E 1 : Introducere. Generaliti n planificarea familial.

Generaliti n planificarea familial. Obiectivele (sarcinile) planificrii familiale. Beneficiile planificrii familiale. 4. Planificarea familial in practica internaional! 5. Planificarea familial n R. Moldova.
1. 2. 3.

<1> Generaliti n planificarea familial

Planificarea familial reprezint un complex de msuri profilactice i informativ - educationale ndreptat spre formarea unei atitudini responsabile i sigure n comportamentul sexual, prentmpinarea apariiei unei sarcini nedorite sau cu risc nalt, protejarea fa de bolile cu transmitere sexual, reducerea mortalitii i morbiditii materne i infantile. Planificarea familiala este problem medico-social care poate fi soluionat prin conlucrarea organizaiilor nonguvernamentale, medicilor, profesorilor precum i oamenilor cu alte profesii i statut social. Implimentarea planificarii familiale este posibilitate efectiv n nbuntirea sntii i bunstrii femeilor, brbailor, copiilor i comunitii. Una din problemele cele mai importante ce afecteaz sntatea general, prosperarea i dezvoltarea tuturor rilor este sntatea reproducerii. Sntatea reproducerii - este una din condiiile de bunstare fizic, mintal i social, sub aspectele legate de sistemul reproducerii, de funciile acesteia. Ea presupune posibilitatea oamenilor de a se reproduce i libertatea de a decide cnd i ct de des s o fac. Sntatea reproducerii se reduce nu numai la lipsa maladiilor sau dereglarilor sistemului reproductiv dar si la faptul ca femeia poate sa aiba sarcina i sa nasca fr un risc pentru sntate i ca relatiile sexuale s se nfptuiasc fr un risc pentru sntatea sa i a partenerilor ei.

<2> Obiectivele planificrii familial

Starea sntii reproducerii diminuat, numrul impunator de femei din RM ce recurg nc la contracepia traditionala i la avort pentru a-i regla fertilitatea i a evita sarcinile nedorite au determinat obiectivele planificrii familiale. Printre ele fiind urmatoarele: s ajute cuplurile i indivizii sa-i realizeze scopurile reproducerii; s previn sarcinile nedorite i cu risc crescut; s reduca morbiditatea i mortalitatea induse de sarcin; s puna la dispoziie servicii medicale de calitate, convenabile, acceptable si accesibile tuturor celor ce au nevoie de ele i le doresc; s mbunteasc calitatea educaiei, informaiei, comunicrii, consultaiei, ndrumrii i serviciilor; s sporeasca participarea brbailor i s-i determine s-i asume responsabilitate n practica curent a planificrii familiale; s promoveze alptatul la sn pentru a mri intervalul dintre doua nasteri.

<3> Beneficiile planificrii familiale

Soluionarea problemelor n planifcarea familiala determin gam ntreag de prioriti (beneficii) asa ca: 1. Stabilizeaz creterea populaiei pe globul pmintesc. Anual populaia globului pmntesc sporete aproximativ cu 90 milioane de oameni (dintre care numai 5 milioane triesc n trile cu economie dezvoltat) n fiecare secund se nasc 4 oameni i mor 2. n secolul XX s-a constatat accelerare a creterii populatiei: daca n anul 1880 a fost nregistrat un miliard de oameni, apoi n 1960 (dupa 160 ani) s-au nregistrat 3 miliarde de locuitori; n 1987 (peste 27 ani) s-au nregistrat 5 miliarde de locuitori; n 1999 (dupa 12 ani) s-au nregistrat 6 miliarde de locuitori. Se presupune, ca daca programul de planificare familiala nu va fi implimentat eficient, atunci n 2100 populatia globului pmintesc va atinge 19 miliarde de locuitori. La etapa actuala se constata cretere esenial a populaiei in rile din Africa, Asia. America Latina. Suprapopularea determina: scderea nivelului vieii i a posibilitilor de meninere a unor standarde minime de existent i asigurare social influena negativ asupra mediului ambiant i situaiei ecologice; creterea morbiditii i mortalitii populatiei; creterea tesnionrii n societate i a criminalitii; diminuarea posibilitilor de realizare a persoanelor (n special a femeilor) etc. 2. Micoreaz incidena bolililor cu transmitere sexuala (BTS) i infeciei HIV (SIDA). Actualmente se cunosc peste 32 de agenti patogeni ce se transmit pe cale sexual. Cele mai grave BTS care afecteaza sntatea sunt SIDA, gonoreea, sifilisul, herpesul genital i chlamidia. Anual in lume se inregistreaz aproximativ 333 milioane de noi cazuri de BTS, dintre care 2.5 milioane de adolesceni; un milion de noi cazuri de infectie HIV. n Moldova zilnic se inregistreaza peste 20 cazuri noi de sifilis. BTS pot induce infertilitate, sterilitate, prematuritate, boli inflamatorii pelviene acute si cronice, cancer de col, complicaii neurologice si 1

