TVA

Fiecare a auzit macar o data termenul de TVA (Taxa pe Valoarea Adaugata). Indiferent ca esti cumparator sau intreprinzator, avand propria afacere, aceasta taxa te vizeaza in ambele cazuri. Ea apare scrisa pe aproape toate documentele legate de vanzare si cumparari, de la bonul de casa si pana la facturile fiscale. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este una cu caracter general, care se aplica pentru bunuri si servicii; mai exact, pentru productia si distributia de bunuri si furnizarea de servicii. Este un impozit indirect, care se datoreaza statului, fiind perceput prin cote de impozitare. Numarul cotelor de impozitare difera de la o tara la alta, putand fi: cota normala, cota majorata, cota redusa. Este o taxa consumabila, deoarece este suportata de tine, consumatorul final. Impactul taxei pe valoarea adaugata asupra economiei a avut loc pentru prima data in Franta la initiativa lui Maurice Laure in anul 1954. Ulterior acest impozit indirect a fost introdus si in alte tari din Europa, Asia, Africa si America Latina. Taxa pe valoarea adaugata a aparut, spuneam, in Franta, in 1954, in sfera sa de actiune fiind incluse serviciile si comertul cu ridicata. Ulterior, sfera sa de aplicare a fost extinsa si asupra altor activitati, in special asupra comertului cu amanuntul, generalizarea taxei pe valoarea adaugata avand loc tot in Franta, in ianuarie 1968. Concomitent cu Franta si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adaugata, iar in Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit impozit general pentru state, mergand ulterior pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare. O cota prelevata din TVA-ul colectat de statele Uniunii Europene constituie un venit al bugetului Uniunii. Fundamentul introducerii taxei pe valoarea adaugata si-a gasit motivatia in substituirea diverselor taxe practicate asupra cifrei de afaceri si folosirea ei ca taxa unica perceputa in diferitele stadii ale productiei de catre producatori. Fiecare producator era indreptatit prin lege sa deduca taxa pe valoarea adaugata suportata anterior in procesul de productie propriu. Pe continentul european in anul 1967 dupa 10 ani de la semnarea Tratatului de la Roma, in cadrul Comunitatii Economice Europene, au fost adoptate o serie de directive care au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect. In prima etapa organele de decizie ale CEE au mers pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare pe linia taxei pe valoarea adaugata iar in momentul de fata toate tarile comunitare sunt obligate sa foloseasca acest impozit indirect. Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizate de producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final. TVA-ul nu s-a numit intotdeauna TVA. Cnd era mic si comunist, i se spunea ICM (Impozit pe Circulatia Marfurilor) si, desi era spaima gestionarilor dornici sa faca si ei ,,un ban cinstit, nu beneficia de mediatizarea postdecembrista.

In tara noastra, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare a urmaririi alinierii fiscalitatii la practica tarilor dezvoltate, impozitul pe circulatia marfurilor, care functiona ca un impozit indirect, a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata. Aceasta inlocuire a impozitului pe circulatia marfurilor cu TVA-ul constituie o conditie pentru aderarea la Uniunea Europeana. Pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata au fost luate o serie de masuri privind impozitul pe circulatia marfurilor, pentru a facilita trecerea de la un impozit la altul. Astfel, in 1991, s-a redus la cinci numarul cotelor de impozit pe circulatia marfurilor aferente bunurilor si serviciilor si s-a instituit un nou impozit indirect (acciza) pentru unele produse si articole considerate de lux. Cu toate acestea, se impunea reducerea numarului cotelor impozitului pe circulatia marfurilor la una sau doua, precum si includerea in sfera de impozitare a acestuia a majoritatii bunurilor si serviciilor. Prin aplicarea impozitului pe circulatia marfurilor nu era impozitat comertul cu amanuntul. Inainte de implementarea taxei pe valoarea adaugata s-a cautat sa se extinda campul de aplicare a impozitului pe circulatia marfurilor la unele produse si prestari de servicii, cum ar fi, de exemplu, produsele agricole, activitatea postala si de telecomunicatii, transportul de calatori si de marfuri, etc. Dupa emiterea unor acte normative pregatitoare, taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in Romania prin Ordonanta de Guvern nr. 3/1992, aprobata prin legea nr. 130 din 19 decembrie 1992, cu data de aplicare 1 ianuarie 1993. Ulterior, introducerea taxei pe valoarea adaugata a fost amanata pentru 1 iulie 1993, pe parcurs Ministerul Finantelor elaborand norme metodologice cu privire la sfera ei de aplicare, la regulile de impozitare, operatiunile impozabile, baza de calcul, platitorii, obligatiile si drepturile acestora. Asa cum a fost stabilita, aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care, spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, se aplica pe intreg circuitul economic, pana la utilizatorul final al produselor sau serviciilor, insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit. Valoarea adaugata este egala cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluiasi stadiu al circuitului economic sau diferenta rezultata scazand din valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate valoarea bunurilor achizitionate si a serviciilor receptionate, intr-o perioada de timp, de regula lunar. Perceperea taxei pe valoarea adaugata s-a facut sub forma unor cote procentuale diferentiate in functie de anumite criterii, insa pentru acelasi produs se percepe acelasi impozit, indiferent de intinderea circuitului economic pe care acesta il parcurge. Se observa ca si la noi in tara se respecta principiul unicitatii impozitului. Ca urmare, taxa perceputa in final este egala cu cea rezultata prin aplicarea cotei de impozitare asupra intregii valori finale pe care o capata produsul in faza transmiterii sale in proprietatea consumatorului final. Se respecta, de asemenea, si fractionalitatea platii impozitului, taxa pe valoarea adaugata fiind perceputa fractionat la trecerea de la un stadiu la altul, in functie de valoarea adugata la fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs.Cuantumul taxei pe valoare adaugata se stabileste in ultima faza prin care produsul circula da la aparitia sa pana in momentul trecerii la consumatorul final. Perceperea taxei are loc fragmentat, in fiecare faza a circuitului economic, corespunzator cu valoarea care i se adauga in fiecare faza a circuitului. Un alt principiu al taxei pe valoarea adaugata se refera la aria ei de aplicare.

