Legislatia U.E.

si a Romaniei pentru cereale

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta. Art. 1. - (1) Prezenta ordonanta de urgenta are ca scop imbunatatirea organizarii si functionarii pietei cerealelor prin instituirea unor masuri de reglementare a filierei cerealelor si a produselor procesate din cereale. Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Legea nr. 225/2006 incepand cu 12.06.2006. Art. 6. - (1) In vederea asigurarii trasabilitatii cerealelor in piata, partenerii de pe filiera au obligatia furnizarii de date statistice lunare de evidenta a miscarii stocurilor de cereale, catre Sistemul informatic al pietei pe filiera cerealelor. Art. 8. - (1) Aprovizionarea cu materie prima a operatorilor economici care desfasoara activitati de procesare a cerealelor se realizeaza din urmatoarele surse: a) direct de la producatorii agricoli, cu respectarea prevederilor art. 3 alin. (2), daca detin in proprietate sau administreaza spatii de depozitare autorizate; b) din depozite autorizate sau de la ceilalti parteneri de pe filiera care detin licente de fabricatie in domeniul procesarii cerealelor; c) din productia proprie; d) din import.

Ordonanta 142 / 481/99 142. - Ordonanta de urgenta privind instituirea sistemului de plata pentru motorina, pe baza de bonuri valorice, in vederea infiintarii culturilor de cereale paioase si efectuarii araturilor din toamna anului 1999

Privire de ansamblu; organizarea si functionarea propiu-zisa a pietei de cereale

In Romania exista o piata liberalizata si cu forme de sprijin (sprijin direct pentru input uri, prime pentru grau, prime la export aplicate in perioada 1999-2000), decuplate de productie si in curs de adaptare, dupa modelul celor aplicate in Uniunea Europeana. Comercializarea pe pia a cerealelor se afl ntr-un cert progres, dar insuficient, pornind de la impactul pieei cerealelor asupra celorlalte piee agroalimentare i, ndeosebi, asupra efectivului de animale i a modului su de valorificare.

Suprafata cultivata Teren arabil 5-10ha 1020ha 2030ha 3050ha 50100ha >100ha

Cereale 732486, 279443 75817, 83023. 115107 162558 pentru 00 ,10 10 72 .32 1.01 boabe a)grau comun b)grau dur 243219, 89844, 24277, 34127. 51682. 954977 43 28 76 47 83 .38 123,71 60,15 35,47 44.95 45.22

1626.3 1 3887,99 944,35 203,01 251.63 341.08 1549.9 c)secara 9 25694,1 11846, 3591,9 4790.4 5137.1 77062. d)orz 8 35 0 3 5 86 26398,6 18440, 9197,0 5592.8 7942.4 110828 e)orzoai 7 39 8 2 8 .15 ca 50683,2 24818, 7251,8 4269.7 3813.6 20230. 2 22 9 5 3 83

f)ovaz

g)porum 375919, 129440 29917, 32954. 44558. 440341 b 78 ,15 98 51 86 .24

h)sorg

58,75

69,71

4,49

14.82

16.81

1096.6 0 8484.1 8

i)orez

6,45

8,22

24,37

0.15

Regim intern
Inghearea suprafeelor : gradul procentual de

referinpentru nghearea obligatorie este fixat la 0 %, reducerea voluntar a suprafeelor este autorizat, iar cea extraordinar este suprimat, suprafeele de teren ngheate beneficiind d eajutorul specific nelegat de producie.Cerealele pentru nsilozare (n special porumbul pentru siloz)sunt excluse de la acest regim. Consumul intern de cereale se situeaza intre 14 - 18 milioane tone / an, din care circa 4 milioane tone pentru consum uman si 10 - 14 milioane tone / an pentru hrana animalelor. Productiile medii la ha, la cereale, au variat in general intre 2500 - 3200 kg / ha in ultimii zece ani, preturile inregistrate variind intre 80 - 170 Euro / tona.

Date

1/2011 2/2011 3/2011 4/2011 5/2011 6/2011 7/2011 8/2011 9/2011

Pretul alimente Index 156,5 161,0 157,0 158,9 156,7 158,0 156,5 156,0 152,3

Pretul carne Index 112,9 115,4 118,1 122,1 121,8 120,5 119,4 120,8 120,0 119,1 122,5 121,0 116,5 119,1 119,0 120,1 117,0 113,3

Pretul lactate Index 149,7 155,7 158,6 154,8 156,3 156,7 154,2 149,3 145,3 137,7 136,0 136,5 138,2 135,1 131,7 124,1 117,7 115,9