deces. Deasemenea pot cauza moartea ftului, nou-nscutului sau naterii copiilor cu diverse boli grave. 3. Diminueaz numrul sarcinilor nedorite i avortului. Statistica oficial atest, c anual, n lume se ntrerup prin avort circa 50 milioane sarcini. n fiecare an mor cel putin 70 000 femei din cauza consecinelor unui avort nesigur (perforaie uterin, traumatizarea organelor genitale i altor organe interne, hemoragii. infecie etc.). ns toate acestea pot fi evitate prin folosirea contracepiei. 4. Reduce mortalitatea i morbiditatea matern. Zilnic in lume mor peste 1000 de femei ca consecint a problemelor legate de sarcin i luzie. S-a vizat ca la fiecare caz de deces matern mai revin cel putin 124 cazuri de complicaii (anemii, hemoragii post-portum, hipertensiune, infertilitate, prolapsul uterin, infeciile tractului reproductiv) asociate cu sarcina i naterea. Morbiditatea i mortalitatea matern sunt determinate de un ir de factori: un interval mic ntre nateri (mai putin de 2 ani de la ultima); vrsta viitoarei mame mai mica de 18 ani sau peste 35; mama sufer de maladie care afecteaza evoluia sarcinii; sarcina este neplanificat; mama a nscut deja 4 sau mai muli copii etc. 5. Diminuiaz mortalitatea i morbiditatea infantil. Zilnic mor peste 50 000 copii, dintre care 2/3 mor in prima lun de via. Acestea s-ar putea evita folosind contracepia pentru spaierea naterilor pentru cel puin 2 ani; naterea pna la virsta de 18 ani; micorarea numrului de copii in familie. 6. Protejeaz sntatea brbailor. Implicarea (participarea) brbailor n planificarea familiala protejeaz sntatea personal, a soiei i copiilor, ajut la stabilirea unei stri psiho-emoionale mai bune i a unei armonii in relaiile familiale. 7. Protejaz sntatea adolescenilor. n fiecare an aproximativ 50 milioane de adolescente rmin gravide. Naterile la femeile sub 20 ani sunt nsoite de un risc sporit de eclampsie, traumatism materno-fetal, natere prematur, hemoragie uterin. Majoritatea adolescentelor recurg la avort, adeseori efectuat in condiii nesigure, care frecvent se asociaz cu un nivel nalt de morbiditate si mortalitate. n rndurile adolescenilor BTS au incident nalt, datorit relaiilor sexuale premaritale cu schimbul des al partenerilor. 8. Amelioreaz situaia socio-economic a cuplului, familiei i comunitii Planificarea familial ajut indivizii i cuplurile s-i aleag numrul dorit de copii, s ntrein relaii sexuale lipsite de teama apariiei unei sarcini nedorite. Ceea ce favorizeaz asigurarea unei alimentaii a copiilor mai bun, adecvat, mbrcminte, condiii de trai, posibiliti educaionale. n cele din urm determina mbuntirea sntii publice, a serviciilor educaionale i sociale, mbuntirea vieii pentru femei, brbai si copii.

<4> Planificarea familial n practica internaional

La etapa actual sntatea reproducerii este una dintre problemele cele mai importante care afecteaz sntatea general, prosperarea i dezvoltarea tuturor rilor. Aceast problema a fost tratat la serie de manifestri internaionale aa ca: Conferina Internaional pentru Populaie i Dezvoltare, organizat la Cairo n 1994; Conferina Mondial a Femeilor, desfurat la Beijing n 1995; sesiunea a XXI-a a Asambleii Generate a Organizaiei Naiunilor Unite, organizat la New - York n 1999. Dreptul la servicii de calitate n planificarea familial constituie una din condiiile majore cuprinse n aceste documente. Programele de sntate reproductiv trebuie s ia n consideraie particularitile i situaia din tar. Cel mai bun succes n planificarea familial 1-au obinut rile vest-europene unde indicii sntii sunt cei mai buni din lume. Programele naionale de planificare familial ale acestor ri includ urmatoarele
strategii:

asigurarea necesitilor nesatisfcute ale consumatorilor; mbuntirea calitii deservirii, care ine de respectarea drepturilor omului la planificarea familial; itegrarea i diversificarea serviciilor de planificare familial; reducerea nivelului de avorturi, n deosebi a celor efectuate n condiii nesigure: acestea prevd mbuntirea legislaiei, implimentarea n practic a noilor tehnologii pentru ntreruperea sarcinii, mbuntirea accesului i calitii asistenei la serviciile de planificare familial; implimentarea educaiei sexual n coal Implimentarea principiilor internaionale de planificare familial expuse mai sus sunt utile pentru mbuntirea sntii sexualreproductive a populatiei din Republica Moldova Date comparative despre folosirea metodelor de contracepie, numrul avorturilor i mortalitatea matern n rile europene: :

rile
Danemarca Finlanda Anglia Suedia Frana Olanda Rusia Ucraina Belarusi Moldova (1998)

