De Mitrut Stanoiu in Educatie antreprenoriala , 01.07.

2011

Cunosc cteva persoane care au strns suficieni bani pentru a -i ncepe fr probleme o afacere decent. Au preferat ns s-i foloseasc ca avans pentru a-i lua o main nou. Restul sumei necesare a fost luat prin credit bancar. Acetia au realizat dup cteva luni c nu au destui bani (efortul de a -i plti ratele lunare fiind din ce n ce mai mare) valoarea real a mainii lor scade mult mai repede dect s -au ateptat. Peste bucuria de a conduce o main nou s-au suprapus acum impozitul, asigurrile, consumabilele, combustibilul. Care a fost greeala ? E simplu: acetia au achiziionat un pasiv (un devorator de bani). Pasivul nu aduce bani n buzunarul tu, ci i scoate. n acest fel realizezi ce anume ai achiziionat. Problemele financiare ale oamenilor pe care eu i cunosc au urmtoarele surse: - lips educaiei financiare: acetia sunt adepii ideii muncesc pentru bani i pot cumpra ce vreau cu ei i nu al conceptului banii lucreaz pentru mine - cheltuiesc ct ctig i mi doresc totul n acest moment. Este foarte bine tiut cazul c o mrire de salariu atrage dup sine o noua rat sau achiziia unui nou pasiv. Un angajat cu salariu mare i va dori s triasc n lux. Altul cu un salariu dublu i va dori un confort i mai mare, salariul sau fiind cheltuit pe pasivele alturi de care s-a obinuit s triasc. Angajatul devine n acest caz un sclav foarte bine pltit. Sclavul banilor este cel care muncete pentru bani, indiferent de ct de mult ctiga ct timp i cheltuiete exclusiv pe pasive. Investiia n pasive = lipsa timpului liber (resursa irecuperabile) + sntate precar n timp Activele sunt sursele generatoare de bani, reprezint ceva -ul care aduce bani n buzunarul tu. Desigur, este imposibil s cumprm exclusiv active. Important este s meninem un echilibru ntre achiziia de active i cea de pasive. Ideal este achiziia mai nti a activelor pentru a avea o surs de venit pentru pasive. Foarte probabil, dac ai ajuns pe aceast pagin ai u n calculator care-i aparine. Gandidu-te la el n prisma celor scrise mai sus poi remarca cu uurin c el este un pasiv ct timp nu -i produce bani. n

realitate el poate fi transformat ntr-un excelent activ cu foarte mare uurin aa cum i eu fac a cest lucru. O cas sau o main poate trece cu uurin din categoria pasivelor n cea a activelor dac este nchiriat. O firm este un excelent activ pentru proprietarul ei. Exemple de active: Activele reale se mpart n mai multe categorii: 1. Afacerile ce nu presupun prezena proprietarului. Sunt conduse de alte persoane. Dac proprietarul ar trebui s munceasc acolo, n-ar mai fi o afacere, ci o slujb. 2. Aciuni. 3. Obligaiuni. 4. Fonduri mutuale. 5. Venituri ce genereaz proprieti imobiliare. 6. Depuneri. 7. Drepturi de autor de pe urma proprietilor intelectuale cum ar fi muzic, scenarii, brevete. 8. Orice altceva care are valoare, produce venit sau crete ca valoare i este oricnd vandabil. Tu cte active ai achiziionat n ultimul an ? Dar n ultimii 5 ani ?
De Mitrut Stanoiu in Ponturi , 23.07.2011

1. Trebuie s fii mereu pregtit pentru cel mai ru scenariu posibil 2. Cel care ctig mult mai mult dect tine acum nu este i cel care ctig cei mai muli bani pe termen lung 3. Cel care are succes aparent continuu nu este i cel face cei mai muli bani pe termen lung 4. Stabilete-i un obiectiv financiar care pare profitabil, nu unul care pare mai puin riscant 5. Asigur-te c ai banii pentru afacerile n care vrei s intri i pentru riscurile pe care i le asumi continuand ceea ce ai nceput 6. Risc doar cu valoarea cu care i permii s pierzi

7. Nu uita c exist alternan ntre succes i eec. Important este catigul pe termen lung 8. Nu uita c lucrurile cu adevrat importante n via nu sunt legate de bani 9. Pentru c ie nu-i place s fii pclit, nu face asta nici altora ! Orice aciune a ta are efect de bumerang n timp. Comand servicii i produse doar dac ai o acoperire real pentru acestea (bani n cont). 10 . Lucreaz la afacerea ta i nu n ea ! Nu te identifica cu propria ta afacere ! Dac i-a plcut articolul nscrie-te gratuit n Club AfaceriPe.Ro i distribuie n diversele medii de socializare acest material.
De Mitrut Stanoiu in Educatie antreprenoriala , 01.06.2011