Pentru tara noastra, in ceea ce priveste teritorialitatea taxei pe valoarea adaugata, se aplica principiul destinatiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o impozitare a bunurilor sau serviciilor care se comercializeaza sau sunt prestate in Romania, indiferent daca provin de la producatori interni sau din import. Bunurile importate sunt impozitate in Romania la intrarea acestora in tara (o data cu inregistrarea declaratiei vamale de import). Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cand sunt utilizate in Romania, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului. Conceperea si functionalitatea T.V.A. a avut in vedere si limitarea evaziunii fiscale, in sensul ca neplata ei in fazele anterioare duce la sporirea taxei in fazele ulterioare ale circuitului economic. Astfel, agentii economici care cumpara produse sau bunuri sunt interesati sa verifice daca furnizorul acestora a calculat corect partea de taxa care ii revenea. TVA-ul are o mare elasticitate fata de procesele economice in sensul ca, daca afacerile se dezvolta si TVA colectata, respectiv TVA de plata vor fi mai mari. Daca vnzarile stagneaza si cuantumul TVA va fi mai mic, in consecinta si incasarile statului vor fi mai mici. TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat, insa ca orice impozit indirect este inechitabil. Acest lucru se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea veniturilor si nici nu se preteaza la un minim neimpozabil. Astfel, TVA afecteaza mai pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi repartizeaza o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuielile de consum (de multe ori independent de vointa lor fiind vorba de cheltuieli de stricta necesitate). In tara noastra TVA-ul a fost introdus din urmatoarele considerente: o necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor; o pentru cresterea resurselor statului; o din ratiuni de compatibilitate cu sistemele fiscale din tarile europene. Principiile TVA-ului - Universalitatea (sfera de aplicare) - se aplica tuturor operatiunilor (efectuate de persoane fizice ori juridice) care implica plati, cu exceptiile enuntate de lege. - Teritorialitatea - tine de origine (bunuri locale sau nu) si destinatie (consumul are loc in tara sau nu). - Deductibilitatea - se refera la faptul ca TVA datorata statului (deductibila) este egala cu diferenta dintre TVA colectata si cea achitata prin cumparaturi. - Transparenta - TVA datorata statului de o firma este aferenta valorii adaugate bunului vandut. - Unicitatea - taxa perceputa este egala cu cea rezultata prin aplicarea cotei de impozitare asupra intregii valori finale. - Fractionalitatea - TVA se incaseaza in fiecare stadiu parcurs de un produs; ceea ce face ca statul sa aiba resursele necesare desfasurarii activitatii in mod treptat (fara sa se astepte vanzarea finala).

