Elementele cererii e chemare in judecata a) Numele, dimiciliul sau resedinta partilor ori perntru persoanele juridice , denumirea si sediul

lo, precum si , dupa caz, numarul de inmatricular in reg comertulu sau de inscriere in registrul pers. Juridicee, coddul fiscal si contul bancar. Este suficienta doar intitiala prenumelui. Domiciliul indicat poate di cel real sau ceel ales de parti pt comunicarea actelor de procedura. Partile isi pot allege domiciliul instrainatate daca isi au resedinta in strainatate, sau isi pot allege domiciliul in tara la mandatarul ei sau laa o terta persoana.

b) Nome is calitatea juridical a celui care reprezinta parta in process, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia is sediul profesional. In aceste cazuri, in cerere se va arata numele is prenumele mandatarului is se va preciza faptul ca crerea nu este introsusa in numele acestora ci al titularului dreptului. In aceste cazuri, cererea va fi semnata de mandatar. La cerere se va anxa: procura delegtia in original sau copie legalizata ori dovada din care sa rezulte calitatea de reprezeentant legal. Procutra de reprezentare va fi ad litemm in cazul in care aceasta este o procura generala care da dreptul reprezentantului sa cheme in judecata in numele reprezentatului is sa incheie orice fel de acte, in numele acestui, faraa fii nominalizate, cu exceptia actelor de dispozitie, care se vor putea face, ori cu incuviintarea autoritatii tutelar in cazul in care opereaza reprezentarea legala a minorului. c) Obiectul cereri is vlorare lui, potrivit evaluarii facutte de catre reclamant , daca aceasta pretuire este posibil de facut. Pentru a nu se incalc dispozitiile imperative ale lgiii, is pentru a nu se adite un prejudiciu fictiv I exagerat stabilit de rclamant, instanta are obligatia sa verifice existenta is valoarea acestuia, iar reclamantul sa-l conteste. Asadar, prin obiectul cererii de chemare in judecata se intelege prstatia reclamantului : restituirea unei sume de ban, desfacerea casatoriei, anularea unui contract etc. Obiectul cererii trebuie sa indeplineasca anumite conditii: 1. Sa fie licit sa nu conntravina legii] 2. Sa fie posibil , astfel incat instanta, obligandu=l pe parat la executare, acesta sa-l poata realiza. Trbuie stabiltit cu exactitate obiectul cereriideoarece : 3. Instanta nu poate depsi limitele stabilete de reclaman is ea trebuie sa stie ce problem are de rezolvat, iar paratul sa-is pregateasca apararea. 4. Determinarea cmperentei instantei

5. Determiarea admisibilitati sau inadmissibillitatii unor probe d) Aratarea in concret a motiveor de fapt sau e dtrept pe care se intemeiaza cererea, a dreptului subiectiv alreclamantului, incalcat sau nesocoti, motivul ce l-a determiat pe reclamant sa se adreseze justitiei, temeiul juridic a cererii. Judecatorul va trebui sa dea, insa, calificarea corecta, legala, a cererii. Motivele de fapt constau in expunerea in etaliu a faptelor pe car se intemeiaza pretentia reclamantului, pentru ca in functie de aceasta, paratul sa se poata aparaa, iar motivele de drept indica temeiul juridic pe care se spriijina cerea ex contractul de vanzar cumparare, faptul ilicit cauzator de prejudiciu, etc. Indiarea de catre reclamant a temeiului juridic nuu leaga instanta intrucat aceasta, in virtutea rolului sau activ, urmeaza sa dea actiunii clificarea exacta.

e) Metiunea dovezilor pe care se bazeaza cererea is, mi mult,, fiecare capat de acuzare din cerere. Penru dovada prin inscrisuri, va anexa la cerere copii legalixate de pe acestea in atatea exemplare cati parati sunt si un exemplar pentru instanta. In cazul doc. Scrise in alta limba, se vor anexa traduceri autentificate. Reclamantul va cere infatisarea infatisaarea in presoana (nu prin reprezentant\0 a paratului , iar cand solicta proba cu martori, va peciza numele is domiciliul acestora.

f) Semnatura de pe cerere reprezina confirmarea ca cele entionate in erere constitui vointa reclamantului is deci ca isi insuseste fara rezerve sustinerile din cerere. In cazul persoanelor juridice va ssemna cererea persoanaa fozca care o reprzinta. Daca cererea se face prin mandatar,cu impputernicire, aceasta va semna cererea is va india calitatea in care semmneaza , urmand asa cum am mai arata , sa ataseze cererea is dovada acestei alitati. Alaturi de nume I obiect, semnatura face parte din elementele esentiale ale cererii, lipsa acestei are drept consecinta nulitatea ei relativa, intruccat lipsa semnaturii poate fi acoperita pe parcurs, is chiar de catre mostenitori dupa decesuul reclamantului.