Folosirea contracepiei modern (%)

71 77 65 71 68 71 24,6 17 42 30

Numrul de avorturi la 1.000 femei de vrst fertil

18,2 7,8 14,7 18,0 13,4 5,3 64,2 53,8 64 30,8

Mortalitatea matern la 100.000 nscui

5 5 7 5 11 7 50,9 30,4 21,9 31,7

<5> Planificarea familiala in Republica Moldova

Planificarea familiala este una din problemele actuale in RM. Solutionarea careia este orientata spre reducerea mortalitatii i morbiditatii materne, asigurarea conditiilor pentru naterea unor copii doriti i sanatoi, prevenirea avorturilor, protejarea sanatatii reproducerii a populatiei i pastrarea genofondului natiunii. Pe parcursul multor ani, planificarea familiala in republic a fost la un nivel scazut. Fiind ca parte component a URSS se caracteriza prin urmatoarele: planificarea familiala s-a bazat in principal pe folosirea avortului ca metoda de reglare a fertilitatii; planificarea familiala era considerata numai problema medicala; pregatirea cadrelor in planificarea familiala era superficiala i mai mult declarative; educatia sexuala a tineretului era considerata ca un fapt imoral i era tema de discutie interzisa in coala; nivelul de informare al populatiei in protejarea sanatatii reproducerii era extrem de scazut. Activitatea ineficienta in planificarea familiala in Moldova la inceputul anilor 90 a ereat situatie nefavorabila: indicii mortalitatii i morbiditatii materne si infantile erau de 5-10 ori mai mari ca in tarile economic dezvoltate; rata avortului de exemplu in 1991 era de 64,7 la 1000 femei de virsta fertila comparativ cu Olanda unde acest indice era de 5 la 1000. Bolile cu transmitere sexuala aveau incidenta ridicata fiind in eontinua ascensiune. Dupa destramarea URSS (1991), situatia planificarii familiale i a sanatatii reproducerii in Moldova s-a inrautatit i mai mult. Criza social-economica a determinat: scaderea natalitatii; sporirea mortalitatii generate a populatiei; sporirea incidentei BTS, mai cu seama in rindurile tineretului; reducerea accesului populatiei la metodele moderne de planificare familiala. Lund in considerate importanta planificarii familiale in ameliorarea sanatatii mamei i copilului, Ministerul Sanatatii prin ordinul nr.89 din 17,05.94 a creat un serviciu Repubucan de Planificare Familiala si Sanatate Reproductiva. n perioada iulie - septembrie 1997, in R. Moldova a fost implementat un studiu in sanatatea reproducerii, cu scopul de a colecta informatii privind nivelul de informare in probleme a PF pe un eantion de femei de virsta reproductiva (15 - 44 ani). Rezultateie studiului au relevat ca 99,3% din femei au auzit cel putin metoda de contraceptie si majoritatea lor 88% au auzit despre metodele traditionale de contraceptie. Prevalenta utilizarii metodelor de contraceptie in RM (15 - 44 ani, femei in imiime) 1997 constituie:

40,00% 35,00% 30,00% 25,00% 20,00% 15,00% 10,00% 5,00% 0,00%

**Numarul femeilor de virsta reproductiva in Moldova este de 200 000.

D is poz itive intrauterine 38,40% C oit intrerupt 21,60% P rez ervativ 5,90% L ig atura tuba ra 3,40% Metoda calendarului 2,20% C ontraceptivele orale 2,10% Neutraliz atoa rele 26,40%

Prevalena metodelor contraceptive n lume variaz substanial de la o ar la alta. Conform datelor publice n Population Referece Bureau din SUA n 1998, prevalena utilizrii contracepiei la femeile de vrst reproductiv pe continente i regiuni este urmtoarea: Continentul n toat lumea rile dezvoltate rile slab dezvoltate Africa Regiunea Toate metodele (%) 56 68 54 23 17 42 13 17 50 76 67 60 55 Metode modern (%) 6 50 61 48 18 12 38 6 12 48 71 57 52 49