Trim n lumea reelelor ! Un excelent om de vnzri m-a fcut s realizez acest lucru. Mi-a spus doar gndete-te i o s vezi c aa este ! S facem acest exerciiu mpreun i apoi s-l asociem cu Parabola conductei. Imagineaz-i urmtorul scenariu: Dimineaa te trezeti i primul lucru pe care-l faci este s foloseti reeaua de electricitate i cea de apa a locuinei tale. Pe parcursul zilei foloseti mai multe reele diferite: cea de gaze, de Internet, de telefonie mobil, de radio / Tv. Mergi s mnnci la un fast food aparinnd unei anumite reele, alimentezi maina de la una din pompele unei reele de carburant, foloseti serviciile uneia din ageniile bancare organizat tot sub forma unei reele. i acestea sunt doar cele mai banale exemple. Pune-i o singur ntrebare: ce au n comun proprietarii acestor mari reele de consum ? Nu, nu banii, ci modul n care acetia i-au fcut ! i-au dezvoltat propriile reele aductoare de venit pasiv. Cu ceva timp n urm am fost ntrebat care este pentru mine afacerea ideal. Am rspuns acelai lucru pe care-l spun i acum: una sau mai multe afaceri online care s comercializeze bunuri intangibile n mod automat, fr c prezena mea s fie una obligatorie i care s -mi ofere o via generatoare de timp, bani i sntate. Suficieni bani care s-mi permit achiziionarea altor active. Rolul acestui site este tocmai acela de a ghida ct mai muli tineri s dein propriile reele i s ias din rolul de a fi exclusiv simplii consumatori ai altor reele. Oamenii pot strnge muli bani, dar nu pot genera mai mult timp cu ei. Cantitatea de bani pe care o avem poate fi controlabil, ns nu i timpul (nu putem avea zile mai mari de 24 de ore, cum nu putem s ne petrecem timpul muncind 24 ore/zi). Chiar dac teoria de mai sus este regsit n mai toate prezentrile sistemelor MLM, nu mi -am propus s recomand n acest articol o astfel de companie. Consider c teoria poate fi generalizat i n cazul afacerilor non MLM. Acest lucru o s-l demonstrez pe viitor. i acum Parabola conductei: Din nou o chestiune de decizie: alegi s ai propria reea sau s fii exclusiv consumatorul altor reele ?
De Mitrut Stanoiu in Dezvoltare , 15.07.2011

De cele mai multe ori, atunci cnd ne dorim s realizm mai mult tindem s muncim mai mult. Ne simim frustrai i descurajai c de cele mai multe ori pe lng cele 200 de probleme pe care le avem mai intervin nc 354,7 alte probleme (glum!) care ne ngreuneaz situaia. Avem iluzia c cele 24 de ore ale zilei ne sunt insuficiente i nu nelegem succesul altora (dei acetia beneficiaz de acelai timp). Exist mii de cri referitoare la time management, ns eu cred cu trie c nu putem gestiona ceva ce nu putem controla. Ce putem face pentru a obine totui rezultate mai mari cu efort mai mic ntr -un timp mai scurt ? Una din principalele aptitudini pe care o putem cultiva n atingerea scopului propus este prioritizarea corect a activitilor. tiu c va este aproape imposibil s concepei lumea actual fr telefoane mobile inteligente, sms -uri, televiziune HD, Facebook, Twitter, email, blog-uri etc ns tocmai acest mediu n care trim constituie mediul propice pentru a fi reactivi. ntreprindem activiti reactive (ca cele de mai sus) atunci cnd reacionm la stimuli externi (reelele de socializare, Tv-ul etc) sau altfel spus cnd acionm conform agendelor altora (te uii pe canalul Tv X pentru c sigur aa i-a dorit proprietarul acelei televiziuni, acest fapt nefiind deloc o pur ntmplare). Idealul pentru noi (ca viitori antreprenori) este s ntreprindem ct mai multe activiti proactive (aflate pe propriile noastre agende). n EFICIENA N 7 TREPTE SAU UN ABECEDAR AL NELEPCIUNII Stephen R Covey a elaborat o matrice n funcie de importana i urgena activitilor .

Cadranul 1 este cel al activitilor importante i urgente. Aici sunt incluse contractele (prin faptul c au deadline-uri), problemele urgente sau de tip criz. Cadranul 2 este specific activitilor importante i nonurgente aa cum sunt sistematizarea, planifcarea, dezvoltarea profesional sau personal dar i relaxarea, refacerea. Cadranul 3 este cel al activitilor neimportante dar urgente: majoritatea telefoanelor primite, a mailurilor la care gsim timp s rspundem dei avem altceva mai important de fcut n general al ntreruperilor. Se spune c dup ce primim un telefon n timp ce lucrm avem nevoie de un timp de aproximativ 15 minute pentru a ne reveni la nivelul iniial de concentrare (nu m refer c culesul porumbilor alt glum). Cadranul 4 este cel mnctor de resurse cum mi place mie s-i spun cel al activitilor neimportante i nonurgente. Exemplul cel mai relevant este pierdutul timpului total aiurea la Tv sau pe Internet. Precizri: 1. Cine vrea o via prosper trebuie s minimizeze activitile din cadranul 3 i s le elimine TOTAL pe cele din cadranul 4. 2. Gndete-te dac tu ai aloca 2 ore zilnic (n locul privitului la tv) dezvoltrii tale personale n scopul de a deveni bogat (material i spiritual). Ce s -ar ntmpla dup o luna, 6 luni, 1 an ? Dar dup 5 ani ? 3. A nu se confunda relaxarea din cadranul 2 cu pierderea de timp din cadranul 4. Exist i posibilitatea evident de a te relaxa la TV dar nu atunci cnd prioritar este un proiect inclus de tine n mod contient n cadranul 4. Cnd faci totui asta nseamn c evii s faci de fapt acel lucru. 4. Relaxarea nu se face n mediul n care munceti. Eu nu cred n relaxarea oamenilor care muncesc pe Internet iar pauzele i le petrec n acelai mediu virtual. Este ceva mai bine s ias la aer Ideal este deci s ne petrecem timpul avnd activiti ce se pot ncadra n cadranele 1 i 2. Cadranul 2 este clar cel al indivizilor proactivi, al investitorilor n general (sub 5% din populaie regsim aici deoarece aceste activiti sunt de cele mai multe ori considerate dificile). Scopul acestui site este de a sprijini n timp ct mai multe persoane s ntreprind activiti proactive, s obin un plus de bani, timp i sntate i s se ndrepte ctre cadranul investitorilor (o s revin asupra subiectului). Dac i-a plcut articolul nscrie-te gratuit n Club AfaceriPe.Ro i distribuie n diversele medii de socializare acest material.
De Mitrut Stanoiu in Educatie antreprenoriala , 10.07.2011

..aa cum nici visele nu sunt ! Cum crezi c poi obine ceva important n via fr a avea obiective / vise ?

