Studiul tarii Italia

Suprafata : 301 225 km Asezarea geografica : 3640 - 475 latitudine nordica 633-1830 longitudine estica Vecini : E Marea Adriatica S Marea Ionica, Marea Mediterana, Marea Tireniana V Marea Ligurica N-V Franta N Elvetia si Austria N-E Slovacia Populatia : 60.742.397 locuitori (la 31 iulie 2011) Densitatea medie: 201,45 loc./ km2 Capitala si orasul cel mai mare : Roma, 2 817 227 locuitori Limba oficiala : italiana Produse importate : produse din industria de masini, titei, metale neferoase, produse chimice, fier si otel, fibre textile Produse exportate : produse din industria de masini, mijloace de transport, imbracaminte, titei, incaltaminte, fier si otel, fructe si legume Moneda oficiala : Euro Produsul intern brut (PIB) : 2,055 miliarde USD PIB/locuitor : 35.289 USD Rata inflaiei : 2,2% ( ianuarie 2013) Rata somajului : 10.2% (iunie 2012) Forma de stat : republica

Caracteristici geografice Alpii se intind de la coasta Marii Mediterane, de-a lungul granitei cu Franta, Elvetia si Austria, spre Slovenia si Marea Adriatica. La Garda, Maggiore si Como sunt lacuri glaciare mari. Al doilea lant muntos al Italiei, Appeninii, se intind din Liguria, langa capatul sudic al Alpilor, pana in Calabria. Monte Corno ( 2 914 m) este cel mai inalt varf. Depresiunile se gasesc pe partea vestica si estica a Appeninilor, dar regiunea cea mai mare de depresiuni este campia de nord, strabatuta de raul Po, cel mai lung rau din Italia ( 652 km). Sicilia (25 708 km) este dominata de muntele vulcanic Etna. Sardinia (24 090 km) este un platou cristalin care atinge inaltimea de 1 835m.

Clima

Italia are o clima mediteraneana in sud si pe insule, dar in nord mai mult continentala. In Alpi vremea este similara cu cea din Elvetia, dar mai umeda. Pe valea raului Po verile sunt calde si insorite, insa iernile pot fi foarte reci. Temperatura medie la Milano este de 2C in ianuarie si 25C in iulie, cantitatea de precipitatii fiind de 1000 mm pe an. Italia peninsulara, muntoasa in partea interioara, este mai rece si mai umeda decat coastele, insa durata si caldura verii creste peste tot inspre sud. Depresiunile de pe coasta sunt foarte calduroase vara, iar coasta de vest este mai umeda decat cea de est.

Energia

65% din electricitate este produsa de termocentrale si 32% provine din hidroelectricitate in Alpi, in Calabria si in Appenini. Productia de petrol este de aproape cinci milioane de tone, iar productia de gaz in valea raului Po este de 16 000 m2.

Agricultura 41% din suprafata terenului arabil este folosit pentru agricultura, 17% pentru pasunat. Cultivarea graului este foarte importanta, dar se cultiva si porumb si orez in unele depresiuni. Valea raului Po este cea mai importanta regiune pentru cultivarea cerealelor, legumelor, sfeclei de zahar, tutunului si canepei. Podgoriile sunt raspandite, iar maslinele sunt importante in provinciile din sud. Italia este cel mai mare producator de struguri si de ulei de masline din lume. In nord sunt importante culturile de mere, pere si piersici, iar in sud culturile de citrice. Oile si caprele sunt crescute in sud, caprele fiind adaptate la regiuni mai secetoase si mai sarace. In conditiile unui exod al populatiei catre oras si a scaderii interesului pentru dezvoltarea agriculturii in favoarea industriei, agricultura are in prezent un rol secundar in cadrul economiei (sub 3% din PIB), Italia fiind nevoita sa importe o mare parte din produsele agricole necesare consumului (cu exceptia legumelor si fructelor). Pricipalele culturi sunt cerealele (grau si porumb, in special),

urmate de fructe, intre care vita de vie ocupa un loc principal (Italia este unul dintre principalii producatori mondiali de vin), masline si citrice.

