Los Angeles, cunoscut ca L.A.

ori n mod colocvial [the] City of Angels (Oraul ngerilor), este cel mai mare ora din statul California i al doilea ca mrime a populaiei din Statele Unite, fiind ntrecut doar de New York City.

Comitatul Los Angeles se ntinde pe o suprafa de 12.308 km, din care 1.791 km reprezint ap. n anul 2005, comitatul avea 9.948.081 de locuitori cu densitate a populaiei de 988,2 loc./km. Sediul administrativ al comitatului este oraul Los Angeles. Comitatul este traversat de rurile Los Angeles, Rio Hondo, San Gabriel i Santa Clara. Regiunea munilor Santa Clara i San Gabriel aparine de masivul Munii Stncoi. De comitat aparin insulele San Clemente i Santa Catalina, precum i o mare parte din golful Santa Monica.

Zona Los Angeles este, de asemenea, obiectul unor fenomene tipice unui microclimat, care cauzeaz variaii extreme de temperatur.De exemplu, temperatura medie maxim a lunii iulie la Santa Monica Pier este 24 C pe cand in Canoga Park acesta este de 35 C. Oraul, la fel ca o mare parte din sudul Californiei , este supus unei primveri tarzii / nceputul verii meteo fenomen numit "Iunie intunecata." Acest lucru implic cer acoperit de nori sau cea dimineaa care da randamentul soarelui de dupa-amiaza.

Panorama Los Angeles vazuta din Mulholland DriveDe la dreapta catre stanga: Muntii Santa Ana, centru, Hollywood (prim plan), Bulevardul Wilshire, Port of Los Angeles, Palos Verdes Peninsula, Insula Santa Catalina , si Aeroportul International Los Angeles.

Orasul

este divizat in peste 80 de districte si cartiere. n general, oraul este mprit n urmtoarele domenii:Zona centrala,L.A de Nord si de Est,L.A de Sud,Zona Portuara,Marele Hollywood,San Fernando si Crescenta Valleys.

1781 spaniolii au ntemeiat un ora n zona vestic a Statelor Unite, pe nume El Pueblo de Nuestra Senora Reina de los Angeles. Dominaia spaniol a ncetat n 1821, ns Statele Unite au preluat controlul oraului 30 de ani mai trziu. Apariia cilor ferate, precum i celebra "Goan dup aur" a adus n aceste inuturi foarte muli emigrani. Stabilirea dup 1913 aici a marilor studiouri cinematografice va avea efectul unei explozii a afacerilor, cea ce va aduce acestui ora numele de ara fgduinei.

Liniile de tren au sosit odat cu completarea liniei din partea sudic a Pacificului spre Los Angeles n 1876. Petrolul a fost descoperit n 1892 i pn n 1923 descopeririile au ajutat California s devina cel mai mare productor de petrol al rii, reprezentnd aproximativ o ptrime din totalul produs n ntreaga lume. n 1910, Los Angelesul nu numai c a anexat Hollywoodul, dar erau i cel puin 10 companii de film active n ora. n 1921, mai mult de 80% din industria filmului era bazat n L.A. Banii generai de industrie au protejat oraul de criza economic ce se simea n restul rii n timpul Marii Crize. Pn n 1930, populaia a trecut de un milion de locuitori. n 1932, oraul a gzduit Olimpiada de var.

 Dup

terminarea celui de-al doilea rzboi mondial, Los Angeles a crescut mai rapid ca niciodat, extinzndu-se pn n San Fernando Valley. n 1969, Los Angeles a devenit unul din locurile de apariie a internetului. Transmisia ARPANET a fost trimis de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA) la SRI n Menlo Park. n 1984, oraul a gzduit Jocurile Olimpice de var pentru a doua oar. n ciuda faptului c au fost boicotate de 14 tri, Jocurile din 1984 au avut un succes financiar mai mare dect celelalte i a fost a doua ediie care a produs profit pn atunci - cealalt, potrivit unor analize recente fiind cea din 1932 inut de asemenea n Los Angeles.

1994, cutremurul din Northridge de 6.7 grade a scuturat oraul, genernd pierderi de 12.5 miliarde de dolari i 72 de mori. Secolul s-a terminat cu scandalul Rampart, unul dintre cele mai cercetate cazuri de proast documentare a poliiei din istoria Americii. n 2002, localnicii au reuit prin vot s pstreze San Fernando Valley i Hollywood n oraul Los Angeles.

