Sterilizarea

Sterilizarea este procedeul prin care sint indepartate sau distruse toate microorganismele vii de pe suprafata si din interiorul unor obiecte. Dezinfectia = distrugerea unor grupe de microorganisme, mai ales patogene prin metode chimice. Asepsia este ansamblul masurilor luate prin care se previne contaminarea unor materiale si organisme, in primul rind omul, cu microorganisme.

Metode de sterilizare
Pentru sterilizare se folosesc mai ales metode fizice. In alegera metodelor folosite trebuie sa se tina seama de sensibilitatea microorganismelor fata de actiunea unor factori de mediu extern si de calitatile fizice si chimice ale materialului supus sterilizarii. Metodele fizice 1. Sterilizarea prin caldura ( uscata sau umeda ) Caldura uscata: a.Incalzirea la incandescenta b.Flambarea c.Sterilizarea cu aer supraincalzit ( cuptorul Pasteur = Poupinel) Caldura umeda: a Fierberea b Pasteurizarea c Tindalizarea d Sterilixarea cu vapori curenti e Sterilizarea prin vapori sub presiune ( autoclavare )

Pregatirea materialelor in vederea sterilizarii

Materialele care vor fi sterilizate necesita o curatire prealabila, spalare, uscare. Materialul infectios care a rezultat din activitate va fi neutralizat prin sterilizare, indepartat de pe sau din obiectele folosite si apoi acestea vor fi curatate, spalate, uscate si sterilizate in vederea unei noi utilizari. Metode de sterilizare prin caldura uscata Incalzirea la incandescenta Ex. Ansa bacteriologica se mentine in flacara pana se inroseste, iar apoi se lasa sa se raceasca. Se repeta la fiecare utilizare. Flambarea Trecerea rapida a obiectelor prin flacara. Ex. Eprubetele, baloanele Sterilizarea cu aer supraincalzit Se face in cuptorul Pasteur (sau Poupinel) Sterilizarea se face la 180C timp de o ora, determinind carbonizarea microorganismelor, forme vegetative sau spori. Temperatura de 180C este necesara deoarece caldura uscata are o putere redusa de patrundere. Se aplica pt. obiecte din sticla si portelan (nu obiectelor cu parti metalice, a celor din cauciuc, lichide) Cuptorul Pasteur-Poupinel- Etuva- Cuptor cu aer cald Este metalic, are peretii dublii si este prevazut cu rafturi in interior

Intre peretii dublii circula aerul cald. Incalzirea se face electic. Monitorizarea temperaturii se face cu ajutorul termometrelor.

Metode de sterilizare prin caldura umeda

Fierberea = sterilizare incompleta deoarece nu actioneaza asupra tuturor sporilor. Timpul de sterilizare este de minimum 30 min., din momentul inceperii fierberii. Se foloseste pentru sterilizarea instrumentelor ce se utilizeaza imediat. Pasteurizarea = sterilizare partiala, fiind distruse doar formele vegetative prin coagularea proteinelor la temp. sub 100C. Incalzirea se face in baia de apa la 60-65C timp de 30 min., 70-75C timp de 15 min., sau 8590C citeva secunde urmata de racirea brusca la 4C. Metoda reduce nr. microorganismelor si opreste trecerea sporilor in forme vegetative. Se utilizeaza in special pt conservarea unor produse alimentare ( produse lactate, alcoolice). Tindalizarea=sterilizare fractionata sau discontinua. Se incalzesc produsele in baia de apa consecutiv 3-8 zile, timp de 1-3 ore intre 60-100C. Intre incalziri materialul este pastrat la temperatura camerei. Metoda este aplicata in special pt lichidele care peste 100C se altereaza ( unele medii de cultura). Autoclavarea Sterilizare prin vapori de apa sub presiune. Caldura umeda sub presiune fiind mai penetranta, este cea mai sigura metoda de sterilizare. Ridicind presiunea vaporilor de apa la 1 atm., se realizeaza o temp. de 120C care in 30 min. distruge atit formele vegetative cit si sporii. La tm. corespunde o temp. de 115o C, iar la 2 atm. corespunde o temp de 134oC. Autoclavul Este un recipient metalic cu peretii dublii rezistenti. Este prevazut cu un capac care-l inchide ermetic. Pe capac sunt 3 dispozitive: manometru, robinetul de vapori pentru indepartarea aerului si a vaporilor de apa si supapa de siguranta. Lateral exista un robinet de scurgere. In interior este un gratar pe care se pune recipientul cu obiectele care urmeaza sa fie sterilizate. Autoclavarea In autoclav se introduce apa distilata pana sub nivelul gratarului. Se introduc materialele care urmeaza a se autoclava. Se inchide capacul strangand suruburile si se programeaza autoclavarea la parametrii doriti. Dupa terminarea autoclavarii nu se deschide capacul pana cand presiunea nu scade la 0. Obiecte care se pot autoclave: Materialul infectios a.Obiecte de cauciuc b. Aparate de filtrat c. Casoletele cu materilale folosite in chirurgie d. Nu se autoclaveaza lichidele care isi modifica structura la temp. peste 100oC. e.Autoclave In autoclav se sterilizeaza medii de cultura, material infectios, obiecte de cauciuc, aparate de filtrat, caserole cu material chirurgical, etc. Nu se sterilizeaza lichide alterabile la peste 100C.

