COLEGIUL NATIONAL VALERIU D.

COTEA

REFERAT TEMA: SURSE DE POLUARE A APEI

ELEV: COSTIN LUCIAN CLASA: AN I, POSTLICEALA

Poluarea radioactiv a apelor din Romnia

-Studiu de caz: centrala nuclear Cernavod-

Apa , sub multiplele ei forme , reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic atat pentru utilizarea directa pentru om , cat si pentru activitatea normala a biosferei , fiind evident , indispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor. Poluarea radioactiv a apelor prezinta o importan deosebita deoarece apa este un component major al organismelor vii. Sub influenta radiatiilor are loc radioliza apei cu obtinerea unor specii moleculare deosebit de reacionabile (hidrogen si oxigen atomic). Dei omenirea a mblanzit recent puterea nuclear, primele reactoare nucleare au aparut n mod natural. Cincisprezece reactoare de fisiune naturale au fost gsite n trei depozite separate de minereu la mina Oklo din Gabon, n vestul Africii. Descoperite pentru prima dat de Francis Perrin, acestea sunt numite ca Reactoarele Fosile Oklo. Aceste reactoare functioneaza de aproximativ 150 milioane de ani, avand o putere medie de 100 kW. De asemenea, emisia de caldura, lumina i radiatii de la stele se bazeaz pe fuziunea nuclear. Conceptul unui reactor nuclear natural a fost teoretizat nc din 1956 de Paul Kurola la University of Arkansas. Primul reactor nuclear a fost utilizat pentru a genera platoniu pentru bomba nuclear. Alte reactoare au fost folosite n navigaie pentru propulsarea submarinelor i chiar avioane. La mijlocul lui 1950 Uniunea Sovietic i rile vestice i-au extins cercetrile pentru a include i utilizarea nemilitar a atomului. Totui, ca i programul militar, multe din lucrrile nemilitare au fost fcute n secret.
Centrala nuclear de la Cernavoda a intrat n funciune pe 2 decembrie 1996 funcioneaz cu ap grea ca moderator, folosete uraniu mbogit i produce aproximativ 18% din totalul energiei electrice produse n ar.

Centrala nuclearo-electrica este un ansamblu de instalaii i construcii reunite n scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare. Obinerea energiei nucleare se bazeaz pe reacia de fisiune(descompunere) nuclear n lan. Instalaia care asigur condiiile de obinere i meninere a reaciei n lan este reactorul nuclear. n principiu, reactorul se compune dintr-o parte central numit zon activ, n care are loc reacia de fisiune i se dezvolt cldura de reacie.

n regim de funcionare normal, cantitile de substante radioactive eliberate de centrala nucleara sunt nesemnificative. Pericolul specific, pentru populaie i mediul ambiant, const n eliberarea necontrolat de substane radioactive. Centrala de la Cernavoda se bazeaz pe sistemul canadian CANDU i are o putere instalat de 706 MW n prezent. Structura unui reactor CANDU const ntr-un recipient cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil i pentru lichidul de rcire (ap grea) plasate orizontal.

Radioactivitatea poate fi definita ca proprietatea unor elemente de a se transforma, prin dezintegrare, n alte elemente, dup emiterea unor radiaii. Exist o radioactivitate natural, de origine cosmic (emis de diverse corpuri cereti, mai ales de Soare) i terestr, emis de rocile terestre, precum i o radioactivitate artificial, provocat de activitatea uman.Fenomenul de dezintegrare este caracterizat prin viteza cu care se desfasoar, respectiv timpul de injumtire, care reprerezint timpul n care jumtate din cantitatea de nuclee considerate, dintr-o anumita substan radioactiv, se dezintegreaz.

