INTRODUCERE Astfel, in vederea examinarii modului diferit si a stilurilor specifice de management, vom pleca de la compararea similaritatilor si deosebirilor dintre

sistemele de management si economice din doua contexte diferite, cum ar fi Statele Unite ale Americii si Israel, state diferite din punct de vedere cultural, economic si politic. Prin analiza contextului cultural vom identifica aspectele ce tin de comunicare si limbaj, ce difera de la un grup la altul, religie, imbracaminte si aspect exterior, obiceiuri etc. Diversitatea cultural exist si afecteaz modalittile n care oamenii actioneaz asupra organizatiei. O relevanta semnificativa asupra stilului de management o detine si contextul socioeconomic, ce se refera la influenta atat a factorilor sociali cat si a celor economici asupra modului de a conduce - manage (engl.). Prin contextul politico-legal vom compara si evalua legile si reglementarile pe care afaceristii trebuie sa le urmareasca pentru a-si desfasura activitatea in mod legal. Astfel, putem avea o perspectiva asupra influentelor politice pe care statul le are asupra modului in care sunt practicate stilurile de management local. Israel . Religia in Israel este un element foarte important al tarii si joaca un rol major in modelarea culturii israeliene si stilului de viata. Islamul functioneaz ca un ansamblu, fiind concomitent religie, organizare politic, social si cultural, civilizatie si mod de viat. Ca religie, intereseaz n primul rnd izvoarele Islamului. Acestea sunt n numr de patru: dou izvoare religioase, Coranul (n limba arab, recitare), povestea vietii lui Mahomed, si Sunna Profetului, care se refer la comportarea lui Mahomed, si dou izvoare de origine profan, ijm, consensul doctorilor legii, si qiys, rationamentul prin analogie. Coranul, Cartea sfnt, devenit testament pentru toti credinciosii musulmani, dup moartea lui Mahomed, reprezint cuvntul lui Dumnezeu, devenit carte. Incadrarea contextului cultural prin prisma abordarii lui G.Hofstede In SUA. Distanta fata de putere redusa. lucru explicat prin facptul ca americanii sunt orientati spre diminuarea inegalitatilor dintre membrii societatii prin incurajarea si recompensarea celor valorosi. ISRAEL. Distanta fata de putere mare, corespunztor colectivismului accentuat. Rdcinile acestuia se afl n chiar inegalittile fundamentale ale lumii musulmane, conservate si

ele de Coran si de legea islamic. Lucrtorul este inferior patronului, femeia este inferioar brbatului, nemusulmanul este inferior musulmanului. SUA. Detine un coeficient mediu al controlul incertitudinii. ce reflecta echilibrul membrilor societatii americane in aprecierea riscului evenimentelor viitoare, fiind prezenta in contextului S.U.A. atat conceptia ca viitorul este de necontrolat, cat si tendinta de a incerca sa fie stapanit viitorul. ISRAEL. Evitarea incertitudinii are o reprezentare dual. Pe de o parte, evitarea incertitudinii este puternic, avnd n vedere protectia pe care societatea si-o asigur prin permanenta supraveghere reciproc a membrilor si si prin ntrajutorarea permanent a celor slabi si/sau sraci de ctre cei puternici si/sau bogati. Pe de alt parte, evitarea incertitudinii este redus, ntruct Islamul a conservat, o stare de perpetuare a unor traditii, obiceiuri, uzante, care au generat, adesea, n respingerea noului economic, social, cultural si chiar politic. SUA. Se caracterizeaza prin individualism accentuat, fiecare membru al societatii avand o mare libertate de actiune, fiind incurajata initiativa particulara, rezultatele individuale, care stau la baza evaluarii si ascensiunii indivizilor pe scara sociala. ISRAEL. Colectivism puternic caracterizat prin ntrajutorarea permanent a membrilor societtii, prin convietuirea n spatii restrnse ca suprafat, cum sunt nucleele vechi ale oraselor (medine), prin supravegherea permanent, reciproc, prin chiar respectarea legii islamice. SUA. Coeficient mare de masculinitate, ce se datoreaza orientarii societatii catre o mai accentuate diferentiere a rolurilor dintre barbati si femei. ISRAEL. Masculinitate puternica. Societatea musulman contemporan este marcat de o puternic masculinitate. Diviziunea rolurilor ntre sexe este puternic, vizibil, conservat si cultivat cu atentie. Brbatii se ocup de afaceri, de mentinerea legturilor cu rudele sale sau ale sotiei, de standardul de viat al familiei.

CONTEXT SOCIO ECONOMIC Israel Ca fenomen politic, social si cultural Islamul este bazat pe patru piloni: unitatea, adic solidaritatea cu ceilalti, dreptatea, concordanta legii cu natura si convietuirea alturi de ceilalti musulmani. Islamul recunoaste c n fruntea comunittii se afl un calif sau un imam, pentru a impune respectarea legii islamice si pentru diverse probleme administrative. Legea islamic ns consacr trei inegalitti, care conduc viata social si politic: inegalitatea dintre stpn si sclav; inegalitatea dintre brbat si femeie si inegalitatea dintre musulman si nemusulman. Adesea se aminteste si de o a patra inegalitate, cea dintre elit (politic, militar, administrativ si religioas) si populatia de rnd Ca mod de viat, islamul este o rezultant a principiilor de natur religioas, a particularittilor de natur politic, social si cultural, dar si a specificului civilizatiei musulmane. Modul de viat islamic se refer la puritatea corporal, la problema cstoriei si a celibatului, la conduita si rolul femeii musulmane n societate, la educatie, la viata cotidian si la particularittile de natur alimentar. Societatea musulman este, prin excelent, comunitar, valorificnd grupul, societatea n ansamblu. Obsesia purittii corporale explic importanta ablatiunilor ritualice, dar si cu rol social important, n colectivitti numeroase si lipsite adesea de cantittile necesare de ap. Aceasta a reprezentat scopul urmrit de musulman n orice situatie de viat. Cstoria este considerat o datorie n societatea musulman, o principal grij a prinilor, care se feresc s aib copii celibatari. Islamul face din perechea uman idealul existenei. Ca persoan autonom, deci singur, individul este considerat de islam ca o fiin nedesvrit, mutilat, neputincioas. Conduita si rolul femeii musulmane sunt reglementate, de asemenea, de Coran. n familie ea trebuie s fie retinut si asculttoare, iar n societate este preferabil s nu se fac remarcat, fapt pentru care este indicat purtarea unui vl. Recomandrile privind tinuta femeii se nscriu ntr-un context mai larg, impunnd din partea acesteia rezerv, pudoare si castitate. La nivel societal, problemele se pun ntotdeauna n termeni extremi: prieteni sau dusmani; victorii sau nfrngeri personale; bine sau ru; adevrat sau fals; musulman sau nemusulman, femeie sau brbat. Toate aceste posibile probleme sunt personalizate, nu exist obiectivitate, dificulttile nu sunt analizate n mod impersonal si rational, ci pasional, interiorizat, iar orice atac este perceput ca o atingere adus mndriei si personalittii. Islamul sustine c munca este la fel de important ca si religia. Prin urmare, bogtia obtinut prin munc este acceptat, cu conditia s nu fie risipit n cheltuieli ostentative sau inutile si s se ntreprind acte de caritate.