Esene. Arome.

Parfumuri
Cornea Alexandra-Iuliana Dudenco Teodora-Domnica Dumbrava Daniela-Andreea Cls. X E

Esente
Esentele sunt compusi organici care au in molecula legaturi duble, cicluri aromatice, grupe functionale de tip: Esentele sunt substante lichide, insolubile in apa, dar solubile in solventi organici (hidrocarburi, eteri si alcooli). Se extrag prin antrenarea cu vapori, macerarea la cald sau extractie cu solventi, din diferite parti ale plantelor.

Alcool Aldehida Cetona Eter Ester Heteroatomi (N si O)

Citral ulei de

iarba, de lemon si de lamaie

Mentol

ulei de menta

C10H18O
Linaool
ulei de portocal si coriandru

Limonen
lamaie

ulei de coji de portocala si de

Geraniol

ulei de trandafir si muscata

Parfumuri
La nceput, parfumurile aveau mireasma unei singure flori. Astzi, parfumurile au devenit mult mai complexe, cu multe tente i tonuri necunoscute nainte de descoperirea aromelor chimice. Parfumurile sunt compuse din amestecuri de esente naturale sau sintetice, diluate in alcool etilic de 90. Ele sunt utilizate in cele mai diferite domernii:
Cosmetica Industria sapunurilor Parfumarea incaperilor Industria alimentara

Efectele parfumului n trei etape

Dup cum s-a vzut, aromele nu sunt ceva bine definit ca un obiect, ci mai degrab asemenea compoziiilor muzicale de-a lungul timpului. Aplicat pe piele, parfumul are o arom ce stimuleaz anumii senzori definindu-se pe sine.

1. Nota de vrf
Mirosul perceput iniial la un parfum se numete not de vrf sau impact iniial, acest miros dureaz 5-10 minute dup care atrage mai adnc n arom .

2. Nota de mijloc

Dup cteva minute, n funcie de natura pielii fiecruia, parfumul mprtie o arom caracteristic fiecrui individ. De obicei, dureaz de la 10 la 20 de minute pn la definirea aromei pe piele.

3. Nota de baz
Expresia final a unui parfum se va observa dup uscare. Procesul de evaporare poate fi vizualizat n 3 stagii succesive. Componentele parfumului sunt percepute n ordine descresctoare, n funcie de volatilitate, de la cel mai slab la cel mai tare, de la cel mai proaspt la cel mai cald. Primul impact poate fi de citrice proaspete i slab mirositor, impresii de verdea sau fructe i aldehide.

n funcie de cantitatea de ulei aromat coninut distingem:

Tipuri de parfumuri

Parfumul reprezint cea mai concentrat form (i, evident, cea mai scump). Conine 20-50% ulei. Parfumul d cea mai rezistent arom n timp i poate conine sute de ingrediente. Apa de parfum e un parfum alcoolic, conine 10-15% ulei. Apa de colonie (de toalet) este o form slab de parfum, conine 3-8% ulei, combinat cu ap i alcool. Concentraia mic de ulei aromat este ideal pentru impresiile subtile. Crema de parfum este un amestec ce nu conine alcool, dar conine uleiuri. Ea face pielea mtsoas i aromat. Este ideal de a o folosi n timpul iernii. Spray-ul natural nu conine aerosoli. Prin pulverizare mprtie aroma parfumului.

COMPOZITIA CHIMICA
Substantele chimice utilizate in realizarea unui parfum: acetat de benzil, acetona, alcool benzilic, toluen, benzina, eter (solventi organici) etc. . Acesti solventi se pot diferentia prin: - punct de topire - punct de fierbere - punct de aprindere - punct de evaporare - aciditate - vascozitate

Dei uleiurile aromatice pot fi diluate prin solveni ca jojoba, uleiul de cocos fracionat sau ceara, solventul utilizat cel mai frecvent pentru diluarea uleiurilor din parfum este etanolul sau un amestec de etanol i ap. Proporia de uleiuri aromatice (ca procent n volume) dintr-un parfum determin tipul acestuia: Extras de parfum: 20%-40% compui aromatici Ap de parfum (Eau de parfum) 'EdP': 10-30% compui aromatici Ap de toalet (Eau de toilette 'EdT': 5-20% compui aromatici Ap de colonie (Eau de Cologne) 'EdC': 2-3% compui aromatici.

Cele mai cunoscute si mai bune parfumuri din lume

1. Clive Christian's Imperial Majesty sau o luxurianta opera de arta aurita 2. Baccarat -simfonie de cristale 3. Ralph LaurenNotorious" sau parfumul femeii indraznete 4. Caron's Poivre,parfumul fantezist 5. Clive Christianno. 1- parfumul extravagantei de cristal 6. Chanel no. 5 sau declaratia de eleganta 7. Annick Goutal Perfume eau d'hadrien - explozie de prospetimefructata 8. Hermes 24 Faubourg- parfumul irezistibilitatii 9. Shalini by Shalinisau parfumul femeii romantice 10. Joy creat de Jean Patou Perfume by Henri Almeras monument al parfumeriei franceze

Arome
O substanta care are gust este recunoscuta de anumite proteine aflate la suprafata limbii. Aromele sunt moleculele care determina senzatia de gust. Aromele naturale au fost folosite inca din cele mai vechi timpuri,atat in gastronomie cat si in terapie. Astazi folosim atat arome naturale cat si artificiale (compusi organici sintetizati in laborator).

Gustul dulce
Este dat de molecule care au grupari hidroxil in gruparea lor OH (acool): glicerina, zaharoza, glucoza si fructoza. Zaharoza si aspartanul sunt arome artificiale cu structuri mai complicate.

Gustul acru
Este dat in special de existenta in cavitatea bucala a ionilor H3O+, proveniti din ionizarea acizilor.

Gustul amar

Este dat de compusi organici numiti alcaloizi. Alcoloizi sunt compusi din cel putin un ciclu de atomi de carbon si din atomi de azot. Multi dintre alcaloizi sunt otravitori.

Gustul iute si aromat

E specific pentru condimente si apare in urma excitarii stimulilor dureri. Gustul piperat este determinat de interactia unui alcaloid numit piperida cu reptorii dureri. Gustul iute se explica prin existenta in compozitia ardeilor iuti a capsaicinei.

Gustul proaspat si rece

Este atribuit mentei si se explica prin actiunea mentolului asupra receptorilor termici de la suprafata limbii.

Va multumim pentru atentia acordata!