Africa Subsaharian Africa de Nord Africa de Vest Africa de Est Africa Central Africa de Sud America de Nord America Latin i Caraibe America Central Caraibe

mbunatatirea situatiei in domeniul sanatatii reproductive i planificarii familiale in Moldova este posibila numai prin punerea in practica a programului national de planificare familiala care integreaza i coordoneaza actiunile organelor statale, neguvemamentale i Internationale. Astfel, la 8 iunie 1999 prin Hotarirea Guvemului RM nr. 527 a fost aprobat programul national de PF i protectia sanatatii reproducerii. Acest program include un complex de masuri destinat formarii unei atitudini responsabile in comportamentul sexual, ceea ce va contribui i la ocrotirea sanatatii reproducerii i la reducerea mortalitatii materne si infantile in Moldova. Acest program prevede urmatoarele: restructurarea i integrarea serviciiior de planificare familiala in serviciile de asistenta medicala perinatal a i medicogenetica; reorientarea activitatilor in intimpinarea nevoilor in special al adolescentilor i persoanelor necasatorite; crearea unor mecanisme de aprovizionare cu mijloace contraceptive la un pret redus sau gratuite; evitarea avortului in conditii de risc; crearea unui sistem de informare, educare in domeniul PF i protejarii sanatatii reproductive.

E 2 : Anatomia organelor genitale

1.Anatomia organelor genitale feminine 2.Anatomia organelor genitale masculine 3.Anatomia axului hipotalamo-hipofizar
Una din caracteristicele fundamentale ale oricrei fiine vii este perpetuarea speciei prin funcia de reproducere. Reproducerea la om este similar cu cea a mamiferelor euteriene, realizndu-se prin participarea a dou organisme de sex diferit cu particulariti specifice

