ORIGINEA SI EVOLUTIA PASARILOR Originea pasarilor este un subiect foarte disputat pentru biologii evolutionisti.

Din cauza diferentelor intre pasari si alte tetrapode, originea pasarilor este una dintre necunoscutele stiintei. Exista o serie de controverse determinate de interpretari diferite ale dovezilor paleontologice. In decursul timpurilor, au fost emise o serie de ipoteze referitoare la acest subiect: a) Ipoteza originii pasarilor din dinosauri (ipoteza Huxley) Se bazeaza pe analiza unui numar mare de caractere comune impartite de pasari si dinosauri. Ca exemple de caractere putem da: -schelet gol sI usor -vertebre cervicale alungite -existenta a mai mult de doua vertebre sacrale -scapula alungita, coracoid scurt -ilium alungit anteroposterior Ipoteza aceasta a primit un imbold odata cu descoperirea lui Deinonychus antirrhopus, un teropod foarte asemanator pasarilor. b) Ipoteza originii pasarilor din reptilele tecodonte (ipoteza Heilmann) . Aceasta sustine ca pasarile au evoluat din reptilele pseudosuchieni, care aveau dentitie tecodonte. Aceasta ipoteza a fost principalul rival al ipotezei originii dinosauriene pe parcursul secolului XX. Ea a fost sustinuta de doua obiectii principale la teoria dinosauriana. Prima se refera la faptul ca dinosaurienii erau prea specializati morfologic si prea recent din punct de vedere stratigrafic pentru a da nastere pasarilor. Aceasta prima obiectie subliniaza lipsa nodurilor evolutive filogenetice dintre pasari si dinosaur, dar ignora abundenta dovezilor care sustin originea comuna. A doua obiectie se refera la faptul ca asemanarile existente intre dinosauri si pasari pot fi puse mai curand pe seama unei evolutii convergente si a adaptarii treptate la aceleasi conditii de mediu. In sprijinul teoriei tecodonte a venit si descoperirea si descrierea unuia dintre cei mai timpurii si generalizati arhosaurieni, Euparkeria capensis, suficient de vechi si primitive pentru a permite evolutia pasarilor fara a trece prin stadiu de dinosaurian. Cu 108 milioane de ani in urma, in conditiile unei clime clade si umede, unele reptile bipede (Pseudosuchia) s-au desprins din grupul reptilelor tecodonte, adaptandu-se la viata arboricola si de planare. Oasele craniului de Euparkeria avea forme, dimensiuni si conexiuni asemanatoare oaselor craniului de pasari. Corpul era acoperit de solzi mari, de 2-3 ori mai lungi decat lati si prevazuti cu carena mediana de la care plecau careen laterale, asemanator barbelor penelor. Se considera ca pasarile au aparut din forme mai primitive decat cele cunoscute noua, forme care aveau member diferentiate ca urmare a salturilor executate in conditiile vietii arboricole. Astfel, tarsul s-a alungit, degetul 1 s-a indreptat posterior, in timp ce

membrele anterioare serveau la planare. Cu cat solzii de pe aripi si laturile corpului erau mai mari, cu atat saltul era mai lung si mai sigur. Prin selectie, solzii s-ar fi transformat in pene, membrele anterioare in aripi si saltul in zbor. Aceasta teorie, insa, s-a dovedit insuficienta in explicarea originii pasarilor deoarece a presupus ca pasarile provin dintr-un membru nedescoperit al grupului Thecodontia. Totusi, thecodontia si arhosaurienii (din care fac parte si crocodilii) impart aceleasi caractere evoluate. Deci, am putea spune ca pasarile au evoluat din arhosaurieni, sustinuta de Walker. c) Ipoteza crocodili-pasari (ipoteza Walker) Walker (1977) a sustinut inrudirea intre pasari si mamifere El a respins ulterior aceasta ide in favoarea ipotezei dinosaurilor teropozi. Totusi, aceasta ipoteza a avut si alti sustinatori ce se bazau pe o serie de caractere osteologice (osul patrat pneumatic, structura, forma si dispozitia dintilor, articulatia patratului la craniu). d) Ipoteza mamifere-pasari (ipoteza Owen) Pe baza caracterelor si organizatiei nervoase, respiratorie si circulatorie, Owen (1841) urmat de Desmond (1975) argumenteaza ca dinosaurii, pasarile si mamiferele urca pe cea mai inalta treapta a evolutiei. Aceasta ipoteza a fost reluata de Gardiner (1982) care a intentionat sa descopere inrudirile dintre diferitele grupe de tetrapode actuale. El a strans toate caracterele evoluate impartite de pasari si mamifere care, insa, lipsesc la alte amniote extinct. Totusi au fost descoperite doar patru astfel de caractere, forma inimii, arcul aortic, condilul occipital si modelul ferestrei temporale, fapt care a dus la neacceptarea acestei ipoteze. Forma intermediara intre pasari si reptile o reprezinta Archaeopteryx litographica din Jurasic, cu caractere intermediare intre cele doua clase. Dupa 30 milioane de ani de la aparitia ei, pasarile au acumulat aproape toate caracterele proprii actuale. Dintre pasarile care au trait in Cretacic mai cunoscute sunt genurile Ichthyornis si Hesperornis, descoperite in depozitele din SUA, care mai aveau cateva caractere de inferioritate: prezenta dintilor, vertebre amficelice, vertebre codale nesudate intr-o piesa unica (pigostil) ca la pasari. Inceputul tertiarului prezinta un moment important in viata pasarilor, intrucat atunci au aparut stramosii majoritatii grupelor actuale. Cele mai primitive pasari actuale sunt ratitele. Ele au derivate din pasari zburatoare care si-au pierdut capacitatea de zbor. Tot primitive sunt si pasarile acvatice sfenisciforme, preocelariiforme, podicipediforme, gaviiforme si pelecanifromele. Ceel mai primitive dintre ele pare a fi procelariiformele, in timp ce toate celelalte ordine, cu exceptia sfenisciformelor, deriva din ele sau dintr-un stramos comun cu acestea. Dintre pasarile terestre, unul din grupurile cele mai primitive este cel al galiformelor, datorita regimului lor de hrana omnivore, a cuibului simplu, asezat pe pamant si a puilor de tip nidifug.

Din galiforme se pare ca au evoluat falconifelormele, gruiformele, cuculiformele. Psitaciformele, strigiformele, caprimulgiformele, coraciadiformele sunt grupe ale caror origine este greu de stabilit. Apodiformele, piciformele si paseriformele se pare ca au evoluat unele din altele