Curs 5 :Personalitatea elevilor

CONCEPTUL DE PERSONALITATE Persoana: individul uman concret Personalitate: - sens comun: nsuire sau calitate pe care o poate avea cineva sau nu sens tiinific: construcie teoretica: structura organizata ierarhic, cu urmtoarele caracteristici: a) globalitatea: ansamblu identificarea unei persoane de caracteristici care permit

b) coerena: un sistem funcional de elemente interdependente (nu juxtapuse) c) permanena (stabilitatea) temporala: fiina uman, n ciuda transformrilor, are: contiina existentei sale / i / sentimentul continuitii si identitii personale.

Personalitatea
Definiie dup Allport: organizarea dinamic n cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gndirea i comportamentul su caracteristic. Exista doua modele de descriere a personalitii: al trsturilor al factorilor. Trasatura psihic: nsuirile (particularitile) relativ stabile ale unei persoane: n plan comportamental: predispoziia de a rspunde n acelai fel la o varietate de stimuli. Mai multe trsturi formeaz structuri (configuraii) specifice: tipurile. Trataturile sunt prototipuri (descriu proprieti tipice sau frecvente in anumite situaii) cutarea unor indici constani i uor observabili asociai manifestrilor de ordin psihologic. Personalitatea / tipuri constituionale
1

valene descriptive .

 tipologia lui E. KRETSCHMER: tipul picnic (mic, indesat, maini - picioare - scurte) asociate cu profilul psihologic ciclotimic (vioi, mobil, optimist, sociabil, superficial, practic) tipul astenic (corp slab, alungit) asociate cu profilul psihologic schizotimic (abstract, interiorizat, meticulos, simtul onoarei, complex inferioritate) tipul atletic (dezvoltare psihica, fizica, echilibrata)

Aceste tipologii sunt semnificative mai ales pentru cazuri patologice. tipologia dupa ALLPORT: structura organizata ierarhic 2-3 trasaturi cardinale - domina si controleaza 10-15 trasaturi principale - caracteristice, usor de identificat sute si mii de trasaturi secundare si de fond

FACTOR PSIHIC (DE PERSONALITATE) introdus odata cu analiza factoriala in prelucrarea performantelor comportamentale

- corelarea semnificatiei a unor performante se explica prin existenta unui factor comun (ex. un rationament tipic) - in varful piramidei factorilor: factorul general (g) (identificat de obicei cu inteligenta) sistemele de factori difera mult intre ele de la autor la autor

Asemanari si deosebiri (intre FP/TP) intre cele doua modele diferite din punct de vedere al informatiilor de plecare (date de observatie - evaluari psihometrice) reduc diversitatea initiala a datelor la un numar redus de dimensiuni

DESCRIEREA SI EXPLICAREA PERSONALITATII DE PE POZITII TEORETICE DIFERITE Explicatiile sunt constituite in termeni biologici si psihosociali. 1.1. Orientarea biologista subordoneaza orientarea psihocomportamentala: structuri morfofunctionale
2

supraliciteaza experienta timpurie (pre si post natala) in devenirea ulterioara 1.2. Orientarea experimentala abordeaza procesele de invatare, procesele perceptiei si cele cognitive superioare Orientarea psihometrica studiul trasaturilor exprimabile sub forma de lista de atribute

- s-au alcatuit instrumente de masura - scale, chestionare, inventare, probe proiective 1.3. Orientarea socio - culturala si antropologica - personalitatea poate fi inteleasa numai intr-un anumit context social, cultural si istoric. Personalitatea trebuie abordata din perspectiva sistemica: bio - psiho sociala. TEMPERAMENTUL - dimensiunea energetico - dinamica a personalitatii Prima clasificare: Hipocrate si Galenus macrocosmosul se reflecta in microcosmos (teorie readusa in actualitate) natura: 4 elemente fundamentale amestecul umorilor (hormones) determina temperamentul: sanguin: sange

melancolic: bila neagra coleric: bila galbena

flegmatic: flegma Pavlov: raportul dintre tipul de temperament si activitatea nervoasa superioara insusirile sistemului nervos: forta (energia): rezistenta la solicitari a sistemului nervos

mobilitatea: viteza de consum si regenerarea neuronului

3

 echilibrul: existand intre excitatie si inhibitie temperamentele: puternic neechilibrat: coleric sangvinic

puternic echilibrat mobil: puternic echilibrat: slab: melancolic Tipuri clasice de temperament coleric:

flegmatic

emotiv, irascibil, tendinta de exagerare, foarte expresiv ritmicitate si echilibru, buna dispozitie, adaptabilitate,. imperturbabil, inexpresiv, lent, greu adaptabil, putin lent si inexpresiv, fara forta si vigoare, emotiv, sensibil,