Mineritul Mercurul si sulful sunt ambele exportate, si se produce zinc si plumb in cantitati mici. Minereuri de fier se gasesc in Valle D`Aosta. Faimoasa marmura de Carrara si Massa, din Toscana, este exportata in toata lumea.

Silvicultura si pescuitul Padurile acopera 23% din suprafata tarii, in special in Alpi si in zonele de dealuri ale Appeninilor. Padurile de foioase cresc pe pantele mai joase, pana la 1000m, mai sus fiind padurile de conifere. In multe locuri se gasesc mici fabrici de prelucrare a lemnului. Flote de pesccuit se gasesc in majoritatea asezarilor de pe coasta, principalele capturi fiind cele de sardele, de scrumbii si de barbuni. Captura totala este in jur de 350.000 de tone, la care se adauga pana la 550.000 tone de moluste pescuite de-a lungul coastei Italiei.

Transportul Dintre cei 15 983 km de cale ferata, 9110 km sunt electrificati. Exista 301 307 km de sosea. Principalele porturi sunt Genova, aici trece o treime din comert, Neapole, Triest, Venetia, Palermo si Cagliari. Linia aeriana internationala se numeste Alitalia, ea deserveste toate orasele importante.

Orase Roma este un centru istoric, politic si religios, precum si un oras industrial.Milano ( 1.371.008 locuitori), asezat in campia de nord, este capitala industriala si comerciala a Italiei si un centru financiar international. Neapole (1.054.601 locuitori), situat la poalele vulcanului Vezuviu, este capitala regionala a sudului.

Turismul Cea mai importanta tara turistica din Europa si a doua in lume dupa SUA, Italia are o gama larga de atractii turistice, potrivite tuturor gusturilor, de la statiunile de schi si alpinism din Alpi pana la plajele insorite ale Mediteranei si Adriaticii. Toate orasele importante prezinta interes cultural si arhitectural, in special Roma, Florenta si Venetia. Italia este vizitata anual de peste 50 milioane de turisti.

Industria Sectorul industrial are un rol important in structura economica a tarii, o contributie esentiala avand-o sectorul serviciilor legate de distributie sau adiacente vanzarii de bunuri industriale. Pe parcursul anilor, Italia si-a castigat o pozitie importanta pe piata internationala in domeniile bunurilor de consum si a investitiilor (in special in urmatoarele sectoare: confectii textile, incaltaminte si pielarie, mecanic, chimic, constructii de automobile, aparatura electrocasnica). Modelul de dezvoltare industriala italian este bazat pe o strategie flexibila si o puternica retea de intreprinderi mici si mijlocii, structuri deosebit de dinamice si cu o rentabilitate ridicata, organizate pe zone sau sisteme locale de lucru, precum si pe mari intreprinderi, precum FIAT, Finmeccanica, Pirelli, Enel, Eni, Edison etc care, in ultimii 20 de ani, au suferit puternice restructurari. Aplicarea unor politici exigente de calitate si servicii pentru client, reducerea costului de fabricatie pe unitatea de produs si, nu in cele din urma, angrenarea in globalizarea pietelor, au permis marilor grupuri industriale sa obtina o crestere consistenta a competitivitatii si a rentabilitatii. In cadrul sectorului productiei de bunuri de investitii, o crestere importanta s-a inregistrat in sectorul masinilor unelte pentru prelucrarea metalelor si in cel al masinilor textile (sector care este inca supus unei concurente externe puternice). Urmeaza, ca realizari, sectorul utilajelor pentru ambalare si al celor pentru prelucrat cauciucul, materialele plastice si lemnul. Rezultate bune au avut si sectoarele produselor electronice, informatica si telecomunicatiile. Siderurgia a inregistrat un trend pozitiv in ultimii ani, din cauza cresterii cererii de otel, atat pe piata interna cat si la export. In schimb, productia de neferoase a avut un ritm oscilant de dezvoltare.