Timbrarea cererilor Cererile pentru exercitarea caii oridinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti s taxeaza cu 50% din taxa datorata pentru cererea sau actiuna neevaluabila in bani, solutionata de prima istanta sau din taxa datorata la sma cintestata, I cazul cererilor is actiuniloor evaluabile in bani.

Sanctiunea netimbrarii este anularea cererii. Anulrea nu intervine in sa in mod automat. Instanta este obligata sa incunostiinteze, la primul termen partea despre necesitata timbrarii is daca dupa aceasta insstiintare partea nu is-a timbrat cererea va interveni anularea. Impotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare , la aceeasi instanta ,, in termen de 3 zile de la data l care s-a stabilit taxa sau de la dat comunicarii dumei datorate. Cererea se solutioneaza in camera de onsiliu de un alt complet, fara citarea partilor, prin incheiere irevocabila. I cazul admiterii integrale sau partiale a cereri de reexaminare, taxa de timmbru se restituie total ori, dupa caz, proportional cu reducerea sumei contestate. Aceeasi sanctiune intervine ssi in cazul netimbrarii corespunzatoare a cererilor cu timbrul judiiciar.

Introducerea cererii de chemare n judecata. Cererea de chemare in judcata, cu anexele, se depune la instanta comperenta. La cerere se vor alatura atatea copi de pe cerere cati parati sunt. Procedura ce se dessfasoara in momentul primirii cererii este diferita dupa cum este trimisa prin posta sau este prezentata de reclamant. Cererea care se trimite prin posta, v ajunge la registratura unde primeste data certa is apoi se prezinta presedintelui instantei , ompruna cu plicul pe care se afla aplicata data postei pentru a se putea stabili daca cererea a fost depusa inauntrul termenului de preschriprie. Dup verificare modului in care sunt indepliinite cnditiile prevazute de lege\(daca taxa de timbru aa fost platita, daca cererea a fost semnata, etc.) presedinele insttantei sajudecatorul de serviciu fixeeaza prin rezolutie termenul de judecata, astfel incat la data primirii citatiei de ctre parat, acesta sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile is cel putin 5 zile in pricinile urgente, pentru a=is pregati apararea, in vederea depuneri intmpinarii. Temenul poate fi prelungit, daca partea are domiciliul in strainatate. Cerera se inregistreaza, apoi, in registrul informativ, in care se mentioneaza termenele date de instanta pentru judecata s celelalte ttemene stabilite de aceasta, percum is alte mentiuni legate de circuitul dosarulu, solutia pronuntata, oi daca a fost trimis la alta instanta.

Efctele cererii de cheare in judecata

a) Inveesteste instanta cu solutionarea litigiului ce l-a determinat pe rclamant sa apeleze la organul de justiti. Instnta se poate sesiza di oficiu, in mod exceptional, atunci cand: 6. Persoana vatamat est o persoana fizicca lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de ex restransa; 7. In cazul actiunilor de desfacere a casatoriei , instanta are obligatia de a se pronnunta din ofiviu cu privire la inredintarea coppiilor minori is a pensiei de intretinere pt acestia; 8. Punerea suub intredictie a debililor sau alienatilor mintali se poate face is de catre instanta , din oficiu; Actiunile incepute de recamantul care a decedat, is care au caracter strict personal (act pt stabilirea maternitatii sa paternitatii dn afra casatoriei, sau actiune pt tgaduirea paternitati) pot fi continuatte de mostenitorii acesuia. b) Cerere de chemare in judecata formulata de reclamant stabileste cadrul procesual I care se desfasoarre judecata, cu privire la parti is la obiectul litigiului. Instanta de judecata este oblligat sa rezolve toate cpetele de cereree, asa cm au fost formulat de reclamant. A nu are dreptul sa schime sau sa depaseasca ori sa estrannga obiectul actiunii. c) In cazul competentai teritoriale alternative, introducerea cererii de chmare in judecata la una din instante deopotriva competente sa solutioneze cauza reprezinta optiunea recclamantului pentreu insstanta aleasa, ulterior, dupa alegerea afcuta, reclamantul u mai poate reveni. d) De la data introsudcerii cererii opereaza punerea in intarziere a paratului. De la data admiterii cererii, paratul va fi considerat posesor de rea credinta, is deci va datora fructele , va suporta riscul pieirii bunului sau dobanzzile datorate. e) Intrrupe termenul de prescriptie, chiar daca cererea a dfot introdusa la o instanta necompententa (conditia fiind ca cererea sa se fi adresat unei instante judecatoresti sau unui organ cu activitate jurisdictionala is ca sesizarea sa se fi facut inauntrul termenului de prescriptie). Prescriptie nu va fi intrerupta daca cererea de chemar in judecata a fost respinsa, anulata sau perimata ori daca reclamantul a renunta la judecatea).