O regul de aur a vieii i implicit a afacerilor este s NU rzi de obiectivele / visele altora, orict de puerile, aberante sau imposibil de realizat i pot prea. Gndete -te doar la spotul Tv care se ncheie cu motto-ul cum poi s-i ndeplineti visele dac nu visezi ?! De zeci de ori am auzit spunndu-se n jurul meu a vrea s am o afacere dar nu tiu cu ce s ncep. Am decis s v prezint o reet simpl ce ne ajut s ne definim un obiectiv critic / vis: 1. Alege obiectivul pe care vrei s-l atingi. Cel mai important din ele ! Unul i doar unul ! intete ct poi de sus ! Scrie-l ! Ideal este ca acesta s fie unul tangibil, msurabil, concret, detaliat. 2. Scrie-i perioada de timp n care vrei s atingi acest obiectiv. Include acest obiectiv n categoria lucrurilor importante i non urgente. Dozeaz-i energia inteligent i canalizeaz-o spre atingerea obiectivului critic. Recitete frecvent obiectivul propus. 3. Atinge-i obiectivul critic scris. E foarte important s savurezi momentul printr-o petrecere, i poi oferi un premiu, cadou sau orice bucurie n scopul autorecompensei. Nu-i alege obiectivul de a deveni bogat pentru c nu-l vei atinge niciodat sau probabilitatea s se ntmple acest lucru este extrem de mic. n realitate, antreprenorii adevrai au dou obiective: unul personal i altul de business, motorul energiei pentru obiectivul de business fiind cel personal. Acetia au o viziune personal i un obiectiv critic. Viziunea personal se refer strict la modul n care acetia i triesc viaa (nivel de confort, prosperitate, sntate etc), obiectivele critice fiind cele care asigur resursele necesare satisfacerii viziunii personale. n concluzie, scopul unei afaceri nu este acela de a deveni bo gai prin intermediul acesteia, ci acela de a ne transforma via conform viselor noastre. Ca viitor om de afaceri trebuie s visezi i s-o faci la fel de uor precum i asiguri oxigenul prin respiraie.. Este dreptul tu din natere s fii bogat, noiunea de bogie incluznd att latura spiritual ct i financiar, aa cum este dreptul tu acela de a visa. Si tu ai libertatea de a visa ! Nimeni i nimic nu te poate opri s visezi !

o o o o o o o o o

Cum poti deveni periculos in fata concurentei prin furnizarea de UAU ! O explicatie pentru nu am bani Rezultate mai mari, cu efort mai mic intr-un timp mai scurt ! Reactiv vs. proactiv Incepe cu decizia de a avea propria retea ! 10 ponturi financiare Asumarea riscului de a esua O chestiune de decizie: cu sau fara bani Lansare Infoprenoriat pentru bogatie Despre taria psihica in afaceri De Mitrut Stanoiu in Educatie antreprenoriala , 23.07.2011

n unul din materialele trecute vorbeam de faptul c Thomas Edison a euat de peste 1000 de ori ncercnd s creeze becul electric. Pornind de la aceast realitate el afirma: Eec dup eec, mi-am croit drumul ctre succes. Ghandi spunea: Mai nti te vor ignora, apoi vor rde de tine, apoi i se vor opune, iar apoi vei ctiga. Nu ntmpltor, proverbul acela din strbuni spune c un pas n (ms)dos este in realitate un pas nainte. Scurta poveste de mai jos sper s v ajute s meditai cel putin cteva secunde la ideea de mai sus: ntr-o bun zi, mgarul unui ran czu ntr-o fntn. Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore ntregi, n timp ce ranul cuta s vad ce e de fcut. Pn la urm, ranul hotr c mgarul i-aa era btrn, iar c fntna, oricum secat, tot trebuia s fie acoperit odat i-odat. El a ajuns la concluzia c nu mai merit osteneala de a-l scoate pe mgar din adncul fntnei. Aa c ranul i chem vecinii, ca s-i dea o mn de ajutor. Fiecare dintre ei apuc cte o lopat i ncepu s arunce pmnt nuntrul fntnei. Mgarul pricepu de ndat ce i se pregtea i se puse i mai tare pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, dup cteva lopei bune de pmnt, mgarul se potoli i tcu. ranul privi n adncul fntnei i rmase uluit de ce vzu. Cu fiecare lopat de pmnt, mgarul cel btrn fcea ceva neateptat: se scutur de

pmnt i pea deasupra lui. n curnd, toat lumea fu martor cu surprindere cum mgarul, ajuns pn la gura fntnei, sri peste ghizduri i iei frematand.. Viaa te poate arunca i peste tine cu pmant i cu tot felul de greutati ins, secretul pentru a iei din fntn este s te scuturi de acest pmnt i s-l foloseti pentru a urca un pas mai sus. Fiecare din greutile noastre este o ocazie pentru un pas nainte. Putem iei din adncurile cele mai profunde dac nu ne dm btui. Trsturile nvingtorilor n afaceri sunt unele dobndite, iar tria psihic este una din ele. Nu ne natem cu aceasta dar o putem dobndi prin dorina de a ne atinge obiectivele si prin educaie. Dac i-a plcut articolul nscrie-te gratuit n Club AfaceriPe.Ro i distribuie n diversele medii de socializare acest material. o o o o o o o o o
10 ponturi financiare Incepe cu decizia de a avea propria retea ! Asumarea riscului de a esua Obiectivele critice nu sunt negociabile O chestiune de decizie: cu sau fara bani O explicatie pentru nu am bani Cum poti deveni periculos in fata concurentei prin furnizarea de UAU ! Rezultate mai mari, cu efort mai mic intr-un timp mai scurt ! Reactiv vs. proactiv Lansare Infoprenoriat pentru bogatie Trimite pe:

