HARTUIREA SEXUALA LA FEMEILE DE PE POSTURI DE CONDUCERE OBIECTIV DE CERCETARE: identificarea consecintelor hartuiri sexuale la femeile care au posturi de conducere

in organizatii cu un numar mare de angajati de sex masculin. CE ESTE HARTUIREA SEXUALA comportament nedorit cu continut sexual la locul de munca evaluat de persoana fata de care este adresat ca ofensiv, depasind resursele ei personale, sau ameninta starea de bine a persoanei (Fitzgerald, Swan, & Magley, 1997 apud Willness C. R. Stell P. Kibeom, L. 2007). Hartuirea sexuala a fost identificata ca fiind una dintre cele mai dificile bariere pentru succesul in cariera si satisfactie organizationala. (Fitzgerald et al., 1988). Lengnick-Hall (1995). Cercetarile au demonstrat ca consecintele negative serioase ale hartuirii sexuale sunt evidente in orice grup socioeconomic, cu orice nivel de educatie, de-a lungul culturilor si tarilor, grupurilor de varsta, si vocatilor. (Antecol & Cobb-Clark, 2003; Barak, 1997; Gelfand, Fitzgerald, & Drasgow, 1995 apud Cleveland, Stockdale si Murphy, 2000 ). Unele cercetari au concluzionat faptul ca experienta HS poate fii intradevar universala. (Gruber, 2003). HS afecteaza atat sanatatea cat si starea de bine psihologica, (Fitzgerald, 1993; Schneider, Swan, & Fitzgerald, 1997 apud Fitzgerald et. al, 1997 apud Willness C. R. Stell P. Kibeom, L. 2007). MODELUL INTEGRAT AL ANTECEDENTELOR SI CONSECINTELOR HARUIRII SEXUALE ( Fitzgerald, Drasgow, etal., 1997; Fitzgerald, Gelfand, & Drasgow, 1995 apud Willness C. R. Stell P. Kibeom, L. 2007 , Topa, Morales, Depolo, 2008) au dezvolat un model care integreaza hartuirea sexuala intr-un model in care antecedentele si consecintele HS sunt specificae dintr-o perspectiva organizationala. Antecedente: Contextul organizational se refera la acele aspecte ale climatului organizational, care au de a face cu toleranta fata de SH la fel si cu prezenta, accesabilitatea, si frecventa masurilor impotriva HS. Contextul genului la locul de munca se refera la factorii care constutuie natura grupului de munca, si se poate referii la proportia de femei din organizaie sau la gradulin care profesia este sau nu steriotipa pentru o femeie. Consecintele sunt organizate de modelul lui Fitzgerald, Drasgow et al.'s (1997)in ttrei categorii, consecintele legate de locul e munca, consecintele psihologice, si cele legate de sanatate. Prima categorie include atitudinile afective ale angajatilor( ex, satisfactia cu munca si angajamentul fata de organizatie), comportmentele angajatului retragerea de la locul de munca, si de la munca) si performanta/ productivitatea individului.A doua categorie include variabile ca stresul cauzator de tensiune (ex. anxietate, depresie), satisfactia ca stare de bine, simptomele legate de sindromul posttraumatic/PTSD. A treia categorie include simptomele legate de sanatatea fizica l fel si atitudinile subiective legate de sanatata unei persoane. (Fitzgerald, Drasgow et al.,1997)