- sangvinic: nestatornicie - flegmatic: comunicativ - melancolic: neincrezator

Scoala caracteriologica franceza opt tipuri temperamentale obtinute prin combinarea a trei factori: - emotivitatea (E) non - emotivitatea (nE); activitatea (A) non activitatea (nA); (rasunetul): primaritate (P) secundaritate (S); prezent - trecut 1) emotivi inactivi: nervos (E. nA. P.) reactioneaza rapid sentimental (E. nA. S) 2) emotivi activi: coleric (E. A. P.) reactioneaza lent

pasionat (E. A. S) 3) neemotivi activi: sangvinic (nE. A. P.) flegmatic (nE. A. S) 4) neemotivi inactivi: amorfi (nE. nA. P.)

apatici (nE. nA. S) Concluzie: Temperamentele (ereditare): premise in procesul devenirii socio - morale a fiintei
4

nu sunt in relatie cu aptitudinile si nu pot fi valorizate moral.

CARACTERUL etimologie: tipar, pecete (greaca veche) - referitor la om: sisteme de trasaturi si stil de viata doua dimensiuni fundamentale: axiologica, orientativ - valorica executiva, voluntara (auto - controlul) Definitie: este un subsistem relational - valoric si de autoreglaj al personalitatii, care se exprima printr-un ansamblu de atitudini - valori (atitudini stabile) Atitudinea modalitate de raportare fata de anumite aspecte ale realitatii implica reactii afective, comportamentale, cognitive cand aceste reactii sunt intr-un deplin acord - atitudini stabile In structura caracterului distingem trei grupe fundamentale de atitudini: atitudinea fata de sine insusi (modestie, demnitate, orgoliu etc.) atitudinea fata de ceilalti, fata de societate (altruism, umanism, patriotism etc.) atitudinea fata de munca Trasaturile de personalitate diagnosticate cu ajutorul cu ajutorul chestionarelor care intra in structura caracterului expresia atitudinilor pe care persoana le are fata de ea insasi Nu exista un sistem de trasaturi unanim acceptat. Exemplu: Cattell, utilizand analiza factoriala, a elaborat un chestionar (16 PF), cu care putem evalua 16 factori de personalitate Scarile Inventarului de Personalitate California (CPI) - H.G. Gough: 1. 2. dominanta - factori specifici liderului, tenacitate, initiativa acceptare de sine - simtul valorii personale
5

 3.

independenta libertatea deciziei

4. empatie - capacitatea de a intelege o alta persoana ca si cum ai fi ea 5. 6. 7. 8. responsabilitate - caracter onest, constiincios socializare - nivel de maturitate, spirit de echitate sociala autocontrol - absenta impulsivitatii, a egocentrismului toleranta - convingeri si atitudini sociale fara prejudecati

9. realizare de sine prin conformism (conformismul vazut ca un comportament pozitiv) 10. realizare de sine prin independenta (autonomia vazuta ca un comportament pozitiv) trasaturile de caracter se cristalizeaza in adolescenta. Personalitatea unui elev: comportamente conventionale ('masca')

- situatiile neobisnuite reactii ce exprima nucleul autentic si stabil al personalitatii in formare Educatorii trebuie sa: asume responsabilitati formative

- creeze situatii pentru ca elevii sa-si cunoasca atat limitele (firesti), cat si resursele, uneori diferite unele de altele - conduca la formarea unei imagini de sine echilibrate si a demnitatii, respectului fata de sine si ceilalti Formarea atitudinilor implica metode si tehnici specifice: - metode indirecte: modelare metode indirecte: comunicarea de tip persuasiv utilizarea pedepselor si a recompenselor
6

invatarea bazata pe imitatie, exemple,

MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN SISTEMUL DE INTARIRI SI PEDEPSE mecanismul conditionarii operante (scoala comportamentala): legea efectului: comportamentele urmate consecvent de recompense tendinta de a fi repetate comportamentele urmate consecvent de pedeapsa tendinta de a nu se repeta SKINNER: daca un comportament este urmat de un anume eveniment . efect si se manifesta cu o frecventa mai mare, vorbim despre un comportament intarit Intarirea: pozitiva: comportamentul este urmat de consecinte pozitive comportamentul NU este urmat de consecinte

negativa: negative

Alte doua tipuri de consecinte: - comportamentul descreste in frecventa pentru ca: este urmat de un eveniment aversiv (pedeapsa) este urmat de omiterea unei recompense asteptate

Modificarea comportamentului: este influentata de momentul furnizarii pedepselor si a recompenselor: comportamentul cel mai apropiat in timp de pedeapsa (recompensa) este invatat cel mai bine

Consideratii psihopedagogice 1. cunoasterea rezultatelor - rezultate intermediare = factori recompensativi 2. fixarea obiectivelor (stabilire de obiective intermediare in caz de scop indepartat) 3. utilitatea recompenselor si pedepselor prin internalizare:
7

recompensa: motivatie pozitiva pedeapsa: motivatie negativa

recompensa: externa motivatie extrinseca interna: motivatie intrinseca

ROLUL EXPECTANTELOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII Expectanta: - probabilitatea subiectiva sau ipoteza implicita - explicita privind aparitia unui rezultat, voluntar sau nu a) - rezultatul unor procese de conditionare sau a unei invatari bazate pe observatie Auto-eficienta credinta cuiva de a indeplini o sarcina specifica

- pozitia realista cu privire la nivelul de reusita al unei actiuni eficienta crescuta expectatia succesului perseverenta succes b) Expectantele de rol intarirea unui comportament este anticipata, vine din viitor

individul invata urmand un model care cere expectanta succesului c) se evidentiaza rolul auto - reglator al expectantilor

Predictia ce se autoimplineste (fenomenul Pygmalion) in contextul observator - actor: asteptarile credibile ale observatorului vor suscita un comportament anume din partea actorului

ex. profesorul care are expectatii inalte fata de anumiti elevi (generate de factori diversi) abordeaza diferentiat acesti elevi (climatul, feed - back, intrari, iesiri) fapt ce duce la constientizarea si valorificarea resurselor In aceste conditii, optimismul pedagogic este o conditie necesara a succesului.

APTITUDINILE I REUITA COLAR Aptitudinile sunt caracteristici individuale relativ stabile, rezultand dintr-o suprainvatare sau determinate genetic si identificate prin reusita in activitate (Doron si Parot, 1999). Zlate (2000, p.56) defineste aptitudinile ca "un complex de procese si insusiri psihice, individuale structurate intr-un mod original, care permite efectuarea cu succes a anumitor activitati". APTITUDINILE INTELECTUALE Leontiev: insusire generala care determina efectuarea cu succes a unei anumite activitati: - definitie incorecta: nu ia in calcul alti factori care ar putea facilita succesul Relatia dintre aptitudini si capacitati: - capacitatea psihica - posibilitatea individului de a efectua cu succes o anumita activitate este legata de: momentul prezent si experienta in domeniu aptitudinile se recunosc dupa: usurinta invatarii a unor aspecte absolut noi usurinta si calitatea executiei sarcinii permit realizarea unor diferentieri intre indivizi Definitie: insusiri ale persoanei care, in ansamblul lor, explica diferentele constatate intre oameni in privinta posibilitatii de a-si insusi anumite cunostinte, priceperi si deprinderi W. Stern face diferenta intre dispozitiile: - de inzestrare - aptitudinile - capabil de a dobandi experienta intr-un domeniu - de orientare - vointa, afectivitatea - stimuleaza sau blocheaza actiunea Corelare nivel inteligenta cu: realizarea diferitelor capacitati - mers, vorbit etc. viteza de habituare cu stimuli noi
9

 Exista: o componenta innascuta mai putin evidenta

influente de mediu consecinte privind cristalizarea aptitudinilor Clasificare: 1) aptitudini simple: 2) generale - prezente in toate domeniile de grup - realizarea unui grup de activitati specifice - domeniu restrans

aptitudini complexe - aptitudini ample, de tip profesional aptitudine tehnica, muzicala, matematica

APTITUDINILE GENERALE: INTELIGENTA 1.1. Definirea inteligentei singura aptitudine generala admisa

- calitatile functionale ale sistemului nervos (viteza de operare, volum de informatii tratate) constituie baza fiziologica a inteligentei aptitudine generala care contribuie la formarea capacitatilor si la adaptarea cognitiva a individului in situatii noi 1.2. Istoricul masurarii inteligentei acum 2.000 ani - imparatii chinezi testau performantele inaltilor functionari examinarile studentilor de la Universitatea din Bologna - 1219

Trebuie facuta diferenta intre: testele de aptitudini - urmaresc potentialitatile - capacitate de a invata testele de performanta - o lucrare de control, de exemplu

Alfred Binet - primul test de inteligenta, la origine test pentru identificarea copiilor cu dificultati in scoala 1905 - Scala metrica a inteligentei

10

 - introduce conceptul de varsta mintala - poate fi diferita de varsta cronologica L. Wilhelm Stern . formula de calcul a coeficientului de inteligenta C.I. = 100 CI = 100 - dezvoltare normala CI = 70 - inteligenta redusa CI = 130 - inteligenta dezvoltata Limitele testelor de inteligenta inteligenta nu este masurabila in mod direct (se masoara comportamentele) nu pot face predictii in diferite domenii de viata QI nu are o valoare absoluta

APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXE Aptitudinile de grup - sapte admise 1) Factorul verbal V - capacitatea de a intelege rapid sensul cuvintelor - evaluat prin probe de tip vocabular (lista de cuvinte) si de tip fraze (serii de fraze) 2) Factorul de fluiditate verbala W expresia unei functii verbo motorii 3) capacitatea de expresie (testata dupa exprimarea in scris) Factorul numeric N: - usurinta in operare cu numere - diferit de aptitudinile pentru matematica (aptitudine complexa) sau capacitatea de rezolvare a problemelor (inteligenta generala) 4) 5) Factorul perceptiv P - legat de capacitatile neurosenzoriale posibilitatea de a percepe obiectele in mod rapid si detailat Factorul de reprezentare spatiala S posibilitatea de a imagina obiecte in coordonate bi- si tridimensionale
11

 6) 7)

de a opera deplasari si transformari in plan mintal Factorul de dexteritate manuala M aptitudinea de a manui obiecte - caracteristica psihomotorie Factor de rationament R - inteligenta

Aptitudini complexe dupa domenii de activitate

1) Aptitudini tehnice posibilitatea de utiliza masini si aparate, de a intelege functionarea lor implica: factori perceptivi, de reprezentare spatiala, dexteritate manuala inteligenta generala interesul pentru asemenea activitati

- diferenta intre sexe, data de presiuni sociale catre asumarea rolului de gen 2) Aptitudini stiintifice inteligenta cel putin normala creativitate absolut necesara stiintele naturii - factorul perceptiv P, factorul de reprezentare spatiala S matematica - factorul numeric N filosofie, filologie - factorul verbal V 3) Aptitudinile artistice - cel mai vizibil aspectul innascut - se manifesta fie precoce, fie la o varsta matura aptitudini muzicale, arte plastice, literare, arta dramatica

COPIII DOTATI INTELECTUAL SI CARACTERISTICILE LOR Incercari de definire

12

 Lewis Terman . depistarea copiilor supradotati cu teste de inteligenta - Scala Stanford - Binet: Qi = 130 - dotati, 140 - supradotati, 170 - genii testele nu pot fi considerate criterii unice

Remy Chauvin: foloseste termenii talentat, creativ face distinctia intre: copilul dotat intelectual: inteligenta ridicata, gandire convergenta copilul inalt creativ: creativitate, gandire divergenta testele de inteligenta omit evaluarea gandirii creatoare

Gardner: propune evaluarea competentei in sapte sfere distincte: domeniul lingvistic, muzical, logico - matematic, spatio vizual, kinestezic, social, intrapersonal Dotarea intelectuala: - existenta unor aptitudini ridicate in unul sau mai multe domenii, care pot sau nu sa se manifeste - sunt determinate de factori ereditari, dar - sunt afirmate in conditii adecvate de mediu Identificarea copiilor dotati in scoala L.H. Terman: - modifica scala metrica de inteligenta a lui Binet, definind 9 itemi, folositi si astazi G. Hildreth: 65 aspecte grupate in sase categorii distincte - calitati intelectuale, capacitatea de manipulare a limbajului, calitati scolare, aptitudini si talente speciale, caracter, nivel de dezvoltare evitarea 'autoindeplinirii profetiei'

Caracteristicile elevilor dotati si talentati nu formeaza un grup omogen

13

exista un stereotip al copilului supradotat (exceland in toate domeniile); cei ce nu se conformeaza raman neidentificati Galagher ii caracterizeaza prin indemanarea de a absorbi concepte abstracte, de a le organiza mai eficient si de a le aplica mai adecvat decat colegii de generatie Exista doua feluri de comportament al elevilor supradotati: elevi ideali, modele de buna purtare gandire convergenta copii problema, plictisiti, non-conformisti gandire divergenta

Instructia accelerata: pro si contra

copiii dotati: 'proba de foc' pentru profesor - solutia: instructia accelerata (sa sara una-doua clase, sa comprime materia etc.)

Argumente:
evitarea plictiselii prin munca de nivel apropiat aparitia unor atitudini pozitive fata de scoala prin captarea interesului

Contra-argumente:
acceleratia duce la senzatie de elitism efectele acceleratiei asupra aspectelor emotionale si sociale sunt contradictorii copiii mai putin talentati pierd modelul oferit

1) oferirea unui material imbogatit pe orizontala (mai mult material de acelasi nivel) si pe verticala (material cu nivel mai avansat) 2) realizarea de studii individuale 3) incurajarea lecturilor suplimentare - surse de inspiratie pentru viitorul acestor copii: biografii si autobiografii ale celebritatilor 4) stimularea aparitiei de hobby-uri 5) mentorat prin corespondenta

14