ECONOMIA ITALIEI Prezentare generala Politica economica a Italiei de dupa anii 90 a pus accent pe dezvoltarea sectorului privat, ca motor al cresterii economice, initiindu-se un program masiv de privatizare a firmelor si bancilor de stat. Masurile luate pentru restabilirea unei politici fiscale incurajatoare, stabilitatea monedei si rata scazuta a dobanzilor, au permis Italiei sa adere la Uniunea Monetara Europeana si sa adopte moneda comuna, euro, in calitate de membru fondator, la 1 ianuarie 1999. Din acel moment, pana la sfarsitul anului 2001, tarile care au aderat la Uniunea Monetara Europeana au adoptat euro ca moneda virtuala pentru tranzactii si ca unitate de cont. Bancnotele euro circula de la 1 ianuarie 2002, inlocuind moneda nationala, lira italiana. Italia este membra a G8 (Grupul celor opt tari cele mai industrializate), Uniunea Europeana, OCDE. Italia, a treia economie din regiune, traverseaza in prezent o perioada critica aflandu-se practic pe primul loc, intre tarile UE, in ceea ce priveste datoria publica. Temerea ca datoria publica a Italiei ar putea sa creasca peste nivelul actual, datorie care a ajuns in anul 2011 la 120,1% din PIB , determina analistii financiari sa considere ca lucrurile ar putea scapa de sub control, iar criza din zona euro ar putea lua o intorsatura periculoasa. In ceea ce priveste economia Italiei se poate afirma ca, Italia are o economie diversificata impartita intre Nordul dezvoltat/industrializat, dominat de companii private si Sudul - agricol, mai putin dezvoltat, mai putin prosper si cu un somaj ridicat. Standardele de viata au cunoscut o diferenta considerabila intre cele doua regiuni. Astfel, media PIB-ului pe locuitor in Nord depaseste cu mult media Uniunii Europene (de ex. in zona Bolzano aceasta este in jur de 34.000 euro) in timp ce, in anumite regiuni si provincii din Italia de Sud acest indicator se situeaza mult sub aceasta cifra (de ex. in Campania fiind de numai 15.000 euro). Italia are un numar de corporatii multinationale mai mic decat oricare alta tara de dimensiunea sa, avand in schimb un numar mare de IMM-uri, multe dintre ele fiind afaceri de familie. Triunghiul industrial din Nord (Milano Torino Genova) alaturi de cel din Regiunea Toscana (Firenze Prato - Pistoia) constituie coloana vertebrala a industriei italiene. Aceasta s-a orientat in special pe productia si exportul produselor de lux, productie capabila sa faca fata competitiei din China, precum si altor economii emergente din Asia, tari cu economii bazate pe costuri de productie si de munca foarte mici. Italia are, de asemenea, o economie subterana considerabila de circa 15% din PIB, conform anumitor estimari, gen de economie intalnita mai ales in agricultura, constructii si servicii. Italia a evoluat destul de lent in ceea ce priveste aplicarea reformelor structurale, de exemplu in reducerea coruptiei sau a cresterii oportunitatilor de angajare a tinerilor, precum si a femeilor.

Principalii indicatori economici Declansarea celei mai profunde crize din istoria economica recenta a afectat si Italia, determinand inregistrarea in perioada 2008-2011 a mari fluctuatii ale PIB-ului (scaderea acestuia in anul 2009 cu 4,9% fata de nivelul inregistrat in 2008, apreciindu-se ca este cea mai mare reducere a PIB-ului italian inregistrat dupa anii 1971, ceea ce demonstra faptul ca in 2009 Italia se afla in plina criza, fapt confirmat si de cresterea deficitului bugetar de la -2,7% in 2008 la -5,3% in 2009 (adica 38 miliarde euro). In anul 2010 se constata o usoara redresare a P.I.B.ul Italiei, acesta cifrandu-se la valoarea de 1.548.816 milioane euro, ceea ce a insemnat o crestere de 1,9% fata de nivelul inregistrat in anul 2009, iar in anul 2011 de asemenea, o usoara crestere, cifrandu-se la 1.580.220 milioane euro. Variatiile PIB au fost de 0,4% (sub asteptarile guvernului care estimase o crestere de 0,6%). Datoria publica a Italiei inregistrata in anul 2011 s-a situat la un nivel alarmant de -120,1%, in crestere fata de 118,7% in 2010, marcand o valoare care nu s-a mai atins din anul 1996 (120,6% din PIB). Institutul National de Statistica (ISTAT) a confirmat ca, in anul 2011, inflatia medie anuala a atins, din pacate, un nivel record de 2,8% (nivel care nu a mai fost inregistrat din anul 2008), in crestere cu