Intampinara Intampinara trebuie sa cuprinsa, potriv art. 115, C. proc. Civ. : a) Exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamatului . b) Raspunsul la toate capetele de fapt is de drept ale cererii reclamantului

c) Dovezile: probele di mijloacele de proba cu care paratul intelege sa se apere pentru fiecare capat de cerere. d) Semnatura paratului. In cazul coparticiparii procesula pasive,, paratii por raspunde toti inpreunam sau numai o parte din ei m printr-o singura intampinare. In cazul in care nu s-a depus intampinare, presendintele il va pune in vedere paratului, la pria zi de infatisare, sa arata exceptiile , dovezile is toate mijloacele sale de aparare, despre care se va face vorbire in inchierea de sedinta. Uneori legea prevede necesitatea depunerii intampinarii: in ape, in recurs.

Cererea reconventionala In mod normal paratul, ca raspuns la chemare in judecata a reclamantului m adopta o pozitie de parare sau de respingere a invinuirilor ce I se aduc. In aceste cazul, in care paratul are is el la randul lui pretentii impotriva reclamantului, poate sa faca o cerere reconventionala. In lipsa acestei cereri, instanta nu poate obliga pe reclamant la efectuarea prestatiilro ce la are fata de parat, chiar daca ele exista is au fost dovedite. In cazul procesului de divort, daca din dezbarei rezulta vina excusiva a sotului reclamant, in lipsa cererii reconventionale nu se va putea prinunta desfacerea casatoriei. Cererea recinventionala are caracte incidental, fiind solutionata de instanta investita cu cererea principala. Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecatea, cuprinde aceleasi elemente is produce aceleasi efecte. Cererea reconventionala se depune o data cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Daca reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului. Se mai poate dispune disjungerea in situatia in care rezolvarea ei nu este strans legata de solutia ce s-ar da cererii principale. Daca, insa cererea reconventionala este strans legata de solutia ce ar urma sa se pronunte in actiunea principala, nu se indica disjungere pentru a se evita pronuntarea unor hotarari contradictorii.

Masuri asiguratorii. 9. Sechestrul judiciar 10. Sechestrul asigurator 11. Poprirea asiguratorie.

Sechestrul judiciar Sechestrul judiciar consta in indisponibilizarea bunului ce formeaza litigiul is numirea de catre instanta a unei persoane careia I se incredinteaza, pe timpul cat dureaza judecata , bunul in litigiu, spre pastrare is conservare (administrare). Sechestrul se apluca asupra bunului in legatura cu care se desfasoara judecata, dupa ce a fost dovedita necesitatea instituirii sechestrului. Pentru incuviintara masurii, cel ce o solicita trebuie sa invice mitive temeinice din care sa rezulte ca exista intentie de a deteriora bunul, proasta administrare a averii succesorale sau de a-l instraina, etc. Potrivit prevederilor art. 559 alin. (1) C. Proc . civ, sechestrul judiciar poate fi incuviintat chiar fara a exista proces: a) asupra unui buna pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa; b) asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinica sa se teama ca va fi sustras , distrus ori alterat de posesorul sau actual. c) asupra unuor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului, cand acesta indedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori cand are motive sa banuiasca ca debitorul va fugi ori sa se tama de sustrageri sau deteriorari. In aceste cazuri, compertenta este instanta in circumscriptia careia se afla bunul. Solutionarea cererei privind sechestrul judiciar se face in sedinta publica, de urgenta , cu citarea partilor interesat, constituinsu-se un dosar separat. Cererea se judeca de instanta competenta sa solutioneze cauza in fond, daca pricina se afla in apel sau recurs, cererea va fi trimisa la instanta de fond. Instanta se pronuntaprintr-o incheiere care este supunsa numai recursului in 5 zile de la prinuntare.