<1> Anatomia organelor genital feminine

Aparatul genital feminine este alctuit din organe genital interne i externe. Fiecare organ genital feminine i are rolul i importana sa n contracepie, fie n combaterea tulburrilor de reproducere. Organele genital interne sunt formate din: dou ovare i din cile de conducere care cuprind dou trompe uterine, uterul i vaginul. Vaginul este conduct musculo-membranos situate ntre vezic i uretr anterior i rect posterior. Este turtit antero-posterior cu lungimea medie de 7-8 cm. Extremitatea superioar a lui se invers pe colul uterin, iar cea inferioar se deschide n regiunea vulvei, n vestibule vaginal, prin orificiul vaginal. La limita dintre orificiul vaginal i vestibulul vaginului se afl o membran hymen, care nchide incomplete acest orificiu. Peretele vaginului este alctuit din mucoas, musculatur i adventice: Mucoasa format din epiteliu i corion. Epiteliul este de tip stratificat pavimentos necheratinizat i prezint cute. Celule superficial ale epiteliului conin mult glycogen i granule de keratohnialin. Ele se descuameaz permanent. Mucoasa vaginului este lipsit de glande. Mucusul din vagin este secretat de glandele colului uterin. Corionul este un esut conjunctiv lax, bogat n fibre elastic, limfocite, granulocyte. Deasemenea se mai conine un esut limfoid i uneori nodule limfoizi solitari. Musculatura este reprezentata de fibre musculare netede dispuse n dou straturi: intern cu fibre circulare i extern cu fibre longitudinale. Spre captul caudal se conin i diferite fibre musculare striate orientate circular sub forma de sphincter (sphincter extern al vaginului). Adventicea este un tesut conjunctiv lax cu multe fibre elastic spre musculatur. Vascularizarea este abundenta mai ales la nivelul mucoasei. Inervatia este asigurata de plexul vaginal format din fibre simpatice i parasimpatice. Uterul este un organ muscular, cavitar situate n central cavitatii pelviene, ntre vezica urinara i rect, deasupra vaginului.Este fixat de peretele bazinului prin ligament. Uterul are forma conoida, turtit antero-posterior, cu baza mare in sus. La nulipar are circa 8 cm n lungime, 5cm latime i 3 cm grosimea , masa - 50 g, iar la multipar dimensiunile sunt mai mari cu 1 cm, iar greutatea aproximativ 70g. In partea mijlocie uterul reprezinta lejer strangulare - istmul uterin, care-l separa in dou pri: corp i col. Corpul are forma triunghiulara i colul forma de butoia. Peretele uterului este alcatuit din mucoas - endometru, musculatur - miometru, i membrana seroasa peritoneu. Endometrul format din epiteliul prismatic ciliat i un corion bogat in glande tubulare care patrund pina in miometru. Epiteliul mucoasei contine celule ciliate i neciliate ce se gasesc in epiteliul glandelor uterine. Corionul reprezinta un tesut conjunctiv reticular, bogat vascularizat. La nivelul colului uterin mucoasa se numete endocervix i prezinta un epiteliu stratificat pavimentos in zona patrunsa de vagin i un epiteliu prismatic simplu in rest. Miometrul - cea mai groasa parte a peretelui uterului. Este format din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi: interior - circular; mijloc - striat plexiform alcatuit din fibre cu traiectorie helicoidal; exterior strat sub forma de anse longitudinale. Spre capatul caudal se adauga i fibre musculare striate, orientate circular sub forma de sfincter. Peritoneul format dintru-n mezoteliu peritoneal dublat de patura subtire de tesut conjunctiv vascularizat. Colul uetrin nu este acoperit de seroas (peritoneu). Cavitatea uterului comunica prin orificii sus lateral cu cele doua trompe uterine, iar inferior cu vaginul prin orificiul uterin extern. Vascularizarea este asigurat de artera uterina, ramur din artera iliac intern. Inervaia este asigurat de plexul uterin care contine fibre simpatice i parasimpatice. Trompele uterine - trompele lui Fallopio reprezinta doua conduncte tubulare musculo-membranoase, cu lungimea de circa 11-12cm, se ntinde intre ovar i uter. Au deschidere in cavitatea peritoniala, vecina cu ovarul i cealalta deschidere in cavitatea uterina. Trompele uterine au rol in captrea ovulului, apoi in vehicularea acestuia i a spermatozoizilor, n fecundatie, in segmentarea zigotului i migrarea acestuia spre uter. Fiecare trompa reprezinta 4 segmente: - infundibilul (pavilionul) - segment incipient in forma de pilnie cu marginile franjurate ce servete la captarea ovulului expulzat din foliculul matur; - ampula - segmental cel mai lung 7-8 cm care se ingusteaza progresiv; - istmul- portiune mai ingustata ce patrunde in corpul uterului; - segmentul uterin (interstitial) - scurt i ingust situat in peretele uterului, deschizindu-se in cavitatea uterin printr-un orificiu numit ostiu uterin. Trompele uterine sunt formate din trei struturi: mucoas, musculatur, seroas: Mucoasa este cutata i prezint epiteliu simplu cilindric cu celule ciliate i neciliate secretorii. Celulele neciliate elaboreaza mucus care 10i n ascensiunea impreuna cu lichidul absorbit din cavitatea peritoniala, formeaza lichidul tubar, cu rol de nutritie a blastocistului spermatozoizilor. Musculatura este formata din fibre musculare netede dispuse in doua straturi: exterior - longitudinal i intern - circular. Musculatura are peristaltism permanent care se accentuiaza in ovulatie, favorizind inaintarea ovulului spre cavitatea uterina. Seroasa este patura conjunctivo-elastica la exterior de mezoteluil peritoneal. Ovarele sunt organe perechi situate in micul bazin (in pelvis) de parte i alta a uterului, in vecinatatea fimbriilor pavilionului trompelor uterine. Sunt mentinute in pozitie de organele din jur - peretele posterior al bazinului i trompa uterina prin ligamente.Ovarele au functie dubla: gametogametica i endocrina.La adult, ovarele sunt organe de format ovoidala, uor turtite, au lungimea egal cu aproximativ 4 cm, latimea 2 cm, grosimea de 1,5 cm.Culoarea, aspectul suprafetei, consistenta i dimensiunile ovarului se modifica in raport cu virsta i perioadele fiziologice ale femeii.Culoarea ovarelor este albicioasa la nou-nascut, roz-palida la fetita, roiatica la femeia adultd i albicioasa - cenuie dupa menopauza.