Pretul cereale Index 165,7 175,0 170,0 179,6 176,8 175,3 167,2 170,8 165,3 156,5 154,9 147,3 148,9 151,3 152,3 149,3 147,9 148,5

Pretul uleiului Index 189,1 190,2 177,1 176,6 176,5 175,2 171,1 166,0 162,0 151,8 158,9 153,9 156,2 159,6 163,7 167,7 156,3 147,5

Pretul zahar Index 284,3 283,0 251,9 233,9 211,3 242,0 270,9 266,4 256,4 244,4 230,0 221,2 223,5 228,8 228,6 216,6 196,9 194,1

10/2011 146,1 11/2011 146,5 12/2011 142,6 1/2012 2/2012 3/2012 4/2012 5/2012 6/2012 142,3 144,1 144,4 142,4 136,8 134,0

7/2012 8/2012 9/2012

142,3 142,1 144,2

111,5 114,0 116,9 118,3 118,3 117,4

115,6 117,4 125,5 129,7 130,4 131,5

173,9 173,8 175,5 173,4 170,8 166,9

151,1 151,0 150,2 138,0 134,0 131,4

216,8 198,0 189,6 192,7 183,5 183,0

10/2012 143,3 11/2012 141,5 12/2012 139,9

Susinerea produciei la cultura de gru n anul 2009: - 39,0 lei/ha ( subvenionarea cu 1 leu/litru de motorin utilizat pentru lucrrile mecanice de nfiinare a culturilor agricole de primvar, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha). - 31,20 lei/ha ( subvenionarea cu un 0,65 lei/litru a 48 litri de motorin/ha cu acciz redus achiziionat n perioada august-decembrie 2008, n vederea executrii lucrrilor agricole mecanizate). - 200 lei/ha, schem ajutor de minim pentru suprafee de minim 1 ha i maxim 120 ha inclusiv, pe exploataie pentru nfiinarea culturilor de toamn. - 30% contributii din fonduri publice acordate producatorilor agricoli conform Legii nr.150/2003 credit agricol pentru productie Scheme de plati pe suprafata din Fonduri Europene aferente anului 2008 , platite in anul 2009.- 60,75/ha plata unica pe suprafa( SAPS)- 46,71 /ha, pli naionale directe complementare (PNDC)

Piata mondiala de cereale Prod Aprovizi Utiliz Com Termi uctii onare are ert nare de stocur i

Stocul modia l pentr u utiliza rea raport ului

Export atori majori de stoc-ladispari tia raport ului

5/

2002 /03 2003 /04 2004 /05 2005 /06 2006 /07 2007 /08 2008 /09 2009 /10 2010

Milioane de tone 1838, 2417,5 4 1895, 2387,4 1 2074, 2496,4 8 2052, 2524,0 4 2020, 2485,3 2 2135, 2553,7 2 2288, 2699,5 1 2266, 2755,9 1 2259, 2777,4

1933, 9 1964, 3 2026, 0 2047, 8 2076, 9 2146, 3 2190, 7 2237, 0 2275,

237, 4 238, 8 246, 7 245, 8 256, 8 271, 5 284, 3 276, 9 284,

492,3 421,6 471,6 465,0 417,3 411,4 489,8 518,5 496,7

Procent 25,0 16,1 20,8 23,1 22,5 19,7 18,8 21,9 22,8 21,4 14,7 17,2 18,0 13,9 14,4 19,1 19,4 17,3

/11 2011 /12 2012 /13

0 2348, 2844,8 1 2281, 2801,2 7

0 2323, 4 2313, 7

5 314, 519,5 3 295, 494,7 6

22,5 20,5

18,3 16,6

Interventii majore : In prezent, in Romania nu se aplica un sistem de interventie la cereale. Piata cerealelor este libera, atat din punct de vedere al preturilor cat si al operatiilor de preluare, stocare, vanzare, cumparare si regimului de import-export. Obiectivul prioritar este crearea unei piete competitive a cerealelor. Standardul Profesional nr. 824/2000 privind indici de calitate pentru cerealele preluate de catre Centrele de interventie si metodele de analiza pentru determinarea calitatii a fost adoptat si difuzat agentilor economici pe filiera. Standardul transpune in totalitate prevederile Reglementarii CE nr. 824/2000 si va fi aplicat in momentul intrarii in functiune a sistemului de interventie. Agentia de Plati si Interventie, in ceea ce priveste sistemul de interventie, va fi responsabila cu monitorizarea preturilor si pietei, cumpararea si stocarea publica si va opera un sistem de control al vanzarii si stocurilor, precum si al destinatiei produselor din interventie.

Agentiei se va organiza in structura sa centrala si teritoriala, vor fi elaborate normele interne de functionare a acesteia, se va proceda la angajarea si instruirea personalului si dotarea cu echipamente, astfel incat in anul 2006 Agentia sa devina complet operationala. Agentia de Plati si Interventie - prin departamentele specializate de control tehnic, juridic, de executie, va stabili modalitatile concrete de operare a sistemului de interventie. Sistemul de interventie Agentia de Interventie (Reglementarea CE nr. 2131/1993; Reglementarea CE nr.824/2000); Regimul de import export (Reglementarile CE nr. 1162/95 si nr. 211/2000)

Regim extern
Comertul exterior cu cereale nu este supus nici unei restrictii. Nivelul taxelor vamale MFN se stabileste anual, iar in cadrul acordurilor de comert liber incheiate sunt aplicate, pentru unele tipuri de cereale, reduceri de taxe vamale in cadrul unor contingente tarifare sau pentru cantitati nelimitate (in relatia cu Uniunea Europeana si cu tarile CEFTA). Exporturile de cereale au atins niveluri de circa 1 milion de tone / an iar importurile de 0,5 - 1 milion de tone / an, cu variatii de la an la an functie de productiile realizate.

Exportul de gru s-a majorat de la o medie de 615-620 mii tone n perioada 2005-2007 la aproape 2,8 mil. tone n anul 2008 (la o producie de 7,2 mil. tone) i 1,7 mil. tone n anul 2009. Perspective pe termen mediu: Prognozele sunt realizate pe baza datelor statistice disponibile la sfarsitul lunii iunie si acopera urmatoarele produse: cereale, seminte oleaginoase, zahar, carne, oua, lapte si produse lactate. In ce priveste piata de cereale, previziunile sunt pozitive, datorita cresterii consumului domestic si exportului. Eliminarea regimului de interventie pe piata porumbului va reduce substantial riscul surplusurilor structurale in Ungaria, Slovacia, Bulgaria si Romania, chiar si in conditiile unor recolte mai mari decat media. Variaiile mari ale produciei utilizate s-au reflectat cu deosebire n evoluia exportului. Utilizarea n industria alimentar pentru prelucrare n vederea consumului uman a evoluat n raport cu cererea i mai puin n raport cu producia, dei o bun parte din aceast prelucrare se efectueaz n afara pieei, n gospodriile populaiei.

Impactul aderarii Romaniei la U.E. asupra pietei de cereale Agricultura este cel mai vast capitol de negociere. Accentul n cadrul pregtirilor pentru aderare se va pune aadar pe capacitatea rii candidate de a implementa i pune n vigoare acquis-ul comunitar. Capitolul de negociere privitor la agricultura acoper urmtoarele domenii principale: - aspecte orizontale: garantare i orientare; mecanisme de schimb comercial; politica n domeniul calitii; agricultura organic; reeaua de date contabile specifice; subvenii de stat - organizarea pieei comune: terenuri arabile; cereale, semine oleaginoase i culturi proteice; cereale nealimentare,prelucrate, amidon din cartofi, substitueni cerealieri, orez; zahr; culturi de plante pentru producia de fibre Cadrul de functionare a pietei comunitare in sectorul culturilor arabile este stabilit prin peste 80 de reglementari care au fost aplicate in totalitate la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Dac avem n vedere ponderea ridicat a subveniilor n profit putem sublinia rolul important al acestora n restructurarea unitilor agricole i n realizarea unui anumit nivel de performan economic.

Rolul sprijinului bugetar alocat agriculturii este deosebit de important n procesul de integrare n structurile europene, ceea ce este evident n cazul unitilor agricole mari. Fr acest sprijin rentabilitatea ar fi extrem de sczut sau, n multe situaii, ar da faliment. Un impact fundamental asupra profitului realizat de unitile agricole i asupra orientrii ntregii activiti economice l are evoluia preurilor produselor agricole. Preurile produselor agricole n unitile studiate reflect urmtoarele n perioada 2004-2006. Evoluia preurilor produselor agricole n perioada 20042006 arat c societile agricole mari au obinut preuri competitive la gru i semine oleaginoase. Totui, nivelul preurilor s-a meninut relativ constant, la toate produsele. Rentabilitatea de ansamblu se situeaz la valori ridicate n unitile economice care si-au modernizat activitatea de producie cum este cazul S.C. Agrofam S.R.L. Feteti (rata profitului net este cuprins ntre 15,05-16,92%), S.C. Agrichim S.R.L. Feteti (rata profitului net ntre 12,8027,6%), S.C. Agricola Internaional S.A. Bacu (a realizat o rat a profitului net de peste 13%), S. C. Valea Srac S.A. Prahova (rata profitului net 14,88%) i SC Mecaind S.A. (19,41%).