Sechestrul asigurator Consta in indiponibilizarea unor cantitarti de bunuri mobile is imobile ale debitorului (paratului), bunuri ce urmeaza a fi executate silit pentru realizarea creantei creditorului (creclamantului) in situatia in care acesta castiga procesul, iar paratul debitor nu-is executa obligatiile de bunavoie. In acest caz, masura indisponibilizarii se dipune asupra unor bunuri ce constiuie obiect al litigiului. Deosebirea dintre sechestrul judiciar is cel asigurator consta in aceea ca primul poarta asupra unui bun determinat care formeaza obiectul litigiului dintre parti, in timp ce sechestrul asigurator indisponibilizeaza patrimoniul debirotului paratului- bunuri ce nu formeaza obiect al litigiului, dar care urmeaza sa fie vandute prin executare silita pentru a satisface creanta creditorului, in mmomentul obtinerii titlului executor.

Cererea pentru incuviintarea sechestrului asigurator se solutioneaza de instanta xompententa sa judecre procesul . daca cererea principala se solutioneaza de o alta instanta, cererea pentru sechestrul asigurator , fiind accesori, va fi solutionata protriv art. 17 C. proc. Civ., de instanta investita cu rezolvara actiunii principale. Cererea pentru incuviintarea sechestrului asigurator se judeca in camera de consiliu, de urgenta, fara citarea partilor. Instanta se pronunta prin inceiere executorie, fixand totodata, daca este cazul, cuantumul cautiunii is termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta. Inceheierea este supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca de urgenta is cuprecadere, cu citarea in termen scurt a partilor.

Poprirea asiguratorie Este reglementate de art. 597 c proc civ, is consta inindispinibilizarea, prin hotararea instantei, a sumelor de bani sau atitlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmaribile, pe care debitorul le are de primit de la un tert care ii este datornic, sau pe care acesta I le va datora inviitor in temeiul unor raporturi juridice existente, pentru ca ulterior, in baza titlului executoriu obtinut, creditorul sa-is indestuleze creanta sa. Prin poprire asiguratorie se nasc trei raporturi juridice: 12. intre creditorul popritor is debitorul poprit 13. intre debitorul poprit is tertul poprit 14. dupa obitnerea tutlului exectutoriu, intre creditorul poprito is tertul poprit Cererea se adrerseaza instantei de la domiciliul tertului poprit sau al debitorului (competenta teritoriala alternativa sau facultativa). Daca cererea principala s-a introdus la alta instanta, compententa is pentru aceasta cerere va apartine acelei instante. Pot esista situatii in care sa existe doua subiecte cand creditorul poprito este is tertul poprit is nu poate opera compensatia legala, sau patru subuecte can datornicul debitorului poprit ( tertul poprit) are de primit o creanta de la un debitor al sau (sechestrul in legatura cu chiria ce o datoreaza chiriasul sau), is poprirea se instituie asupra acestei creanta.

Conditiile popririi a) creditorul a carui creanta este constata prin act scris dar neautenti, poate sa xolicite instituirea popririi, daca dovedeste ca a introdus actiunea, dar poate fi obligat la plata unei cautiuni stabilita de instanta. b) Creditorul nu are act scris va putea sa ceara poprirea, daca dovedeste ca a introdus actiunea , cu plata unei cautiuni de jumatate in valoarea reclamata, daca indeplineste urmatoarele conditii:

15. Popritorul sa fie creditor al debitorului urmarit is acesta sin urma sa fie creditor al tertului poprit 16. Sa existe dovada intentarii actiunii de fond 17. Sa exoste dovada depunerii cautiunii Daca cererea este admisa , instana va pronunta o ordonanta de poprire, prin care terul poprit este instiintat sa nu plateasca creditarului sau suma ce I se datoreaza. Impotriva ordonantei de poprire se poate face, pana la validare, contestatie la poprire, iar hotararea data in contestatie la poprire poate fi atacata in conditiile dreptului comun.