1,5% fata de 2010. Indicele national al preturilor de consum, spune ISTAT, a crescut in luna decembrie 2011 cu 0,4% fata de noiembrie 2011 si cu 3,3% fata de luna decembrie 2010. Nivelul mediu al somajului inregistrat in anul 2011 a fost de circa 8,9% din totalul populatiei active, fata de 8,5% in anul 2010 (nivel diferentiat pe zonele geografice ale Italiei). Productia industriala in anul 2011 nu a inregistrat fluctuatii, mentinandu-se practic la nivelul similar anului 2010 cand inidcele a inregistrat o crestere de +6,4%, dupa doi ani consecutivi de scaderi(2008 si 2009); comenzile industriale scazute, in timp ce comenzile pentru IMM-uri au inregistrat o usoara crestere; industria electronica si cea electrotehnica au cunoscut o usoara crestere. Consumul continua sa aiba tendinte defavorabile. Increderea consumatorilor este diminuata din cauza incertitudinilor determinate de contextul economic, de piata muncii, incertitudini care se regasesc in perspectivele individuale si in bilantul familial. Nivelul imprumuturilor acordate la nivelul anului 2010, creditarea IMM-urilor, este in crestere cu circa 5,6% pe an. A crescut dobanda, urmare a unei analize a Bancii Italiei, cu 1,4% pentru creditele mari si cu 2,2% pentru creditele mici, la nivelul aceleeasi luni; In ceea ce priveste investitiile italiene in strainatate, proiectele de investitii ale firmelor sunt incetinite, un motiv fiind legat de materia prima care se mentine inca scumpa, dar si de forta financiara a companiilor italiene care a cunoscut o scadere in ultimii ani. Din punct de vedere al repartitiei geografice, punctul slab al structurii economiei il reprezint Mezzogiorno (zona de Sud a Italiei), care se diferentiaz radical de regiunea Centrala si mai ales de zona de Nord. Comertul Italiei La nivelul anului 2010 comertul total al Italiei (import si export) s-a situat la valoarea de 704,931 miliarde euro din care 395,185 miliarde euro comertul total desfasurat cu tarile membre UE - 27 (57% din comertul total al Italiei). In ceea ce priveste balanta comerciala , exporturile de bunuri si servicii, la nivelul anului 2011, au crescut cu 5,6%, in timp ce importurile au cunoscut o usoara crestere de doar 0,4%.

Exportul Italiei Cu toate efectele crizei, exportul total al Italiei a cunoscut o perioada de crestere la nivelul anului 2010 astfel incat valoarea acestuia s-a ridicat la 337,809 miliarde euro (ceea ce semnifica o crestere cu 23% fata de nivelul anului 2009), din care 193,653 miliarde euro exportul catre tarile membre UE (in crestere cu 15,22% fata de nivelul inregistrat in 2009). Principalii parteneri comerciali ai Italiei, la export, in anul 2010, in ordinea cotei detinute, au fost: Germania, Franta, Spania, Marea Britanie, Belgia; Romania detine 2,66% (locul 10 intre tarile membre UE) in exportul italian avand ca principala piata de destinatie tarile membre UE. Principalele grupe de produse la export sunt: masini si utilaje, produse chimice, mijloace de transport, autovehicule, minerale si metale neferoase, textile si imbracaminte, produse alimentare, bautura si tutun. In Italia exportul este complet liberalizat, cu exceptia unor reglementari privitoare la comertul cu armament, produse stupefiante si unele produse de inalta tehnologie. Italia este al 8-lea exportator mondial. Exporturile cele mai importante, pe sectoare, provin de la autoturisme (Fiat, Ducati), in special cele de lux (Ferrari, Maserati, Lamborghini), energie (Eni, Enel, Edison), electrodomestice (Candy si Indesit), moda (Armani, Valentino, Versace, Dolce & Gabana, Roberto Cavalli, Prada, Paul & Shark, Beneton, Sisley etc.), produse alimentare si bauturi (Barilla, Martini, Campari).

Importul Italiei In anul 2010 importul Italiei a atins nivelul valoric de 367,121 miliarde euro (in crestere cu aproximativ 23% fata de anul 2009), din care 170,868 miliarde euro importul din tarile membre UE (crestere cu 17% fata de nivelul anului 2009). Principalii furnizori ai Italiei au fost: Germania, Franta, R.P.Chineza, Olanda, Federatia Rusa etc. Romania se afla pe locul 8 intre tarile membre UE, cu o cota detinut de 2,24% in importul italian provenit din tarile membre UE. Lista principalelor produse/grupe de produse importate de Italia: metale de baza si produse din metale, exclusiv masini si instalatii, petrol brut , substante si produse chimice , autovehicule, masini si aparate neclasificate in alta parte, produse textile, articole de imbracaminte, piei si accesorii, calculatoare, aparate electronice si optice, gaze naturale si articole din cauciuc, mase plastice si alte produse obtinute din prelucrarea mineralelor nemetalice. Deficitul comercial al Italiei a fost in anul 2010 de 29,311 miliarde euro din care 7,877 miliarde euro deficitul provenit din relatia cu tarile membre UE.

Relatiile comerciale romano-italiene Schimburile comerciale ale Romaniei cu Italia se deruleaza, in principal, in baza Tratatului de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, semnat la 25 aprilie 2005, cu respectarea principiilor instituite de regulile pietei interne comunitare si cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene. Alte acorduri importante: Acord pe termen lung de colaborare economica, industriala si tehnica, semnat in 1973, cu prelungire prin tacita reconductiune; Acord pentru promovarea si garantarea reciproca a investitiilor, semnat la 6.12.1990 si intrat in vigoare la 27.04.1991 (Monitorul Oficial nr.113 din 23 mai 1991): Conventie pentru evitarea dublei impuneri in materie de impozite pe venit si avere si pentru prevenirea evaziunii fiscale, semnata la 14.01.1977 si intrata in vigoare la 6.02.1979 (Monitorul Oficial nr.34-35 din 23 aprilie 1977)

Evolutia schimburilor de marfuri La data de 31 decembrie 2011, volumul schimburilor bilaterale a fost de 12 miliarde euro, in crestere cu 13,31% fata de anul 2010. Astfel, exportul romanesc in Italia a fost de 5,8 miliarde euro (crestere de 11,95% fata de 2010), iar importul de 6,2 miliarde euro (mai mult cu 14,59% fata de 2010). Soldul balantei comerciale a fost de 443,94 milioane euro. Italia se situeaz pe locul 2 in topul partenerilor comerciali ai Romaniei, cu o pondere de 12,03 % din volumul total al comertului exterior al Romaniei.

Structura schimburilor de marfuri n 2011 Export: materii textile si articole din acestea (22,0%); masini, aparate si echipamente electrice (20,1%); incaltaminte (13,4%); metale comune si articole metalice (8,8%); vehicule, aeronave si echipamente de transport (7,1%); produse alimentare, bauturi, tutun (6,1%).

Import: masini, aparate si echipamente electrice (23,4%); materii textile si articole din acestea (17,4%); metale comune si articole metalice (15,9%); piei brute si tabacite (7,1%); mase plastice, cauciuc i articole din acestea (6,1%).