Nea Costache25.07.2011

Interesanta pilda cu magarul!

Nume Email Website

Comentariu
Trimite

De Mitrut Stanoiu in Dezvoltare , 04.07.2011

Randy Gage nu ntmpltor i-a ales titlul unei cri: De ce s fii FRAIER, BOLNAV I FALIT i cum s ajungi DETEPT, SNTOS I BOGAT ! Alegerea i aparine fiecruia. Aa cum spuneam ntr-un material anterior ne natem cu dreptul de a fi sntoi, destepi i bogai. Problema este c muli dintre noi i pierd pe drum acest drept. Factorii principali sunt educaia, mediul, poate experiena de via. Aud destul de des scuza nu am bani. n realitate, oamenii au dou mari probleme legate de bani: Trebuie s recunoatem c aproape oricine are bani. Sunt extrem de puine persoane care nu au bani (a se citi nu au deloc). Real este situaia n care banii sunt insuficieni. Este mult mai corect dac n dialogul cu partenerii de discuie folosii n loc de asocierea de cuvinte nu am bani pe aceasta: nu am bani suficieni. Da, poate muli zmbesc ironic. Aceast poate fi o problem la fel de mare i apstoare ca cea legat de banii insuficieni. Tot adevrat este c numrul persoanelor ncadrate aici este de doar cteva procente. Desigur, muli o s rmn n prima categorie. Pentru c asta au decis. Rmn adepii banilor n exces care au de parcurs civa pai de baz indiferent de mprejurrile prin care o s treac: Pasul 1. Chiar vrei s devii bogat / milionar ? Aceast dorin trebuie OBLIGATORIU s coincid cu valorile i credinele tale ! Pasul 2. Bogia trebuie s vin din interior. Imaginai-v c trii n abunden Fr vise, imaginaie, bogie spiritual este greu de ajuns foarte sus. trebuie s credei acest lucru. Pasul 3. Cheltuii mai puin dect ctigai pai a. Pltete-te ! 10% din ceea ce mai ctigi transfer-i ctre un cont de mici investiii : !

b. Transform toate crile de credit n cri de debit cu excepia uneia. (astfel nu te poi ndatora) c. Triete din ceea ce a rmas. Pasul 4. Cu acel surplus de 10% poi face investiii care s aduc minim 10% ctig. Hansen i Allen n Milionar la minut spuneau: Nu e nevoie dect de un minut pentru a v hotr s devenii milionar. Nu e nevoie dect de un minut pentru a v imagina c suntei milionar. Nu e nevoie dect de un minut pentru a economisi bani. Nu e nevoie dect de un minut pentru a investi bani.
De Mitrut Stanoiu in Dezvoltare , 07.07.2011

Riscm sistematic, periodic sau nu riscm deloc blocndu-ne mentalul n zona de confort ? Eu am ales prima variant. Sunt convins c muli dintre voi ai observat c n faa situaiilor riscante acionai optim, acestea fiind extrem de motivante. Riscul se poate solda cu 2 rezultate: succes sau eec. Unul din secretele oamenilor de succes este faptul c iau n calcul eecul ca o component indespensabila a afacerilor. Ca s nelegi foarte bine cele 3 noiuni (eec, succes, zon de confort) sper s te ajute urmtorul exemplu: Gndete-te la un pendul aflat n repaus. n momentul n care acesta se mic n partea dreapt ai succesul, curajul, atitudinea pozitiv, iar n stnga ai eecul, frica ..

Pendularea ntre partea stnga i cea dreapt este inevitabil. Practic, un succes mare nu se poate obine fr a avea eec. Este imposibil s ai succes la infinit, cum este imposibil s ai doar eec. Perseverena este cheia succesului. O zona de confort limitat nu aduce nici succes spectaculos, dar nici eec aceasta fiind zona preferat de majoritatea angajailor pe care-i cunosc. Sigurana zonei lor de confort este dat de salariul pe care -l ctig de la o persoan al crui succes cu siguran este mai mare, deoarece a fost con dus spre acesta de experiena mai multor eecuri. tiai c Thomas Edison a euat de peste 1000 de ori ncercnd s creeze becul electric ? Doar experiena i lucrurile nvate n cele peste 1000 de euri avute au contribuit la succesul sau. i eu am fost pus de foarte multe ori n afacerile dezvoltate n faa foarte multor eecuri. Doar tii vorba popular: pn nu dai cu capul de pragul de sus Gndete-te la miliardarii planetei care de multe ori au avut datorii enorme i au putut reveni n for. Oare de ce ? Cum ? Care a fost secretul ? Probabil n cazul lor au fost mai multe secrete, dar, cu siguran, perseverena i tria psihic i-a pus puternic amprenta. Nu uita c din aceste eecuri este extrem, dar EXTREM de important s nvei i s mergi mai departe. Dac te plngi c ai avut un eec i/sau renuni ai adoptat rolul de VICTIM. Important: Un nvingtor nva, o victim acuza. Asumarea riscului de a eua este un alt secret al succesului n afaceri. n cazul tu, care a fost cel mai mare eec din punct de vedere profesional ? Dar succes ? Ct de mare este zona ta de confort ?