Suprafafa lor este neteda pina la pubertate, dupa care odata cu inaintarea in virsta prezinta numeroase cicatrice, rezultate din involufia corpului galben.Dimensiunile ovarelor cresc cu virsta pina la maturitate i in unele conditii fiziologice - menstruatie, sarcina, dupa menopauza se atrofiaz. Ovarul nu este acoperit de peritoneu (dar de mezotaliu peritonial). El prezinta la suprafata epiteliu germinativ. Sub aceasta se gasete corticala ovarului care contine foliculi ovarieni in diferite stadii de dezvoltare. In mijlocul ovarului in continuarea hilului, se afla medula ovariana. n structura fiecarui folicul intra celula germinala, inconjurata de celule foliculare (granuloase) i celule tecale. Foliculii ovarieni se dezvolta parcurgnd urmatoarele stadii: folicul primar, secunadr (cavitar) i teriar (matur, de Graaf). Ovarul embrionar contine aproximativ 5 mln de foliculi. La natere ramin circa 2 mln. Prin degenerescen, la pubertate, n ovar ramin circa 400 000. Din acestea ajung in stadiul matur, api pentru ovulatie circa 300 - 400. Vascularizarea este asigurata de artere ce reprezinta ramuri de anastomoza a arterelor uterine. Inervatia - de terminatiile nervoase provenite din microganglionii intraovarieni. Organele genitale externe: Vulva este alcatuita din: doua perechi de pliuri tegumentare - numite labii mari i mici, doua organe erectile - bulbii vestibulari i clitorisul. Labiile mari sunt doua cute tegumentare. Au in lungime 8 cm i inalte de 2 cm. Se unesc anteror la nivelul muntelui Venus, posterior - inaintea orifiliului anal. Faa lor laterala este acoperita cu par. Labiile mici - sunt doua cute simetrice acoperite de labiile mari. Prin fetele lor mediale delimiteaza vestibulul vaginal. Anterior labiliile mici se impart in ramuri laterale care formeaza preputiul clitorisului i ramuri mediale care formeaza friul clitorisului i ramuri madiale care formeaza friul clitorisului. Clitorisul corespunde corpilor cavenoi de la barbat i bulbii vestibulari care corespund corpului spongios al uretrei la barbat. Glandele anexe ale aparatului genital feminine: Glandele uretrale i parauretrale sunt mici i situate in vecinatatea uretrei. Glandele vulvo-vaginale Bartholin - sunt doua glande de marimea unor boabe de fasole, situate in partea posterioara a labiilor mari. Glandele uretrale, parauratrale i cu Bartholin impreuna sunt omoloage prostatei la barbat. Glandele mamare sunt organe anexe ale aparatului genital feminin a caror dezvoltare constituie unul dintre caracterele sexuale secundare la femei. Ele sunt localizate pe peretele toracic anterior, in grosimea mamelelor. Au structura tubulo-acinoasa formata din 15 - 30 de lobi, fiecare avind canal de . Lobii formati din lobuli, lobuluii din acini - unitati secretorii care produc laptele. Glanda mamara este invelita cu un strat adipos. In partea posterioara se afla muchii pectorali, iar anterior se afla tegumentul care acopera mamela. Tegumentul reprezinta suprafata de culoare mai inchisa - areola mamara, in centrul careia se afla - mamelonul. In virful lui se gasesc 15-30 orificii, care sunt locul de deschidere a canalelor galactofore. Vascularizarea - arterele subclaviculare i intercostale .Inervatia - ramuri din nervii intercostali, inervaie secretorie de fibre vegetative din simpaticul cervical. *Referiri de ordin practic*

varstnice.

Pozitia ovarului este variabila in functie de varsta i paritate, fiind situat mai sus la tinere ( nulipare) i mai jos la multipare i Ovarul i poate dubla sau chiar tripla volumul la ovulatie, modificare care este unilaterala. Ovarul in mod normal nu se palpeaza. Nu orice ovar palpabil este patologic. Chisturile ovariene trebuiesc diagnosticate precoce i urmarite atent; malignoamele ovariene sunt paucisimptomatice mult timp. Diagnosticul diferential intre un chist ovarian i sarcina extrauterina este de multe ori greu de facut. Afectiunile inflamatorii ale ovarului drept pot simula apendicita.

<2> Anatomia organelor genitale masculine

Dei de importanta egala celor feminine, organele genitale masculine se bucura de un interes mai redus, fiind apanajul, aproape exclusiv al urologilor. Aparatul genital masculin este alcatuit din doua testicule, cai excretoare spermatice, de conducere; glandele anexe i organ copulator penis. Penisul este un organ de forma cilindrica, situat in regiunea perineala anterioara i care, in raport de starea sa functionala, ii modifica forma, dimensiunile i consistenta. Este format dintr-o radacin, fixata de ramurile ischio-pubiene i un corp, care se termina cu glandul penian. La penisul in repaus, glandul este acoperit, de un pliu cutanat de rezerva, numit prepuiu, care se prinde inferior, de orificiul uretral extern, printr-un frau. Preputiul prezinta pe fata interna glandele lui Tyson, care secreta smegma. Structural, penisul este format din doi corpi cavemoi sudati pe linia mediana i care formeaza in cea mai mare parte, corpul penian i un corp spongios, situat dedesubt, care inglobeaza portiunea terminala a uretrei masculine i formeaza glandul penian. *Referiri de ordin practic* Lungimea i diametrul penisului, in erecie, sunt importante pentru alegerea unui prezervativ corespunzator. Lungimea binuit a unui prezervativ este de 17 cm, iar diametrul de 3,5 cm. Un penis hipoplazic nu este incompatibil cu un act sexual. ScrotuI este punga tegumentara, situata tot in regiunea perineala anterioara, postero-inferior de penis i care conine testiculul, epididimul i poriunea incipienta a canalului deferent. La suprafata, in linia mediana, prezinta creasta, rafeul scrotal, care in interior se continua cu un sept, care imparte scrotul in doua cavitati. Ca structura, scrotul prezinta mai multe straturi, caracteristic fiind dartosul, tunica musculoelastica specific, cu un important rol de termoreglare. Testiculul este gonada masculina, de forma ovoida, situata in scrot, avind dimensiuni de cca. 5/3/2 i greutate de 15-20 g. Prezinta un pol superior i unul inferior, fata mediala i una laterala, precum i doua margini, una i alta posterioar. De marginea posterioara se ataeaza epididimul i canalul deferent. Din punct de vedere al stucturii interne, testiculul este imprit, prin septuri conjunctive in numeroi lobuli, cca 300 400, care contin tubii seminiferi . n interiorul acestor tubi are loc procesul de spermatogeneza. Spermatogeneza este procesul de formare i de dezvoltare a spermatozoizilor. Dezvoltarea acestora se produce de la periferia tubilor seminiferi spre lumenul tubar. Stadiile parcurse in dezvoltarea spermatozoizilor sunt: spermatogonie, spermatocit, spermatozoid. n procesul de spermatogeneza un rol important il au celulele Sertoli din tubii seminiferi. Celulele Sertoli asigura legatura intre functia endocrina i cea de reproducere. In interstitiul dintre tubii seminiferi se gasesc celulele Leydig, care secreta hormonii androgeni.