Los Angeles este adesea cunoscut ca fiind "Capitala Creativa a Lumii ", in faptului c unul din sase locuitori ai si lucreaz ntr-o industrie creativ. Potrivit USC Stevens Institutul pentru Inovare, "exista mai multi artisti, scriitori, regizori, actori, dansatori i muzicieni care triesc i lucreaz n Los Angeles, dect orice alt ora, n orice moment, n istoria civilizaiei." Los Angeles casa Hollywood-ului, la nivel global recunoscut ca epicentrul industriei de film. O dovad a preeminena sale n film, oraul este gazda Premiilor anuale ale Academiei , cea mai veche i una dintre cele mai importante ceremonii de atribuire din lume. n cele din urm, Los Angeles este casa Scolii USC de Arte Cinematice, scoala cea mai veche de film din Statele Unite ale Americii.

 Exista

841 muzee galerii de arta in Los Angeles.De fapt, Los Angeles re mai multe muzee pe cap de locuitor cat in oricare oras al lumii. Unele dintre cele mai remarcabile muzee este: Los Angeles County Museum of Art (cel mai mare muzeu de arta din Sua vestica), the Getty Center (parte a J. Paul Getty Trust, cea mai bogata institutie de arta a lumii), si Muzeul de Arta Contemporana Un numar semnificant de galerii de arta sunt localizate in Gallery Row si zeci de mii de oameni participa lunar la Art Walk in centrul orasului.

 Cel

mai mare muzeu de arta din SUA vestica si este atractia a milioane de vizitatori anual. Sunt evidentiate opere de-al lui Rembrandt, Thomas Lawrence, Claude Monet, Pierre Auguste Renoir, Paul Gauguin si multi altii.

Centrul Getty, n Brentwood, Los Angeles, California, este un campus fondat de petrolistul J. Paul Getty Trust.Un centru de 1,3 miliarde de dolari, care sa deschis la 16 decembrie 1997,este, de asemenea, bine cunoscut pentru arhitectura sa, grdini, i vederea spre Los Angeles.Centrul se afl pe vrful unui deal conectat la garaj de parcare pentru vizitatori si n partea de jos a dealului de un tramvai .Centrul atrage 1,3 milioane de vizitatori anual.

-este un muzeu cu 3 locatii in L.A.. Ramura principal este situat pe Grand Avenue din Los Angeles, aproape de Walt Disney Concert Hall Exponatele muzeului constau n principal din arta contemporana americana i europeana creata dup 1940. Peste 90% din lucrari sunt cadouri de la colectionari,care au fost piatra de temelie a celor 6000 de lucrari.

Hollywood este un cartier al oraului Los Angeles. Spre nceputul anilor 1900, mai multe companii de producie cinematografic din New York i New Jersey au nceput s se mute n nsorita Californie, datorit vremii bune i a zilelor mai lungi. Dei lumina electric exista la acea vreme, aceasta nu era destul de puternic ca s expun adecvat o pelicul; cea mai bun surs de lumin pentru producia cinematografic era lumina solar. Compania Nestor, primul studio de film din zona Hollywoodului, a fost fondat n 1911 de David Horsley. n acel an, s-au turnat acolo cincisprezece filme independente. Prima ceremonie de decernare a Premiilor Oscar a avut loc la 16 mai 1929 n timpul unui banchet desfurat n Sala Florilor a Hotelului Hollywood Roosevelt de pe Bulevardul Hollywood. Biletele costau $10.00, iar la ceremonie au participat dou sute cincizeci de persoane.

 Economia

din Los Angeles este condusa de comertul international,divertisment(televiziune,filme,jocuri video,muzica inregistrata),industria aerospatiala,tehnologie,petrol,moda,haine si turism. Porturile nvecinate din Los Angeles si Long Beach formeaz mpreun cel de-al cincilea-cel mai aglomerat port din lume i cel mai important port din emisfera vestica si este vital pentru a comerului n zona Pacificului. Alte industrii importante includ producia de massmedia, finane, telecomunicaii, drept, asisten medical i transport.

 Unii

dintre cei mai de seama oameni ai Los Angeles-ului ii include pe: Cantareata si dansatoarea Paula Abdul, actrita Jeniffer Aniston,actrita Laura Dern,producatorul Harisson Ford si cantaretul hip-hop Snoop Dog.

 Zgarie-norii

sunt foarte dificile de construit,cat si foarte scumpe in ciuda ratei ridicate a cutremurelor si pozitia apropiata de San Andreas Cea mai inalta cladire din L.A se numeste U.S. Bank Tower si are o inaltime de 310,3 m,situata in centru si terminata in 1989. Al doilea zgarie-nori se numeste Aon Center care se ridica la 262 m si a fost terminata in 1973.