Citara partilor is comunicarea actelor de procedura Citarea partilor asigura doua principii fundamentale ale procedurii civile: dr la aparare is contradictorialitate. Citarea este obligatorie in fata tuturor orgnanelor de jurisdictie, daca legea nu dispune altfel, inclusiv cu privire la terii intervenienti. Judecata se face, de regula cu citarea partilor, exceptiile fiind expres prevazute de lege. Partea prezenta la judecata fara respectarea dispozitiilor privnd citarea poate sa ceara amanarea judecatii, iar care judecata se face in lipsa, poate sa ceara anulara hotararii, fara a fi nevoie sa dovedeasca ca I s-a cauzat vreun prejudiciu. Dispozitiile referitoare la citare au caracter imperativ, nerespectarea lor ducand la anularea hotararii is la casarea cu trimitere spre rejudecare. Daca partea a luat la cunostinta numiai depre primul termen stabilit de jud de seviciu is nu se prezinta la acest termen, trebuie citata pentru urmatorul temen.

Prima zi de infatisare Prima zi de infatisare este acel termen la care partile au fost legal citate is au putut pune concluzii , chiar daca taxele de timbru au fost platite dupa acest temen. Nu poate fi considerata prima zi de infatisare termenul la care partile au putut pune concluzii deoarece: 18. Cauza s-a amanat pentru lupsa de aparare 19. Cererea de chemare in judecata nu a fost comunicata paratului 20. Pentru ca , fata de obiectul cererii, completul de judecata nu era legal constituit. Importanta primei zile de infatisare consta in faptul ca la acel minent reclamantul is paratul pot intocmi acnumite acte procedurale, cum ar fi:

21. Reclamantul are dreptul sa ceara instantei un nou termen pentru inregistrarea sau modificarea actiunii, ori penru a propune noi dovezi. 22. Paratul poate formula o cerere reconventionala , caz in care reclamantul poate sa solicite un nou temen pentru a depune intampinarea la cererea respectiva, is, de asemenea, poate sa arate exceptiile ce le invoca is sa formuleze cereri pentru introducerea unor terti in proces. 23. Ambele parti pot propune probe daca nu au facut-o prin cererea de chemare in judecata sau intampinare, dupa aceasta data, partile decad din dreptul de a le mai propune, is, de asemenea, la aceasta data, mai pot invoca nulitatile relative referitoare la cererea de chemare in judecata sau la necompetenta relativa a instantei.

Incheierile de sedinta Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta care va fi semnata de judecator is grefier- art 147 c pr civ. In cursul sedintei de judecata, grefierul va consemna in caietul de note, numarul dosarului, sustinerile orale ale partilor is procurorului, masurile dispuse de instanta is celelalte aspecte ce rezulta sin desfasurarea procesului. Avand la baza aceste note, grefierul va intocmi in 24 de ore de la teminarea sedintei, incheierea de sedinta, care se ataseaza la dosarul pricinii. Incheierea de sedinta trebuie sa cuprinda toate cele trei parti ala unei hotarari: parcticaua- in care se trece compunerea instantei, partile prezente, consluziile puse is probele administrate, motivele pt care s-a luat o anumita dispozitie (incuviintarea unor probe ex) sau considerentele pt justificarea rezolvarii unor exceptii is dispozitivul care cuprinde masura ordonata de instanta( ex:dispunerea efectuarii unei expertize), solutiile date cu privire la exceptiile ridicare is in fina, semnaturile judecatorului is grefierului. Incheierile sunt de doua feluri: a) Preparatorii- au ca scop pregatirea hotararii b) Interlocutorii prin care instanta, solutionanad anumite probleme controversate, pregateste rezolvarea pricinii. In cazul incheierilor interlocutorii, nu se permite instantei sa revina asupra a ceea ce a decis. Incheierile pot fi atacate cu pel sau recurs, numai o data cu fondul, apelul sau recursul impotriva hotararii se apreciaza ca este facut is impotriva lor. Exceptie fac incheierile prin care s-a intreupt ori suspendat cursul judecatii, care pot fi atacate separat cu apel sau recurs, cu conditia ca hotararea ce se da in cauza sa poata fi is ea atacata cu apel sau recurs. Termenul de apel sau recurs 15 zile de comunicarea hotararii