TVA in Romania In tara noastra Cota standard pentru TVA in Romania este de 24% incepand cu 1 iulie 2010. Pana in acea data a fost de 19%. %. Ea se aplica pentru orice operatiune care nu este scutita de plata TVA-ului sau care nu este supusa cotei reduse de TVA. Aici intra livrarile de bunuri mobile, transferurile de proprietati, prestarile de servicii, importurile. Cota redusa de TVA este de 9% si se aplica in Romania pentru urmatoarele categorii de prestari servicii si livrari de bunuri: - intrarea la muzee, castele, case memoriale, gradini zoologice si botanice, targuri si expozitii; - livrarea de manuale scolare, carti, ziare, reviste (cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii); - livrarea de produse ortopedice, proteze de orice fel si accesoriile necesare (cu exceptia celor dentare); - medicamentele de uz uman si veterinar; - cazarea in hoteluri sau asezari cu functii similare etc. Cine plateste, cine nu Sunt platitoare de TVA toate persoanele juridice (societati comerciale, filiale, sucursale), persoanele fizice si asociatiile familiale autorizate, reprezentantele. Sunt scutite de TVA: - spitalizarea, ingrijirile medicale, transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, transporturile de organe, de sange ori de lapte de provenienta umana; - prestarile de servicii strans legate de invatamant, asistenta sau protectie sociala; - realizarea si transmiterea programelor de radio si televiziune, cu exceptia programelor de publicitate; - exportul, transportul international, prestarile de servicii in porturi si aeroporturi pentru comert international, prestarile de servicii ale firmelor cu sediul in Romania, dar contractate cu beneficiari din strainatate, bunurile introduse in zonele libere, constructiile de locuinte etc. Unicacitatea impunerii T.V.A-ului Pentru a ntelege continutul T.V.A. si modul de functionare a conturilor contabile folosite pentru reflectarea ei presupune precizarea, mai nti a continutului categoriei de valoare adaugata. Valoarea adaugata reprezinta valoarea nou creata de ntreprindere n urma ciclului de productie. n analiza financiara ea este definita ca diferenta dintre productia exercitiului si marja comerciala, pe de o parte, si consumul intermediar, pe de alta parte. Aceasta definitie este destul de riguroasa, chiar daca n cadrul productiei exercitiului se agrega elemente eterogene din punct de vedere al evaluarii: productia vnduta, evaluata la pret de vnzare; productia stocata si productia imobiliza, evaluata la pret de productie.

Aceasta eterogenitate a evaluarilor este evitata n reglementarile specifice T.V.A., unde se precizeaza ca, n vederea calculului taxei, valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vnzarile si cumpararile din acelasi stadiu al circuitului economic, excluzndu-se deci productia stocata ( in sens fiscal, conceptul de valoare adaugata este mai restrictiv dect cel din contabilitatea nationala). Originile taxei pe valoarea adaugata se gasesc n practica fiscala franceza de la sfrsitul deceniului al 7-lea, iar n prezent aceasta prghie fiscala opereaza n toate tarile Uniunii Europene si n numeroase tari din afara spatiului comunitar. n Romnia, s-a optat pentru modul indirect de calcul a T.V.A., n primul rnd pentru ca s-a urmarit introducerea unui mecanism asemanator cu cel din majoritatea tarilor U.E. si apoi pentru ca este mai comod, iar informatiile necesare vin direct din documente care justifica taxa colectata (aferenta vnzarilor) si taxa deductibila (aferenta cumpararilor), pe baza documentelor justificative si apoi, prin diferenta se stabileste T.V.A. de plata, sau daca taxa deductibila este mai mare dect taxa colectata, T.V.A. de recuperat. n ceea ce priveste denumirea unor conturi de T.V.A., nu corespund continutului economic al materiei pe care o reflecta si ele sunt acceptate doar n ideea unei simplificari a aspectului formal a mecanismului T.V.A. Astfel contul 4426 T.V.A. dedectibila are n titlu termenul T.V.A., cu toate ca el reflecta 19 % din cumpararile din punct de vedere al ntreprinderii care face acest calcul, cumpararile nu cuprind valoarea adaugata. Acelasi lucru se poate spune si despre contul 4427 T.V.A. colectata care reflecta de fapt 19 % din vnzari n conditiile n care stim ca vnzarile cuprind pe lnga valoarea adaugata de ntreprindere si consumul intermediar. Doar denumirile conturilor 4423 T.V.A. de plata si 4424 T.V.A. de recuperat corespund, la nivel de ntreprindere continutului lor economic. Acceptarea, la nivelul contabilitatii a denumirii conturilor de T.V.A., asa cum sunt ele prevazute n planul de conturi simplifica modul de ntelegere a mecanismului T.V.A. n ceea ce priveste contul 4428 T.V.A. neexigibila ramn valabile consideratiile facute la conturile anterioare. n plus, n reglementarile contabile se precizeaza ca prin acest cont se tine evidenta taxei neexigibile rezultate din vnzarile si cumpararile de bunuri, servicii, lucrari efectuate cu plata n rate, precum si cea inclusa n pretul de vnzare cu amanuntul la unitatile comerciale care tin evidenta la acest pret .2 La ntocmirea bilantului, conform normelor publicate anual de Ministerul Finantelor, se confirma continutul eterogen al contului 4428 si, respectndu-se principiul necompensarii fiecare componenta (taxa neexigibila aferenta cumpararilor, taxa neexigibila aferenta vnzarilor, taxa neexigibila inclusa n pretul cu amanuntul ) apare pe o pozitie distincta, n functie de natura economica a elementului n cauza. Pentru a evita unele probleme care pot aparea, este recomandabil sa se foloseasca conturi analitice ale lui 4428 cel putin pentru : taxa neexigibila aferenta cumprarilor, taxa neexigibila aferenta vnzarilor si , taxa neexigibila inclusa n pretul de vnzare al marfurilor din stoc, precum si alte analitice daca este cazul.