De Mitrut Stanoiu in Educatie antreprenoriala , 14.08.2011

Strategia excelenei este aplicarea sistematic n afacerea ta a unei filozofii att de puternice nct nimic nu te mai poate opri. O putem aplica n mod sistematic i tiinific pentru a crea un business remarcabil. nelegerea acesteia n viziunea, misiunea, marketingul, cultura, managementul, comunicarea i n toate compartimentele business-ului tu (tangibile sau intangibile) i poate da un avantaj ce te poate face periculos pentru concuren. Cheia strategiei excelenei este s ai o viziune mult mai mare pentru clienii, partenerii, furnizorii ti (pentru toat lumea cu care afacerea ta intr n contact) dect propria lor viziune. Rolul tu n business nu este deci acela de a te concentra pe ceea ce poi extrage dintr -o relaie, ci pe ce anume poi oferi acelei relaii. Obiectivul meu n cazul AfaceriPe.Ro a fost acela s ofer cititorilor acestui site sfaturi, s mprtesc cu alii din experiena i cunotinele mele. Un exemplu de aplicare al strategiei excelenei este acela de a recomanda cnd un client apeleza la tine chiar produsele sau serviciile concurenei dac acestea nu pot fi furnizate de tine sau dac ele nu se preteaz dorinelor / expectanelor clientului. Mult mai simplu: Strategia excelenei presupune nlocuirea n totalitate a perspectivei EU i nlocuirea ei cu perspectiva TU. n excelenta carte a lui Tony Hsieh Cum s livrezi fericire Calea ctre profituri, pasiune i scop acesta prezint un set de 10 valori ce ineau de cultura afacerii sale. De precizat c autorul este dezvoltatorul zappos.com afacere vndut dup 10 ani de la nfiinare cu 1,2 miliarde de dolari ctre Amazon. Interesant c prima din valorile cunoscute de toi angajaii si era aceea de a oferi UAU prin servicii (component a strategiei excelenei). i mai interesant este c acel set de valori nu erau aplicabile doar n afacerea sa, ci i n viaa oricrei persoane. Erau efectiv principii de via.

Orice aciune a noastr n viaa de zi cu zi sau n afaceri merit fcut cu UAU UAU este un cuvnt pe ct de simplu pe att de greu de obtiut de la cei cu care relaionm.

UAU-ul se obine aplicnd inovativul i neconvenionalul. Trebuie s -i oferi celui cu care relaionezi o viziune mai mare dect propria lui viziune. Orice aciune a ta trebuie s aib un puternic efect emoional asupra receptorului (suficient de mare nct s exclame UAU !). Afacerile obinuite se pierd n banal i nu pot depi un anumit nivel. Scopul acestui material este s te fac s te ntrebi care sunt lucrurile pe care le poi schimba n munca, n atitudinea ta pentru a oferi UAU celor cu care relaionezi. Trezete-te i ntreab-te care este acel 1% pe care l-ai schimba n bine n viaa ta pentru a putea s furnizezi UAU !

Dac i-a plcut articolul nscrie-te gratuit n Club AfaceriPe.Ro i distribuie n diversele medii de socializare acest material.
De Mitrut Stanoiu in Ponturi , 23.07.2011

1. Trebuie s fii mereu pregtit pentru cel mai ru scenariu posibil 2. Cel care ctig mult mai mult dect tine acum nu este i cel care ctig cei mai muli bani pe termen lung 3. Cel care are succes aparent continuu nu este i cel face cei mai muli bani pe termen lung 4. Stabilete-i un obiectiv financiar care pare profitabil, nu unul care pare mai puin riscant 5. Asigur-te c ai banii pentru afacerile n care vrei s intri i pentru riscurile pe care i le asumi continuand ceea ce ai nceput 6. Risc doar cu valoarea cu care i permii s pierzi 7. Nu uita c exist alternan ntre succes i eec. Important este catigul pe termen lung 8. Nu uita c lucrurile cu adevrat importante n via nu sunt legate de bani

9. Pentru c ie nu-i place s fii pclit, nu face asta nici altora ! Orice aciune a ta are efect de bumerang n timp. Comand servicii i produse doar dac ai o acoperire real pentru acestea (bani n cont). 10 . Lucreaz la afacerea ta i nu n ea ! Nu te identifica cu propria ta afacere ! Dac i-a plcut articolul nscrie-te gratuit n Club AfaceriPe.Ro i distribuie n diversele medii de socializare acest material.

TREI DECIZII FINANCIARE IN MOMENTE EMOTIONALE

10/04/2009 Luca Dezmir Bani, Educatie financiara, Relatii When you think about it, three of our biggest financial decisions in life are made at times of peak emotional excitement: deciding to get married, buying a home, and having kids. Daca te gandesti, trei dintre cele mai mari decizii financiare din viata sunt luate in timpuri de mare incarcare emotionala: decizia de a te casatori, de a cumpara o casa si de a face copii. Robert Kiyosaki

Ieri am citit un articol deosebit de interesant, scris de unul dintre mentorii mei, Robert Kiyosaki. Un pasaj mi-a atras atentia imediat. Este cel pe care vi l-am redat mai sus.