Controlul sterilizarii in autoclav Teste chimice: Se folosesc tuburi din sticla ce contin substante sub forma de pulbere cu punct de topire cunoscut, in jur de 120C ( parachinona, sulf, acid benzoic); se aseaza in autoclav odata cu obiectele de sterilizat; daca in autoclav s-a ajuns la temp. de topire a acestor substante, dupa deschiderea autoclavului se va observa ca sint solidificate in bloc. Controlul sterilizarii Teste biologice: Se folosesc cuturi sporulate de Bacillus Stearotermophylus cu care se impregneaza niste benzi din material poros. Aceste benzi se introduc in autoclav odata cu materialul care urmeaza sa fie autoclavat. Ele se pun dupa terminarea autoclavrii in mediu de cultura lichid si daca nu se dezvolta cultura bacteriana inseamna ca sporii au fost distrusi prin autoclavare si s-a atins temperatura de 120oC . Filtrarea Este o sterilizare prin care microorganismele sint retinute de o substanta poroasa. Se realizeaza la temp. camerei si se aplica unor lichide biologice sau solutii injectabile, care se altereaza prin tratare termica. Filtre Din portelan poros notate dupa dimensiunile porilor L1, L2, L3 Din sticla notate dupa dimensiunea porilor G0, G1...G5 Filtre Seitz din azbest si celuloza Membrane filtrante din nitroceluloza, acetat de celuloza. Lampa de ultraviolete Sterilizarea prin radiatii ionizante Cele mai penetrante si microbicide radiatii ionizante sint razele gama. Razele gama se obtin dintr-o sursa radioactiva de cobalt-60 sau cesiu-137, dar materialul sterilizat nu devine radioactiv. Aceasta metoda se foloseste pt sterilizarea la rece, in ambalaje, pt. produse medicamentoase, instrumentar medical si in general pt. materiale degradabile la caldura. Obs.: Una dintre cele mai severe limitari in cazul sterilizarii cu oxid de etilena este cea data de concentratia maxima de oxid de etilena (EtO) rezidual in materialul obiectului sterilizat, stiut fiind ca acesta este un produs cancerigen. In antiteza, sterilizarea cu radiatii ionizante nu produce radioactivitate in materialul iradiat si nici reziduuri chimice, care sa necesite operatii suplimentare (aerare) inainte de punerea pe piata a produsului. Substante antiseptice si dezinfectante
Ethanol (50-70%) Isopropanol (50-70%) Formaldehyde (8%) Tincture of Iodine (2% I2

in 70% alcohol) Chlorine (Cl2) gas Antiseptic used on skin Antiseptic used on skin Disinfectant, kills endospores Antiseptic used on skin Desinfect drinking water; general disinfectant Substante antiseptice Silver nitrate (AgNO3) Mercuric chloride Detergents (e.g. quaternary ammonium compounds) Phenolic compounds (e.g. carbolic acid, lysol, hexylresorcinol, hexachlorophene) Ethylene oxide gas Ozone General antiseptic and used in the eyes of newborns Disinfectant, although occasionally used as an antiseptic on skin Skin antiseptics and disinfectants Antiseptics at low concentrations; disinfectants at high concentrations Disinfectant used to sterilize heat-sensitive objects such as rubber and plastics Purification of water Controlul sterilizarii suprafetelor Materiale utilizate la controlul sterilizarii