*Referiri de ordin practic* In unele cazuri, un testicul sau amandoi, nu se gasesc la locul obinuit din scrot. Prezenta testiculului, in afara scrotului, de obicei in canalul inghinal, se numete ectopie testiculara. Absenta "aparenta" a testiculelor, criptorhidia, trebuie pusa in legatura, fie cu prezenta lor abdominala, fie cu un hermafroditism. Extirparea testiculelor, "castrarea", este una dintre cele mai vechi metode anticonceptionale. Inflamatia testiculelor, orhita, poate cauza sterilitate masculina. Orhiectomia unilaterala este compatibila cu procreerea. Epididimul este un organ de forma alungita, situat posterior de testicul, care prezinta un cap, un corp i coada. Capul contine cca. 15 canale eferente testiculare, care continua reteaua tubilor seminiferi. Corpul i coada, contin canalul epididimar, lung de cca. 6m, situat in continuarea canalelor eferente testiculare i care este putemic incolcit. Canalul deferent continua canalul epididimar i este situat in cordonul spermatic, avand cca. 60 cm lungime i un lumen foarte ingust, de 0,5 mm. Portiunea initiala a canalului deferent, cu un traiect erpuit, se afla in scrot, posterior de epididim, urea apoi spre orificiul superficial al canalului inghinal, capata un traiect rectiliniu, strabate canalul inghinal i ajunge, subperitoneal, lateral de vezica urinara. Se indreapta apoi posterior, incrucieaza pe deasupra ureterul i se ndreapt spre prostata, prezentand in portiunea terminala dilatare ampulara. Structural, canalul deferent prezinta mucoasa, musculara i adventice fibro- elastica. Caracteristic este stratul muscular, care ocupa cea mai mare parte a grosimii canalului i care-i confera consistenta caracteristica. Cordonul spermatic cuprinde formatiuni vasculo-nervoase ce insotesc canalul deferent. Elementul cel mai voluminos al cordomilui este plexul venos, la care se adauga arterele testiculara, cremasterica i a ductului deferent, limfatice, plexul vegetativ al canalului deferent. Cel mai posterior este situat canalul deferent. *Referiri de ordin practic* Datorita structurii musculare caracteristice, ductul deferent poate fi palpat prin pielea scrotului i evidentiat cu uurin de restul elementelor cordonului spermatic. Intreruperea continuitatii acestui canal, vasectomia, reprezinta cea mai importanta metoda contraceptiva masculina, permanenta. Vasectomia a evoluat, de la cicatrice de cativa cm, pana la simpla punctie , care nu lasa nici cicatrice. Vezicula seminala este glanda pereche, de forma asimetrica, care contribute la producerea lichidului seminal. Este situata posterior de vezica urinara i lateral de canalul deferent. Canalul ei de excretie se unete cu canalul deferent, formand canalul ejaculator. Canalul ejaculator este un canal scurt de 2 cm, ingust, care strabate oblic prostata, deschizandu-se in uretra, la nivelul coliculului seminal, printr-un orificiu punctiform. Prostata este un organ cu structura mioelastica, continand numeroase glande, situat la baza vezicii urinare, pe diafragma uro-genitala i care incorporeaza portiunea initiala a uretrei. Prostata prezinta baza, care privete superior, spre vezica, un varf inferior i este formata din doi lobi uniti de un istm, mai slab dezvoltat. Ea are cca. 20 g i dimensini de 4/3/2 cm. Glandele prostatice, in numar de cca. 50 se impart in glande mici, independente, periuretrale i in glande mari, periferice, care se unesc in doua canale comune, ce se deschid in apropierea coliculului seminal. Secretia acestor glande, alcalina, da mirosul caracteristic al spermei. *Referiri de ordin practic* Prostata, in special fata ei posterioara, este accesibila palparii, prin tueu rectal. Tulburarile hormonale, la orice varsta,.dar mai ales la barbatii in vrsta, duc la hipertrofia prostatei. Hipertrofia glandelor periuretrale duce la tulburari de mictiune. Glanda Cowper - bulbouretrala sunt doua glande tubulo-acinoase sferice, de cca 0,5 cm, situate latero-dorsal de uretra membranoasa, in grosimea fasciei uro-genitale inferioare i care printr-un canal excretor, relativ lung, se deschid in uretra spongioasa. Au secretie mucoasa.

