Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Adriana-Iuliana Chiriac
Comisia Metodic a Profesorilor Psihologi CJRAE BOTOANI, 17 MAI 2013
Argument
Dat fiind faptul c sinceritatea participanilor i validarea datelor cu referire la reprezentrile sociale (RS) asupra persoanelor cu cerine educative speciale (CES) sunt de multe ori puse sub semnul ndoielii, cercettorii au propus o nou metod de verificarea ipotezelor cercetarea zonei mute a conceptului.
Cadru teoretic
Definitii ale RS Neculau: imaginea pe care ne-o facem despre un eveniment real, maniera de a interpreta, de a gandi realitatea cotidian. Abric: ghid de actiune, sistem de interpretare a realitatii care determina anticipari si asteptari. Jodelet: forma de cunoastere elaborata social si impartasita, care concura la construirea unei realitati comune.
Cadru teoretic
Molinier, Rateau i Cohen-Scali (2002 cit n Curelaru 2005) - RS sunt ansamblu de elemente cognitive care au:
-
organizarea intern, sunt mprtite social, sunt elaborate colectiv i au o utilitate social.
Cadru teoretic
Definiie CES "Copiii cu cerinte educationale speciale (CES) sunt acei copii a caror cerinte (nevoi) speciale sunt de natura educationala si deriva n principal din deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socio-afective si de comportament ori asociate, indiferent de severitatea acestora. Pot fi cuprinsi n categoria copiilor cu CES si unii copii ocrotiti n institutii rezidentiale, precum si anumiti copii/elevi ce prezinta tulburari/dificultati de nvatare si/sau adaptare scolara." (I. Musu, 1997)
Cadru teoretic
Se remarc diferene n ceea ce privete reprezentarea social asupra persoanelor cu CES ntre populaia aceleai comuniti atunci cnd li se cere s i exprime opinia proprie fa de aceste persoane i situaia n care li se cere s exprime opinia grupului, comunitii din care fac parte. Astfel, putem identifica zona mut a reprezentrilor sociale.
Cadru teoretic
Studiul repezentrilor pesoanelor cu CES face parte din categoria sensibil, care menin i faciliteaz zona mut. Aceasta conine elemente ale reprezentrii care nu sunt mrturisite de persoan prin metodele clasice de culgere a datelor, elemente considerate contra-normative (Abric, 2003). Subiectul mascheaz anumite zone ale cmpului reprezentational, iar cercettorul trebuie s incerce prin diverse metode sa ajunga la acestea plecnd de la premisa c acestea sunt punctul de vedere faa de obiectul reprezentrii (Abric, 2003).
Cadru teoretic
Cum poate fi evidentiata zona muta a RS ? - Consemn sau/si operator
Consemn normal: se cere opinia personala a subiectului Consemn de substituie: li se cere participanilor s ofere rspunsuri proprii grupului de apartenen.
Raspunsurile obtinute in contextul standard sunt mai putin normative decat raspunsurile produse in situatia de substitutie, experiment. Consemnul de substitutie determina participanii sa adopte strategii de demascare demasquage a zonelor mute, favorizand exprimarea cognitiilor si credintelor care alcatuiesc campul reprezentational, dar care sunt contra-normative.
Cadru teoretic
Cercetari despre zona muta
I. Guimelli si Deschamps (2000, 2003): RS a tiganilor Consemn normal: nomad, muzician - portret pozitiv, doar 24 % asociaza tiganii cu hotii Consemn de substitutie: hot - 64% asociaza tiganii cu hotii, aspect negativ
Rezultatele sunt in sensul actiunii unui norme de nondiscriminare care determina subiectii sa se autocenzureze atitudinile rasiste, stigmatizante in consemn normal.
Cadru teoretic
Cercetari despre zona muta II. Flament, Guimelli et Abric, 2006 RS a islamului Variabile - consemn: standard si de substitutie - operator (Cline si Yamina) H: In masura in care se creaza o legatura implicita intre obiectul RS studiate islamul- si operator Yamina ne putem astepta efectiv la mascarea din partea subiectilor a aspectelor negative.