Timp de njumtire Uraniu-238: 4,5 miliarde de ani Plutoniu-239: 24.400 ani Carbon-14: 5.680 ani Americiu-241: 458 ani Iod-125: 60 ani Cesiu-137: 30 ani Cobalt-60: 5,3 ani Radon-222: 3,8 zile Iod-123: 13,3 ore Poloniu-214: 0,00016 secunde

Poluarea radioactiv poate fi definit ca o cretere a radiaiilor, ca urmare a utilizrii de ctre om a substanelor radioactive. Radiaiile emise de substanele radioactive sunt de trei tipuri: - radiaii gamma, constituite din unde electromagnetice de mare frecven, foarte penetrante; - radiaii beta, compuse din electroni a cror vitez de deplasare este apropiat de a luminii i pot ptrunde n esuturile vii, pn la mai muli centimetri; - radiaii alfa ncrcate pozitiv, care sunt nuclei de heliu, foarte puin penetrani pentru esuturile vii. Una din consecinele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este poluarea radioactiva a apei. Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni internationale pe tema poluarii radioactive, evidentiaza ingrijorarea oamenilor de stiinta si preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea poluarii radioactive care ameninta viitorul omenirii. In Romania, domeniul nuclear este guvernat de Legea nr.111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare, republicata. In conformitate cu prevederile articolului 4 al acestei legi, CNCAN este autoritatea nationala competenta in domeniul nuclear, care exercita atributiile de reglementare, autorizare si control al activitatilor nucleare, definite in aceasta lege. Conform articolului 5 al aceleasi legi, CNCAN este abilitata sa emita reglementari pentru detalierea cerintelor generale de protectie impotriva radiatiilor ionizante. In acest sens, CNCAN a emis o serie de reglementari privind securitatea radiologica a instalatiilor nucleare si radiologice, dintre care cele mai importante reglementari aplicabile centralelor nuclearoelectrice sunt urmatoarele: Norme Fundamentale de Securitate Radiologica; Norme de dozimetrie individuala; Norme privind limitarea emisiilor radioactive in mediu; Norme privind calculul dispersiei efluentilor radioactivi eliberati in mediu de instalatiile nucleare; Norme privind masurarile meteorologice si hidrologice la instalatiile nucleare; Norme privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare si radiologice; Norme privind monitorizarea radioactivitatii mediului in vecinatatea unei instalatii nuclear sau radiologice; Norme privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor acreditati in radioprotectie. Conform Programului de monitorizare a emisiilor radioactive gazoase si lichide al CNE Cernavoda, emisiile radioactive sunt monitorizate continuu prin intermediul unui sistem de monitorizare a efluentilor gazosi (GEM) si al unui sistem de monitorizare a efluentilor lichizi (LEM), instalate in ambele unitati; probe de emisii sunt prelevate continuu pentru analize ulterioare de laborator, periodice. Deseurile radioactive lichide generate din functionarea CNE Cernavoda sunt colectate in tancuri de efluenti lichizi. Continutul fiecarui tanc poate fi descarcat daca emisia nu va cauza depasirea limitelor derivate de emisie aprobate. Inainte de fiecare deversare, continutul tancului este recirculat, in vederea asigurarii unei bune omogenizari si unei probe reprezentative, care va fi analizata pentru activitatea gamma-globala si continutului de tritiu. In baza acestor analize de laborator, Dispecerul Sef de Tura va aproba deversarea, daca nivelul radioactiv nu depaseste limitele stabilite. Daca deseurile radioactive lichide nu indeplinesc cerintele de deversare ca

efluenti lichizi, ele trebuie tratate si conditionate astfel incat sa poata fi stocate intermediar. Fiecare deversare lichida din centrala este monitorizata de LEM, care este proiectat sa: monitorizeze continuu activitatea gamma-globala deversata; colecteze o proba reprezentativa integrata, pentru analize ulterioare de laborator (gammaspectrometrice, beta-globale, determinarea continutului de tritiu si C-14); opreasca automat deversarea si sa furnizeze o alarma (local si in Camera de Comanda Principala) daca se depaseste un prag prestabilit pentru rata de numarare sau daca are loc o defectare a sistemului. Pana in prezent, toate emisiile radioactive s-au situate sub tintele operationale.