Avnd n vedere ca taxa pe valoare adaugata este un impozit pe care l platesc fractionat ntreprinderile n drumul parcurs de bunuri si servicii pna la consumatorul final, fiind suportata de acesta din urma, se considera ca ofera unele avantaje din punct de vedere fiscal :3 - garanteaza neutralitatea ntre filierele de productie si cele de distributie n interiorul unei tari ; - asigura neutralitatea externa n sensul ca bunurile din import sunt supuse taxei n aceleasi conditii ca bunurile provenite din tara si exportul este scutit de T.V.A. ( se evita astfel dubla impunere n tara exportatorului si n tara importatorului ) ; - reduce riscul de frauda prin posibilitatea de a proceda la un control ncrucisat. Se mai apreciaza, de asemenea, ca T.V.A. este un impozit cu randament fiscal ridicat, stabil si elastic, cu pondere semnificativa n totalul veniturilor bugetului de stat. De asemenea se considera ca T.V.A. poate fi privit din trei puncte de vedere :4 - din punct de vedere fiscal, T.V.A. este un impozit pe consum suportat de consumatorul final ; - din punct de vedere economic T.V.A. este un indicator ce permite msurarea valorii nou create ; - din punct de vedere contabil T.V.A. este neutra pentru unitatea economica. Avnd n vedere faptul ca n Romnia sistemul fiscal este nou si ntr-o continua modificare, legislatia n domeniul T.V.A. este foarte bogata. DATE PRIVIND TAXA PE VALOREA ADAUGATA REGULI DE IMPOZITARE A T.V.A Majoritatea societatilor comerciale au ca si principala regula, n functie de care stabileste daca o operatiune este supusa sau nu taxei pe valoare adaugata, destinatia produselor livrate sau serviciilor prestate. Potrivit acestui principiu bunurile sunt supuse taxei n tara n care se consuma, astfel ca: - bunurile si serviciile realizate de societate sau cele provenite din import sunt supuse T.V.A. daca sunt destinate beneficiarilor din Romnia. - bunurile si serviciile realizate de societate dar destinate exportului sunt scutite de T.V.A. Potrivit legislatiei n vigoare privind T.V.A., s-au clasificat operatiunile care intra n sfera de aplicare a T.V.A., astfel: - operatiuni impozabile obligatoriu, pentru care taxa se calculeaza asupra sumelor obtinute din prestari de servicii, la fiecare stadiu al circuitului economic, din taxa calculata pentru serviciile livrate, societatea are dreptul sa deduca taxa aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor impozabile. - operatiuni scutite, care sunt reglementate prin lege si nu se admite extinderea lor prin analogie.Societatea are doua tipuri de operatiuni scutite de T.V.A., si anume: - operatiuni scutite de T.V.A. cu drept de deducere, cum ar fi deconatrea biletelor de odihna si tratament pe perioada concediului de odihna,precum si deducerea celorlalte

cheltuieli efectuate pentru salariati in limita fondului anual. - operaiuni scutite de T.V.A. fara drept de deducere, n aceasta categorie se includ mesele calde acordate salariatilor . FAPTUL GENERATOR SI EXCIBILITATEA T.V.A Faptul generator reprezinta momentul n care ia naatere obligatia de a plati T.V.A., iar exigibilitatea reprezinta dreptul organului fiscal de a-i pretinde la o anumita data plata taxei datorate bugetului de stat. FAPTUL GENERATOR DE T.V.A ObligaTia platii T.V.A. ia naatere la data efectuarii prestarilor de servicii. n cazul reexecutarii partiale de servicii, obligatia de plata a societatii se determina corespunzator serviciilor prestate. Pentru prestrile de servicii cu plata n mai multe transe faptul generator intervine la expirarea perioadei de ncasare a sumelor prevazute n contractul ncheiat ntre o companie si cumparator. Pentru urmatoarele operatii, obligatia societatii de plata a T.V.A. intervine dupa cum urmeaza: - n cazul importurilor de bunuri, la data nregistrarii declaratiei vamale, iar pentru serviciile efectuate de societati din afara tarii, la data receptiei de catre societate;