La o privire superficiala, afirmatiile par cel putin 66.66% gresite:

Casatoria este una dintre deciziile majore pe care le luam in viata, care ne afecteaza mai ales la nivel emotional. Fie ca e vorba de situatia in care ai gasit iubirea vietii si omul langa care te simti cu adevarat implinit, fie ca te-ai legat de cineva pentru ca apoi sa gusti esecul nepotrivirii si amaraciunea divortului, acest lucru iti va produce trairi intense. Acestea nu par sa aiba nimic de-a face cu financiarul (am omis inadins situatia casatoriei din interes financiar pentru ca nu la ea se refera Kiyosaki).

Copiii la fel. Apar fie din iubire si dorinta de implinire a cuplului, fie din impulsul de moment al atractiei carnale, care ne face sa uitam de precautiuni si de calcule facute la rece.

Cu casa este clar, aici e o decizie a carui aspect financiar e foarte vizibil. E adevarat, ea este luata de cele mai multe ori dintr-un impuls emotional, fie din necesitatea de a te desprinde de

parinti, fie ca e vorba de nevoia protejarii urmasilor (apare un copil iar casa in care sta cuplul nu este suficient de mare pentru noua configuratie familiala). O tinta din trei. Oare sa fie asa?

Casatoria
Aproape anecdotic: in momentul in care am un/o pacient(a) tanar(a), necasatorit(a), care are de facut tratamente si lucrari protetice extensive si ezita, obisnuiesc sa-i spun: Draga, acum e momentul sa-ti faci dintii. Esti tanar(a), probabil o sa te casatoresti in curand, poate apare si un copil. O sa vezi, banii o sa se duca rapid pe chestii mult mai presante iar dintii tai o sa fie lasati la urma pe lista de prioritati. Crede-ma, am o varsta la care am trecut prin asta.

Cei care sunt casatoriti pot sa certifice:

o o

nunta, cu alaiul aparent interminabil de cheltuieli; dupa nunta, problema casei fie ca stati in chirie, fie va cumparati o casa, trebuie sa scoateti bani (sau sa luati un credit);

de-acum sunteti la casa voastra toate ideile de amenajare pe care le-ati visat o sa ve indemne sa cheltuiti (bani);

dincolo de amenajare sunt cele necesare traiului zilnic, de la tacamuri si oale si pana la mobila si electrocasnice;

masina aproape ca devine necesitate pentru deplasari rapide, transportul diferitelor lucruri legate de casa, concedii sau statut social (credit).

Hm, nu-i asa ca v-ati schimbat parerea? Casatoria nu mai pare acel lucru legat numai de emotii si sentimente, ci presupune o lista consistenta de cheltuieli. Aveti o situatie financiara care le poate sustine?

Copiii
Copiii apar mai ales din instinctul nestavilit al femeii de a procrea, de a avea un copil. Fie ca se manifesta ca instinct sexual primar (la femeile tinere, care nu vor sa aiba deocamdata un copil), caz in care vorbesc

instructiunile genelor si pulsiunile hormonale, fie ca este o constientizare a femeii care se apropie de 30 de ani ca ceasul biologic ticaie si e cazul, femeia reprezinta principalul motiv pentru care specia noastra se perpetueaza.

Chiar daca nu ne place, noi, barbatii, avem un rol important dar strict secundar.

Sentimente si pasiuni, acestea sunt cauzele. Dar tabloul nu e complet:

o o o o o o o o o o o o

gasirea unui medic obstetrician, controale regulate in timpul sarcinii (bani); alimentatie specializata si medicatie (vitamine, etc.) bani; cheltuieli legate de nastere (chiar daca nasterea e gratuita, oficial); trusoul nou nascutului (bani); mobila copilului (bani); lapte praf apoi mancare speciala pentru copii mici (bani); ustensile specifice, incepand de la biberoane pana la jucarii si carucior (bani); alte haine, cumparate la foc automat, pe masura ce copilul creste (bani); medicamente si tratamente medicale (bani); alte jucarii (bani); o casa mai mare (credit); mai are rost sa continui?

Kiyosaki a avut dreptate 100%: cele trei decizii importante din viata noastra, luate in timpuri cu mare incarcare emotionala, au o componenta financiara care este cel putin la fel de importanta.

De multe ori trecem cu vederea aceste aspecte. Nu ne gandim la ele sau nu ne gandim suficient de mult. Cel putin odata cu educatia, acest aspect nu este ignorat dar dimensiunile implicarii financiare sunt trecute cu vederea.

Ca sa vedeti ce vreau sa spun, cei care v-ati casatorit si/sau ati facut un copil, constienti de aspectul financiar, va rog sa-mi raspundeti la o intrebare:

Cati dintre voi, in calitate de cuplu sau viitor cuplu, v-ati asezat la masa intr-o seara linistita si, inainte de a lua deciziile de casatorie sau de a avea un copil, ati facut o lista cu aspectele pe care le-am enumerat mai sus si cu pretul atasat fiecaruia? Cati ati calculat un buget pentru aceste evenimente, pe primele sase luni dupa casatorie/aparitia copilului?

Cei care ati facut-o, va felicit.

Cand a fost cazul, eu n-am facut-o. Pe atunci eram un ignorant in domeniul finantelor personale, dar in acelasi timp ma consideram un intelectual plin de sine. Fumurile tineretii.

Pentru cei care n-au facut acest pas, e un subiect de meditatie. Pentru cei care l-au facut, trebuie sa se gandeasca la copiii lor care, inainte de a ajunge in aceasta situatie, trebuie informati.