Autorii modelului au propus de asemenea ca variabilele consecinte pot fi legate in mod diferit de HS, unele putand avea o asociatie mai apropiata ( ex. Satisfactia cu munca, conditile psihologice), iar altele pot avea o asociatie mai distanta (ex. Satisfacia cu sanatatea, retragerea de la munca, sau de la locul de munca). (Willness C. R. Stell P. Kibeom, L. 2007). MASURAREA HARTUIRII SEXUALE- cel mai frecvent utilizat si validat instrument de masura al hartuirii sexuale la locul de munca este Sexual Experiences Questionnaire (SEQ; Fitzgerald et al., 1988, apud Willness C. R. Stell P. Kibeom, L. 2007). Acest chestionar comportamental este bazat pe masurarea frecventei expunerii la hartuire sexuala este folosit de 59% din cercetarile analizate in meta-analiza de mai sus care analizeaza un total de 41 de studii Cu toate ca exista destule cercetari care studiaza HS, nici o teorie coerenta nu a fost dezvoltata in ceea ce priveste exacerba sau modera consecintele HS. Ca urmare a acesei proleme a fost propus un model teoretic al antecedentelor si consecintelor HS in organizati. (Fitzgerald, Hulin, & Drasgow, 1995 apud Fitzgerald, Drasgow et al, in 1997). Modelul a fost propus de Fitzgerald, Hulin, & Drasgow in 1995; apoi validat in Fitzgerald, Drasgow et al, in 1997, fiind utilizat in cercetari care ii atesta validitatea practica, nu numai teoretica. (Willness C. R. Stell P. Kibeom, L. 2007, Topa, Morales, Depolo, 2008). Aceste doua metanalize se bazeaza pe antecedentele si consecintele hartuirii sexuale la locul de munca, prima dintre ele porneste de la componentele modelului, pe baza carora face o analiza a cercetarilor legate de consecintele si antecedentele HS. In urma analizei a 41 de studii, si a legaturilor descoperite in aceste studii cu metoda lui Hunter and Schmidt (1990), corelatiile au fost meta-analizate pentru hartuirea sexuala si fiecare antecedent si consecinta ca variabila, autorii ajung sa confirme validitatea si utilitatea modelului. Cea dea doua meta-analiza porneste invers, luind toate studiile care se refera la consecinte si antecedentele HS, toate variabilele care au fost studiate in cercetari si relatiile descoperite dintre variabile, pentru a ajunge in urma analizelor statistice la Modelul integrat al antecedentelor si consecintelor HS. Wasti et al. (2000) a atestat modelul la nivel de alta cultura, mai exact in Turcia. Ei au concluzionat ca modelul este generalizabil. (Willness C. R. Stell P. Kibeom, L. 2007) . In literatura referitoare la HS exista 3 modele teoretice majore care au ghidat cercetarile, modelul biologic, modelul sociocultural si modelul organizationa, modele testate de Tangi, Burt si Johnson (1982). Modelul biologic se refera la faptul ca haruirea sexuala este un manifest de baza a curtari umane. Acest model se sugereaza ca hartuirea sexuala este mult mai probabila sa aibe loc asupra femeilor atractive, singure, similare ca varsta, iar comportamentul de hartuire sexuala ar trebui luat asemenea unui comportament de curtare . Cercetarile nu sustin acest model, deoarece nici caracteristicile hartuitorului, nici actiunile lui, nici raspunsurile date de victime nu sunt consistente cu modelul dat. (Tangri et al, 1982, Studdsi Gatiker,1991 apud Cleveland, Stockdale si Murphy, 2000) Modelul sociocultural si cel organizational sunt doua modele care sunt utilzate in cercetarile privind HS insa sunt bazate pe structura ierarhica la nivel de organizatie cel

organizational si statutul social la nivel de societate cel socio cultural. Ambele modele au fost validate si utilizate in cercetarile despre HS. Modelul organizational este potrivit pentru o cercetare in mediul organizatilor, acesta avand ca componente aspectele structurale ale vietii organizationale, cum ar fii ierarhia, relatile de autoritate, si cultura organizationala ca oportunitatii pentru HS. Conform acestui model dependenta economica a femeii, care in general are de obicei o pozitie inferioara in organizatie si mai putina puteree in organizatie, sunt predispuse la HS. (Cleveland, Stockdale si Murphy, 2000) Ambele modele explica aceiasi relatie de putere insa in termeni diferiti. Cea mai buna utilizare a lor fiind o combinatie a acestora. (Brown, Flatow, 1997) Ambele modele se bazeaza pe distributia puterii, si pe cauzele haruirii sexuale, nu pe consecintele acesteia. Hartuirea sexuala fiind o consecinta a statutului inferior al femeii, lipsa puterii acesuia care o predispune la HS. (Brown, Flatow, 1997). Din aceasta cauza cercetarea propusa nu poate uiliza nici una din aceste modele, deoarearece doreste cercetarea HS la femeile care au pozitii de conducere. De asemenea ambele modele se rezefa in analiza lor doar la antecedentele HS, la cauzele care determina HS, iar studiul de fata doreste o cerecetare a consecintelor HS la locul de munca. Bibliografie: 1. Cleveland, N.J., Stockdale,M., Murphy, R.K.(2000)- Women and men in organizations: sex and gender issues at work, http://books.google.com/books? id=DWKALW14LFAC&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false 2. Willness C. R. Stell P. Kibeom, L. (2007)- A meta-analysis of the antecedents and consequences of workplace sexual harassment, Personnel Psychology, Volume 60 Issue 1, Pages 127 162 3. Louise F. Fitzgerald, Fritz Drasgow, Charles L. Hulin, Michele J. Gelfand, Vicki J. Magley(1997)- Antecedents and Consequences of Sexual Harassment in Organizations: A Test of an Integrated Model, Journal of Applied Psychology, No. 4, 578-589 4. Brown, C.M., Flaow M. G. (1997)- Targets, effects, and perpetrators of sexual harassment in newsrooms, Journalism and Mass Communication Quarterly; 74, 1; Academic Research Library, pg. 160 5. Topa, G.C. , Morales, D., Depolo,M. (2008)- Perceived Sexual Harassment at Work: Meta-Analysis and Structural Model of Antecedents and Consequences, The Spanish Journal of Psychology, Vol. 11, No. 1, 207-218