Evacuarea apelor uzate radioactive n apele de suprafa i subterane prezint pericole deosebite, datorit aciunii radiaiilor asupra organismelor vii i asupra ecosistemelor. MAREA NEAGRA

Marea Neagra este situata aproximativ ntre 410-460 latitudine nordica si 280-41,50 longitudine estica si strabate Bulgaria, Georgia, Romnia, Rusia , Turcia si Ucraina . Este considerata a fi o adevarata sursa de viata pentru ecosisteme si astfel s-au adoptat mai multe programe de limitare a riscului de poluare. Romnia si Bulgaria , au conlucrat pentru implementarea unui program de protejare a mediului marin . Nivelul curentilor precum si tendintele de miscare ale particulelor radioactive care ar putea constitui cu risc de poluare , nu prezinta o amenintare pentru mediul acvatic din Marea Neagra, desi valorile masurate sunt de doua ori mai mari ca cele din Marea Mediterana. De la accidentul din Cernobl, nivelul de radioactivitate a scazut foarte mult, fiind acum aproape de nivelul existent nainte de accident.

Studiile facute de IAEA ( Marine Enviromental Assessments of the Black Sea ) au aratat faptul ca nivelul de radioactivitate nu este semnificativ si nu prezinta risc pentru sanatatea si siguranta populatiei. Dinamica radionuclizilor K-40 i Cs-137 n probele zilnice de ap de mare, recoltate din zonele Constana i Sfntu Gheorghe (judeul Tulcea) este prezentat n figurile urmtoare. Valorile concentraiilor de Cs-137 n probele de ap din Marea Neagr, prelevate de ctre SSRM Constana i SSRM Sfntu Gheorghe, au variat, la nivelul anului 2008, n domeniul 0,29 - 21,49 Bq/m3.

DUNREA Fluviul Dunarea , din totalul apei deversate n Marea Neagra , are cel mai semnificativ debit. O analiza asupra situatiei vietii marine a Marii Negre precum si a apelor de coasta , demonstreaza ct de mare este influenta Dunarii asupra Marii Negre si n egala masura Delta Dunarii . Dunarea este o sursa semnificativa de poluare pentru Marea Neagra , prin aducerea de substante organice si anorganice : nutrienti si metale grele. Dnieper , Dniester si Bug se varsa de asemenea n Marea Neagra , dar cantitatile de substante care prezinta un risc de poluare sunt mult mai mici fata de cele deversate de Dunare . Problema poluarii provocate de sedimente si de alte substante organice si anorganice , este dezbatuta de Appendix. Rezultate au indicat impactul pe care l au deversarile apelor Dunarii pe coastele de nord-vest ale marii, prin depunerea de sedimente si n special , deversarea de metale grele . n figurile urmatoare este reprezentat variaia activitii beta globale a apei de suprafa recoltat de ctre SSRM riverane Dunrii valorile medii i maxime nregistrate pentru msurtorile imediate, n anul 2008. Variaia activitii beta globale a Dunrii, n anul 2008, n diferite sectoare

Concentraia medie anual a tritiului n Dunre, n anul 2008, n diferite sectoare

Metode de ecologizare
Criteriile specifice de evaluare si selectare a metodelor de refacere a mediului n cazul ecologizarii apelor de suprafata si subterane care contin steril radioactiv sunt: Protectia generala a sanatatii umane si a mediului; Reglementari specifice de radioprotectie si de mediu; Eficienta ecologizarii pe termen lung si permanent; Obiective si planuri de reabilitare; Studiu de impact; Informarea si consultarea publicului; Costurile lucrarilor de ecologizare; Cerinte pe termen lung si anume: reparatii si ntretinere monitorizarea mediului managementul locatiei: prevederi legislative privind locatia propuneri de utilizare a zonei dupa ncetarea activitatii consultarea publicului privind locatia Acceptul statului Acceptul comunitatii

Concluzii
Poluarea radioactiva a apelor reprezinta una din formele severe cu care se confrunta societatea moderna fiind tot odata si un pericol pentru intreaga umanitate. Prin prezenta lucrare dorim a atrage atentia asupra efectelor imediate dar si pe termen lung care se manisfesta atat la nivelul apei cat si la nivelul aerului, solului a

substantelor radioactive emise sau scapate individual de la centrala nucleara electrica Cernavoda.