Lucrurile importante din viata, cum sunt casatoria, aparitia unui copil si cumpararea unei case, se fac in timpuri de mari intensitati ale trairii emotionale. Dar in acelasi timp trebuie sa gasim ragazul de a analiza la rece, din punct de vedere financiar, consecintele acestor decizii. Pentru a nu fi prinsi intr-un vartej din care vom iesi cu eforturi, dupa ani si ani de zile.

Pentru cei care vor sa citeasca articolul din care am luat citatul, il pot gasi aici.

ROMAN SARAC, ROMAN BOGAT (I)

05/03/2010 Luca Dezmir Bani, Educatie financiara
In ciuda unei aparente prapastii financiare, intre romanul care imprumuta 1000 de lei ca sa-si cumpere un celular nou, de Craciun, si romanul care isi cumpara Rolls Royce Phantom cu 459.950 euro, exista o asemanare frapanta.

Romanul sarac ia credite cu DAE 200%

Intr-un articol foarte relevant pentru starea educatiei financiare in Romania (si nu numai), Cristian Orgonas ne prezinta evolutia fulminanta a creditelor la domiciliu care au inlocuit vestitul credit cu buletinul. Acestea au crescut, numai in cadrul unei firmei specializate in acordarea unor asemenea imprumuturi, cu 70% fata de anul trecut, numarul clientilor ajungand la 164.000.

Pentru cei care nu cunosc, creditul la domiciliu este:

un credit pentru care angajatul institutiei de credit non-bancare (asa se numesc ele) se deplaseaza la domiciliul clientului;

o o

un imprumut cu sume intre 1000 si 3000 de lei; DAE este de peste 200% (uneori pana la 500%), ceea ce inseamna ca se achita suma imprumutata de mai multe ori;

o o

un imprumut pe termen scurt, de pana la 56 de saptamani; se achita in rate egale.

Acest gen de produse financiare se acorda persoanelor sarace pentru ca au o situatie economica ce nu le califica pentru un imprumut bancar. In general, numarul de credite nereturnate este foarte mare, dar firma iese in profit pentru ca pierderile sunt recuperate din creditele care sunt returnate la care creditorul achita de mai multe ori suma imprumutata.

Romanul sarac accepta asemenea credite din mai multe motive:

o o

Bancile nu ii dau credit pentru ca situatia lui financiara este dezastruoasa. De cele mai multe ori romanul intreaba care este rata lunara pentru a vedea daca isi poate permite imprumutul, iar acest criteriu este singurul pe care il ia in considerare la luarea creditului;

Tinand cont de afirmatia de mai sus, romanul sarac nici nu calculeaza de cate ori plateste suma imprumutata. Oricum, chiar daca i se spune ce eDAE, nu stie despre ce e vorba si nu are curiozitatea sa intrebe (detalii despre DAE aici).

Romanul sarac ia asemenea credite pentru ca e sarac. Mai bine zis, e sarac pentru ca deciziile sale in domeniul finantelor personale sunt catastrofale, din lipsa de educatie si din lipsa dorintei de a se informa (educa).

Romanul sarac ia asemenea credite pentru ca profilul lui psihologic se bazeaza pe recompensa imediata: vede un lucru si vrea sa-l aiba, pe loc, indiferent de consecintele financiare ale acestei decizii. Daca are bani, cumpara chiar daca va renunta la mancare sau la plata intretinerii. Daca nu

are bani, se imprumuta, chiar daca va plati de mai multe ori suma imprumutata. De aceea e sarac, de aceea ia asemenea credite. Trecand in fuga peste elementele de mai sus, vei vedea ca de departe cea mai importanta cauza este recompensa imediata. Romanul sarac e sarac nu pentru ca nu are educatie, ci pentru ca nu are disciplina necesara pentru a fi chibzuit.

Nu e nevoie de educatie pentru a-ti da seama ce se intampla daca cheltuiesti mai mult decat castigi. Pentru aceasta constatare nu trebuie nici macar sa stii aritmetica pentru ca realitatea te invata direct: iti dai seama ca ai cheltuit prea mult in momentul in care ai bagat mana in buzunar si vezi ca e gol.

Cu alte cuvinte, romanul sarac nu e prost, ci pur si simplu nu se poate abtine sa cheltuiasca. Punct.

Voi analiza romanul bogat in articolul urmator.

Later edit
Dupa aparitia articolului, am primit de la managerul de comunicare al firmei care acorda creditele de care vorbeam, un email. El se referea, intre altele, la valoarea restituita in cadrul unui imprumut. Iata fragmentul:

este adevarat ca valoarea DAE a imprumuturilor [...] ia valori cu totul neverosimile, insa acest lucru tine de formula de calcul a DAE, care conduce la valori cu atat mai mari cu cat perioada de rambursare este mai scurta. De exemplu, pentru un credit [...] de 1.000 de lei, pe o perioada de 28 de saptamani, suma totala de returnat este de 1.590 lei, iar DAE 510%. Pentru acelasi imprumut solicitat pe o perioada de 42 de saptamani, suma totala de returnat ar fi 1738,8 lei, (DAE 341,2%), iar pentru 56 de saptamani, suma de returnat ar fi 1.836,8, iar DAE 248,04%. Asadar, DAE scade semnificativ odata cu prelungirea perioadei de creditare, desi costurile propriu-zise cresc. O DAE de 248,04% inseamna ca un client trebuie sa plateasca aproape de trei ori suma imprumutata? NU. Costul total este de 836,8 lei, ramane fix pe toata perioada imprumutului si este mentionat clar in contractul de credit.