<3> Anatomia axului hipotalamo-hipofizar

Hipotalamusul este componenta diencefalului implicata in activitatea endocrina, visceral, n homeostazie, in comportamentul afectiv si emotional. Hipotalamusul este formatiune nervoasa impara, mediana, care formeaza planeul ventricolului al 111-lea, extinzandu-se lateral pana la talamus, de care este despartit prin antul hipotalamic. Suprafata inferioara a hipotalamusului este delimitate de chiasma optica, tracturile optice, pedunculii cerebrali i substanta perforata posterioara. Structural, hipotalamusul se imparte in:

hipotalamusul anterior sau portiunea supraoptica unde gasim grupul nuclear anterior format din: nucleul supraoptic i nucleul paraventricular, ambii formati din celule mari neuro-secretoare care secreta oxitocina i hormonul antidiuretic (vasopresina) in proportii cvasiegale; nucleul preoptic i nucleul suprachiasmatic. hipotalamusul mijlociu sau portiunea tubero-infundibulara de care se ataeaza hipofiza i unde se gasete grupul nuclear mijlociu format din: nucleii tuberali formati din celule mici neuro-secretoare, care secreta factori eliberatori releasing factors ai adenohipofizei i inhibitori dopaminergici (inhiba secretia de prolactina). hipotalamusul posterior sau portiunea mamilara care cuprinde grupul nuclear posterior i anume: nucleul posterior al hipotalamusului; nucleul corpului mamilar. Hipofiza este glanda endocrina, ovoidala, adapostita intr-o depresiune a eii turceti i care este suspendata de infundibulul hipotalamic printr-o tija ce strabate duramater. Structural este formata din doi lobi cu origini, morfologii i functii complet diferite:

12

lobul anterior mai mare - adenohipofiza. lobul posterior mai mic - neurohipofiza.
Conexiunile hipotalamo-hipofizare sunt formate din: sistemul neurosecretor hipotalamo-neurohipofizar magnocelular, care prin intermediul tractului supraoptico-hipofizar secreta oxitocina i hormonul antidiuretic, care sunt transportate prin fluxul axoplasmatic. Tractul supraoptic- hipofizar este format din axonii care pleaca din nucleii supraoptic i paraventricular, strabat tija hipofizara i se termina in neurohipofiza; sistemul neurosecretor hipotalamo-adenohipofizar parvocelular, care prin intermediul tractului tubero-infundibular i a sistemului venos port hipofizar, elibereaza factorii care influenteaza secretia de FSH, LH i prolactina a adenohipofizei. Tractul tubero-infundibular pomete din

nucleii tuberali i la nivelul infimdibulului se conecteaza la sistemul port al adenohipofizei; sistemul venos port hipotalamo-hipofizar. Hipofiza primete sange arterial din ramuri care apartin arterei carotide interne. Artera hipofizara superioara se capilarizeaza mai intai in jurul axonilor tractului tabero-infundibular, dupa care se continua cu canalele venoase ale sistemului port, care strabat tija hipofizara, patrund in adenohipofiza i se recapilarizeaza in jurul celulelor acesteia, sub forma sinusoidelor hipofizare. Acestea se reunesc in venele hipofizare anterioare, care se varsa in sinusul cavemos i apoi in sistemul jugular. Artera hipofizara inferioara se capilarizeaza in jurul terminatiilor axonilor din tractul supraoptico-hipofizar din neurohipofiza i se continua cu venele hipofizare posterioare tributare tot sinusului cavernos i sistemului jugular. Sistemul port hipotalamo-hipofizar:

17