de bunuri i servicii (consum social Cs) care se refer la cheltuieli pentru educaie sntate, justiie, infrastructur etc. Investiiile brute (Ib) respectiv totalitatea bunurilor de investiie sau bunurilor de capital sau mijloacelor de producie (maini, utilaje, construcii, stoc de inventar) Exportul net care este diferena dintre export (X) i import (M) Metoda valorii adugate Se obine prin nsumarea valorii adugate brute create de factorii de producie n unitile din interiorul rii productoare de bunuri si servicii. Prin valoare adugat se ntelege diferenta de valoare dintre ceea ce ntreprinztorul pltete pentru bunurile intermediare si ceea ce primete n schimbul vnzrii. Metoda veniturilor Presupune determinarea produsului intern brut prin agregarea sau nsumarea preurilor factorilor de producie la care se adaug amortizarea si impozitele indirecte Produsul naional brut (PNB) o Se calculeaz innd seama de soldul veniturilor factorilor de producie n raport cu strintatea.... adik PNB se calculeaz adunnd la PIB veniturile factorilorde producie obinute de agenii economici naionali din activitatea de producie desfurat n alte ri scznd n acelai timp veniturile factorilor de producie realizate de agenii economici strini n alt ar. PIB precum si PNB pot fi exprimate n preuri curente sau preuri constante sau comparabile. De unde rezult c cei doi indicatori mbrac dou forme si anume PIB nominal si PNB nominal calculat pe baza preturilor curente si real calculat pe baza preurilor constante. ..........Raportul dintre ele poart denumirea de deflatorul PIB sau PNB. Deflatorul este n fond indicele general al preurilor care este mai cuprinztor dect indicele preurilor de consum. n literatura economic se mai folosete si indicatorul de produs global brut care exprim rezultatul ntregii activiti incluznd att consumul intermediar ct si consumul final. Msurarea indicatorilor este extrem de complex si dificil pentru ca nu surprinde si aspectele calitative schibarile de ordin calitativ. ...........produsul real si cel potential respectiv cel care ar putea fi obtinut daca forta de munca si capacitatile tehnice ar fi folosite integral Venitul naional

Venitul personal Venitul personal disponibil

Venitul si consumul sunt doua categorii economice strans legate intre ele. nsui procesul de producie prvit n flucxul su continuu presupune folosirea venitului att pentru consumul individual sau neproductiv ct si pentru consumul productiv. n rile cu economie de piata veniturile se prezint sub 3 aspecte si anume venitul national, venitul personal si venitul personal disponibil. - Venitul naional nsumeaz veniturile dobndite de ctre agenii economici care asigur factorii de proucie. Dei venitul naional revine sub o form sau alta proprietarilor factorilor de producie, venitul personal nsumat nu se ridic la dimensiunile acesteia o parte din venitul naional de asemenea nici profiturile nu intr integral pentru c o parte se folosete pentru dezvoltare. Nici dividendele folosite de acionari nu ajung integral n bugetele de familie. ....... Venitul personal este partea din venitul naional care rmne dup ce s-au sczut toate aceste elemente. Dar ceea ce rmne efectiv agenilor economici sub form de venit de care duspune cum dorete este venitul personal disponibil care poate fi cheltuit pentru consum, plata dobnzii la mprumuturi sau pentru economii. n toate rile consumul populaiei se studiaz cu ajutorul bugetelor de familie. Bugetul de familie este un sistem de eviden a veniturilor obinute din munc sau surse bugetare si a cheltuielilor cotidiene. Pe masura dezvoltrii economice si a veniturilor au loc schimbri in structura cheltuielilor. Ex dak ar cete veniturile ponderea pentru consumul alimentar ar fi. Economiile si investitiile venitul unei ri se maprte n anumite proporii ntre consum si economii: y=C+S (producie = consum + economii) S=y-c, S=I. Volumul economiilor este dependent de marimea venitului. ntre aceste dou noiuni exist o strns legtur funcional. Aceast legtur este exprimat n nclinaia marginal spre economii. s=S/Y. Investitiile nseamn acumulare de capital (K). Ele pot fi transformate n active financiare sau s mbrace forma de investiii. Ca investiii productive pot fii investiii de nlocuire, investiii de modernizare, investiii de expansiune si investiii strategice cu caracter ofensiv sau defensiv. Nu ntmpltor se spune c sporirea produciei este efectul multiplicator al investiiilor. Delta Y=K delta I. In mod paradoxal cu ct rata consumului Investiiile de capital. Cresterea i dezvoltarea economica Concepte de cretere si dezvoltare economica Factorii si tipurile de cretere economica Modele de cretere si dezvoltare economica Dezvoltarea economica durabila

Creterea si dezvoltarea economic reprezin unul din obiectivele principale ale analizei macroeconomice, ale managementului guvernamental si totodata condiia esenial a mbuntirii nivelului de trai al populaiei. Conceptul de cretere economic s-a impus in literatura tiinific de profil dup cel de-al doilea rzboi mondial dei n sens generic a constituit obiectul de analiz i al unor curente de gndire anterioare. Este vorba de scoala clasica, englez (adam smith si david ricardor) joseph schumpeter si robert solow. Alturi de conceptul de cretere economic se ntlnesc si conceptele de dezvoltare economica, progres economic, expansiune economic. Creterea economic surprinde aspectele de ordin cantitativ anume vizeaz indicatori macroeconomici. Dezvoltarea economic se refer la ansamblul transformrilor de ordin calitativ si structural. Progreasul economic este un proces complex care arat sensul ascendent al dezvoltrii i implicaiile sale. Expansiunea economic reprezint o faz a ciclului economic. In literatura economic se intalneste atat notiunea de crestere ct si cea de dezvoltarea economica. Cresterea economica poate fi cuantificata in dou feluri si anume: - Ca o cretere total a indicatorilor macroeconomici dintr-o perioada (1 an) permite cunoaterea potenialului economic, militar si politic al unei ri - O cretere a acestor indicatori pe cap de locuitor ntr-o perioada detimp (1an) standardul de via al unui popor. Prin cetere economic se nelege un proces de amplificare a produsului intern burt, a produsului naional brut, a venitului naional reflectat in sporirea avuiei naionale si a veniturilor reale ale populaiei. Nu fr temei creterea economic este apreciat drept cheie a mbuntirii nivelului de trai al populaiei. Prin dezvoltare economic se nelege un proces complex i dinamic care implic mbuntirea si perfecionarea structurilor socioprofesionale asimilarea realizrilor tehnicotiinifice la nivel micro i macro economic. Aceasta nseamn c trebuie analizat n ce msur modificrile de ordin calitativ i tructural influieneaz creterea cu alte cuvinte cu ct creterea este rezultatul modernizrii structurilor si cu ct se datoreaz sporului cantitativ de factori de producie. n legtur cu creterea i dezvoltarea economic exist opinii diverse astfel unii economiti pun semnul egalitii ntre cretere i dezvoltare. Alii consider c dezvoltarea ar fi caracteristic rilor avansate din punct de vedere economic iar creterea ar fi specific rilor n curs de dezvoltare. De asemenea sunt preri diferite si cu privire la rolul progresului tehnic in asigurarea cresterii economice Factorii si tipurile de cretere economica

Referitor la factorii creterii economice exist dou modaliti principale de abordare si anum una global si alta analitic. Cea global pornete de la ideea c procesul de cretere este influienat de o serie de factori. Unii apreciaz c aceti factori sunt : - Investiiile - Consumul - Exportul Sau se apreciaz ca factori principali: - Resursele naturale - Resursele umane - Resursele de capital - Progresul tehnic Sunt si economiti care apreciaz c rata de cretere a indicatorilor macroeconomici poate fi exprimat ca sum a doi factori: rata de cretere a numrului de ore lucrate si rata de cretere a produciei pe fiecare or lucrat. O abordare analitic presupune c procesul de cretere economic este influienat de dou categorii de factori: - Cu influien nemijlocit / decisiv factorul uman, factorul material, factorul informaional tehnologic - Cu aciune mediat factori care exercit influiene complementare asupra produciei rata investiiilor, cheltuieli de cercetare dezvoltare, politica financiar, monetar bugetar, fiscal, capacitatea de absorbie a pieei si bineneles si politica ecologic. Aportul fiecrui factor de cretere trebuie analizat sub triplu aspec: cantitativ calitativ si structural in acest fel putem intelege mai bine rolul si contributia fiecarui factor Dimensiunea cantitativa se refera la volumul global al resursei ce corespunde fiecrui factor . Dimensiunea calitativ se refer la randamentul folosirii resurselor iar dimensiunea structural exprim contribuia de ordin cantitativ si calitativ a factorilor de producie n funcie de proporiile n care se combin diverse categorii de factori. Tipurile de cretere economic n ce privete tipurile de cretere economic exist mai multe tipuri in funcie de diverse criterii asfel se vorbete de cretere economic actual si cretere economic potenial. Creterea economic actual este creterea efectiv sau real Creterea potenial creterea ce ar putea fi obinut ca urmare a folosirii integrale i eficiente a resurselor economice. Dup obiectivele urmrite se disting creterea economic echilibrat si creterea economic neechilibrat. Este vorba de respectarea echilibrelor de baz. (preri, for de munc, comer exterior, finane) N cel neechilibrat resursele sunt orientate cu precdere n domenii de care depinde antrenarea ntregului Din punct de vedere al modului n care se conjug factorii.................adik din punct de vedere al accentului care se pune pentru folosirea factorului. Din aceste punct de vedere se

disting creterea extensiv unde accentul se pune p latura cantitati (spor fort de munc, de capital) si creterea intensiv unde accentul se pune pe factorii de ordin calitativ(creterea productivitii munci, a progresului tehnic). Si tot aici cretere intermediar. Mai exist si un alt criteriu n funcie de procesul de degradare a resurselor materiale si energetice si anume cretere entropic si cretere economic antientropic.