Clasificarea exceptiilor procesulae Exceptiile procesuale pot di clasificare dupa mai multe criterii: A. Dupa obiectul asupra caruia poarta: a. Exceptii de procedura au in vedere incalcarea regulilor de procedura referitorare la comupunerea instantelor di competenta de judecata a cestora (incompatibilitate, abtinere, rezuzare ) b. Exceptii de fond lipsuri referitoare la exercitiul dr la actiune (prescriptia ) B. Dupa efectul pe care intd sa-l realizere: a. Exceptii dilatorii, duc la amanarea judecatii, declinarea competentei sau refacerea unor acte (ex de incompatibilitate, de nocompetenta ) b. Exceptii peremptorii sunt acelea care duc la respingerea sau amanarea cererii ( prescriptia, put de lucru judecat, lipsa calitatii procesuale, perimarea, etc ) C. Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei incalcate: a. Exceptii absolute privesc incalcarea unei norme imperatice. Pot fi invocate de oricare din parti, procuror is de instanta din oficiu, in orice faza a procesului, chiar is in recurs (ex de incompatibilitate, prescriptie, necompetenta generala, materiala sau teritoriala exclusiva , etc.) b. Exceptii relative privesc invalcarea unor norme dispozitive. Pot fi invocate numai de partea interesata is numai intr-un anumit termen prima zi de infatisare sau la primul termen, urmator termenului in care s-a savarsit neregularitatea procedurala ( ex de recuzre, de necompetenta teritoriala, cand nu are caracter exclusiv, ect.)

Litispendenta - situatia in care o persoana este chemata in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect is ade aceeasi parte, inainte mai multor instante. Exceptia de litispendenta poate fi ridicata de oricare din parti sau de instanta din oficiu, in fata instantei de fond, in orice stare a pricinii. in cazul in care exceptia este admisa, dosarul va fi trimis instantei inai investita. Daca pricinile se afla in judecata la instante de grade diferite, dosarul va fi trimis la instanta cu grad mai inalt. Daca una din cele doua instante a pronuntat o hotarare, in fata celeilalte instane la care se judeca procesul in fond, se va ridica exceptia puterii lucrului judecat a hotararii ce s-a pronuntat in actiunea identica. Conexitatea are in vedere existenta a doua sau mai multe pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante diferite, is al caror obiect is cauza au intre ele o stransa legatura. Reunirea in caz de admitere a actiunii, se va face la instanta mai inai investita, afara de cazul in care ambele aparti cer trimiterea dosarului la una din celelalte instante.

Atunci cand una dintre instante este competenta in mod absolut, reunirea se va face la aceasta instanta. Spre deosebire de litispendenta, in cazul conexitatii nu se cere tripla identitate de elemente: pot fi aceleasi parti, dar obiectul is cauza diferite, intre ele existand numai o stransa legatura, urmand a fi reunite pentru o mai buna judecata.

Supendarea judecatii poate fi voluntara is legala

Suspendarea voluntara : 1. cand amandoua partile o cer 2. cand nici una din parti, desi legal citate, nuse infatiseaza la termenul de judecata, is nici una din ele nu a cerut judecarea in lipsa; in acest caz vointa partilor este tacita, fiind dedusa de lege pe cale de prezumtie. In lipsa partilor, procurorul poate cere judecarea procesului, cu exceptia actiunilor strict personale. Daca reclamantul sau paratul a cerut in scris judecarea pricinii in lipsa lor, procesul are loc shiar daca ambele parti lipsesc. Judecata reincepe prin cererea de redeschidere a procesului facuta de una din parti (cu plata a 50% din valoarea taxei de timbru platita pt cererea a carei judecata a fost suspendata.

Suspendarea legala de drept facultativa

suspendarea legala de dprept intervine a) in cazurile prevaz la art 243 c pr. Civ. : - prin moartea uneia din parti, cu exceptia cazului in care partea interesata solicita termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor - prin punerea uneia din parti sub interdictie, curatela, pana la numirea tutorelui sau curatorului - prin moartea mandatarului uneia din parti, daca a intervenit cu mai putin d 15 zile fata de termenul stabilit pentru judecata - prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului

prin dechiderea procedrurii reorganizarii judiciare is a insolventei asupra reclamantului in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile.

b) In cazul ivirii unui conflict de competenta, se suspenda pana la solutionarea conflictului c) Daca dupa o amanare in temeiul intelegerii partilor, ele nu staruie, judecata va fi suspendata is nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevaz de legea timbrului pt redeschiderea pricinii d) In cursul judecarii cererii de recuzare, pana la solutionara cererii de recuzare e) Judecata in fata instantei civile se suspenda pana la solutionarea definitiva a cauzei penale.

Suspendarea legala facultativa a) Cand dezlegarea pricinii atarna, in tot sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati. b) Cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratore asupra hotararii ce urmeaza sa se dea c) In situatia in care s-a formulat o cerere de stramutare a judecatii d) Pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate.