Clasa a VIII-a Profesor: Dasclu Adina

Clasificarea lentilelor
Lentilele convergente Lentilele divergente sunt mai subiri la mijloc
Lentilele divergente -au distana focal i convergena negative - pot oferi doar imagini micorate, virtuale drepte.

sunt mai groase

la mijloc
Lentilele convergente -au distana focal i convergena pozitive - pot oferi att imagini mrite ct i micorate,

reale sau virtuale,

drepte sau rsturnate. Sunt utilizate la ochelari pentru corectarea hipermetropiei, la aparate foto sau de

Sunt utilizate la ochelari pentru corectarea miopiei, la vizorul de la ua.

proiecie, microscoape, lupa

Construcia de imagini prin lentile convergente

Cazul-1-dac obiectul este plasat naintea focarului principal obiect. NOTAII: Distana obiect-lentila= -X1 este negativ! Distana lentila- imagine= +X2 ; nlimea obiectului=Y1 ; nlimea imaginii = -Y2 este negativa!
*imaginea se formeaza la

intersectia razei paralele cu axa

optic a lentilei (refract prin focarul imagine Fi ), cu raza care trece nedeviat prin centrul lentilei

obiect

Y1

Fo

Fi -Y2 +X2

*imaginea este reala si rasturnat

-X1

imagine
Astfel de imagini se obin cu aparatul de proiecie

Construcia de imagini prin lentile convergente

Cazul-2-dac obiectul este aezat ntre focarul principal obiect i lentil - Imaginea este virtual, mrit si dreapt - Astfel de imagini se obin cu lupa NOTAII: *Distana obiectlentila= -X1 este mereu negativ! Distana lentilaimagine= X2 este negativ doar la imagini virtuale nlimea obiectului=Y1 ; nlimea imaginii = Y2 este pozitiva doar la imagini drepte !
*imaginea se formeaza la intersectia prelungirii razei paralele cu axa optic a lentilei, obiect Y1 Fo -X2 imagine

Y2

-X1

Fi *imaginea este virtuala pentru ca aceste raze nu se ntlnesc dect daca sunt

prelungite(spre stnga)

CONSTRUCIA DE IMAGINI N LENTILE DIVERGENTE

NU are importan unde este plasat obiectul fa de lentila divergent Imaginea este virtual, micorat i dreapt

obiect

Y1

imagine

Y2

Fo

-X1

Fi

-X2 Imaginea este virtuala pentru ca se formeaz la intersecia unei raze cu o prelungire de raz

CUM FUNCIONEAZ APARATUL FOTO DIGITAL ?

Dei digital, acesta are multe n comun cu aparatul de fotografiat analogic, cu pelicul.

Folosete obiective, sisteme de obturare, vizoare i sisteme de focalizare.

Se difereniaz prin modul n care capteaz, memoreaz i prelucreaz imaginile fotografice. Aparatele foto digitale folosesc senzori de imagine pentru memorarea iniial a imaginii. Senzorul de imagine realizeaz transformarea imaginii ntr-un semnal electric ce este, la rndu-i, transformat ntr-un semnal digital, prin intermediul cruia informaia este nmagazinat pe un mediu de stocare (card de memorie).

Microscopul electronic

Microscopul electronic foloseste electronii in loc de lumina zilei pentru a produce imagini marite ale unor obiectelor. Oamenii de stiinta folosesc microscopul electronic in diferite domenii de cercertare incluzand medicina, biologie, chimie, metalurgie, entomologie (studiul insectelor) si fizica.

Inca din 1930 cand a fost folosit pentru prima data microscopul electronic a revolutionat studiul structurilor microscopice si al suprafetelor.

Microfotografii realizate la microscop

Microfotografia Unor alge Microfotografia Particulelor de polen

Microfotografia laptelui

Microfotografia Unor microbi

Microfotografia Cristalelor de zahar

Primul microscop electronic a fost construit n 1931 de ctre inginerii germani Ernst Ruska i Max Knoll.