Cadru teoretic
Cercetri despre zona muta III. Botosineanu (2009) Studiul 2
- Consemn standard - Consemn de substitutie: studenti in general, romani in general, cetateni din UE
NC standard: ajutor, bolnav, deficent, diferit, dizabilitti, empatie, handicapat, marginalizare, mila, probleme; NC substitutie: ajutor, bolnav, deficent, handicapat, indiferent, mila, neajutorat, respingere, prost, sarac; NP standard: complexe, curaj, depedenta, indiferenta, infirmitatate, limitat, respingere, retardat; NP substitutie: batjocura, c. de specialitate, ciudat, dezavantajat, empatie, ghinion, introvertit, scaun cu
Partea aplicativ
Designul cercetrii
Scopul i obiectivele cercetrii
identificarea
conceptelor asociate cu persoanele cu CES; identificarea elementelor care compun zona central si periferica a RS asupra persoanelor cu CES; identificarea elementelor care compun zona muta a RS asupra persoanelor cu CES; compararea elementelor care compun zona centrala si periferica a RS asupra persoanelor cu CES in cele doua situatii experimentale.
Partea aplicativ
4.2. Metodologia de cercetare 4.2.1. Participanii
53 de participani, specialisti (persoane care lucreaza direct cu elevi cu CES)
Partea aplicativ
Chestionarul studierii zonei mute a RS asupra persoanelor cu CES
1. Enumerai primele 5 cuvinte care v vin n minte
atunci cnd v gnditi la o persoan cu cerine educative speciale (CES) . ......................... 2. Acum v rog s realizai o ierarhie (ordine) a cuvintelor enumerate mai sus, notnd n partea dreapt a lor numerele de la 1 (foarte important) la 5 (cel mai putin important). 3. Enumerai primele 5 cuvinte care le vin n minte romnilor atunci cnd se gndesc la o persoan cu CES. ................................................ 4. Acum v rog s realizai o ierarhie (ordine) a cuvintelor enumerate mai sus, notnd n partea dreapt a lor numerele de la 1 (foarte important) la 5 (cel mau putin important).
Partea aplicativ
Variabilele cercetrii
VI consemn - normal; - de substitutie; VD RS asupra persoanelor cu CES
Ipoteza Ne asteptam ca participantii sa mascheze aspectele negative ale RS asupra persoanelor cu CES in consemn standard si sa le demascheze/ dezvaluaisca in consemn de substitutie.
Partea aplicativ
Partea aplicativ
Pentru rspunsurile la cei patru itemi au fost stabilite frecvena i rangul importantei dup modelul oferit de Vergs (1992 ) si Botosineanu (2009), pentru a putea fi determinate elementele centrale i periferice ale RS asupra persoanelor cu CES. Astfel, zona central este compus din elemente care au o frecven ridicat i un rang nalt al importantei, iar zona periferic este compus din elementele cu o frecven slab i cu un rang sczut al importantei.
Consemn standard
Rang nalt al importantei Frecven ridicat INCLUZIUNE SPRIJIN DEFICIEN TOLERAN EMPATIE DIFICULTI ADAPTARE SPECIAL
Izolat Handicap Tulburare Inferior Limitat Dizabilitate
Nevoi
Inferior Recuperabil Efort
Frecven slab
Consemn de substitutie
Rang nalt al importantei Frecven ridicat
PROST HANDICAPAT LIMITAT MILA HANDICAP AJUTOR Boal Bolnav Agresiv Ciudat Dificil Debil
NEADAPTAT
Frecven slab
Retard
Nevoi Nebun
DIFICULTI
SPECIAL
Comparatie
Consemn standard Nucleu central
Incluziune Sprijin Deficien Toleran Empatie Dificulti Adaptare Special Prost Handicapat Limitat Mila Handicap Ajutor Neadaptat Idiot Costuri
Consemn de substitutie
Nucleu periferic
Normalitate Discriminare
Nevoi
Diferit Atenie Asisten
Timid
Dificulti Special
Consemn de substitutie
Nebun
Suflet
Spital
Handicapat Neajutorat Marginalizat Periculoas Evitat
Nucleu periferic
Anormal
Infractoare
Anormal
Partea aplicativ
Asadar, in consemnul de substitutie, participantii dezvaluie aspectele negative ale RS asupra persoanelor cu CES. In consemn normal, acestea nu sunt dezvaluite fiindc RS asupra persoanelor cu CES presupun existena unor cogniii i credine diferite, care nu sunt dezvluite de subieci deoarece risc s intre n contradicie cu normele morale si sociale ale grupului din care fac parte.