Am sters din articol toate referirile legate de faptul ca persoana care imprumuta va restitui de mai multe ori suma imprumutata, ca urmare a unui credit la acea firma. Am facut aceasta afirmatie gresita deoarece nu am verificat detaliile imprumuturilor, bazandu-ma doar pe valoarea DAE.

De asemenea tin sa precizez ca la Institutiile Financiare Nonbancare care dau credite (cum este firma in discutie), apeleaza o paleta larga de persoane. Din informatiile pe care le detin, mare parte din acestea au o situatie financiara precara si se pot incadra in termenul generic de roman sarac.

o o

ROMAN SARAC, ROMAN BOGAT (II)

12/03/2010 Luca Dezmir Bani, Educatie financiara
In prima parte a articolului am abordat situatia romanilor saraci care, desi au probleme financiare (sau tocmai datorita acestui fapt), iau credite cu DAE peste 200%.

Pe cealalta parte, avem romani bogati care isi cumpara masini de sute de mii de euro, in leasing. De ce? Pentru ca pot! Pot in momentul in care incep leasingul. Mai pe urma, vad ei. Dupa un timp, daca nu mai pot, sunt nevoiti sa renunte la leasing, la masina si sa piarda banii pe care i-au platit pana atunci catre firma de leasing.

Daca faci o comparatie intre romanul sarac, care ia credite cu DAE 200% si romanul bogat care ia in leasing masini de top ca sa se dea rotund, vezi ca ei au asemanari frapante, in ciuda diferentei sumelor pe care le invart printre degete:

fac cumparaturi care depasesc capacitatea rulajului financiar propriu (romanul sarac se imprumuta, romanul bogat ia in leasing);

o o o o

fac cumparaturi pentru imagine; fac cumparaturi pentru a parea mai bogati decat sunt; merg pe ideea: o viata am si trebuie sa ma simt bine; in momentul in care iau creditul, se bazeaza pe faptul ca situatia lor financiara se va mentine sau se va imbunatati.

In ianuarie acest an, firmele de leasing aveau in parcul lor auto intre 10.000 si 15.000 de autoturisme returnate (sursa). Dar cel mai hazliu este sa te uiti la masinile din varful gamei (sursa), prezente in aceasta categorie:

o o o o

Rolls Royce Phanton 459.950 euro; Lamborghini Gallardo 175.000 euro; Bentley Continental GTC 145.900 euro; Mercedes Benz CL 115.000 euro.

Nu conteaza numarul banilor din buzunar atunci cand iei decizii financiare proaste. Indiferent daca cumperi de 200 de euro sau de 200.000 de euro, cand o faci pe credit si nu esti in stare sa-l platesti, ai dat-o in bara. Desigur, pierderile sunt mai mari in al doilea caz, dar greseala e aceeasi.

Daca tragi linie, vei vedea ca romanul sarac si romanul bogat fac parte din aceeasi specie: sunt persoane care nu se pot abtine sa cheltuiasca peste puterile lor financiare si o fac numai pentru a se simti bine sau pentru a impresiona pe cei din jur.

Romanul bogat nu e adevaratul roman bogat. Sunt o multime de romani care au averi de zeci de milioane de dolari, care nu apar pe la TV sau prin presa si nu conduc masini de sute de mii de euro. Ei sunt persoane care nu simt nevoia sa epateze, care nu considera ca sunt bogati doar atunci cand si cei din jur stiu ca ei sunt bogati.

Bogatia nu se afla in posesiunile materiale ci in altceva, dincolo de palpabil. Este o lectie pe care putini oameni o invata si mult mai putini o aplica in aceasta viata.

P.S. Nu romanii au inventat roata. Citeste acest articol pentru a vedea ca americanii au aceleasi probleme (articol in limba engleza).

o o

Cc: DAE sau tenebrele formulelor matematice bancar

13 JULY 2009 4 COMENTARII ARTICOL SCRIS DE LUCA DEZMIR

Iti multumesc pentru vizita! Daca ai ajuns pentru prima data pe Milionarul Mioritic iti recomand sa descarci gratuit cartea electronicaControleaza banii...sau ei te vor controla pe tine, care iti spune ce sa faci pentru a-ti imbunatati relatia ta cu banii.
Powered by WP Greet Box WordPress Plugin

inShare

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro By making the simple complex, the financial world sounds intelligent and makes you feel stupid when it comes to money. When you feel stupid, it is easier to take your money. The Conspiracy Of The Rich, Robert Kiyosaki Transformind lucrurile simple in ceva complex, lumea financiara foloseste un limbaj inteligent care te face sa te simti prost, cind vine vorba de bani. Cind te simti prost, e mai usor sa iti ia banii.

Ce inseamna DAE?
Conform sondajului de opinie pe care il poti gasi pe site-ul bugetulfamiliei.ro, doar 29% din cei care au participat stiu raspunsul corect (Dobinda Anuala Efectiva). Oare citi dintre acestia stiu, cu adevarat, ce inseamna DAE? Am vrut sa scriu mai demult despre subiectul DAE. Faptul ca o fac acum se datoreaza unui articol scris de Cristian Orgonas, care relateaza cazul unei institutii financiare non bancare, care da credite cu DAE 437%. Este vorba despre un credit la care, pentru cei 1000 RON primiti, trebuie sa dai inapoi in rate saptamanale de 57.8 RON, 1502.8 de RON in 6 luni. Imediat dupa aparitia articolului, o mina de vajnici cititori revoltati l-au acuzat pe autor ca furnizeaza date gresite, ca nu stie sa calculeze, ca e un amator care scrie dupa auzite, etc. Din pacate pentru cei care iau creditul, calculul DAE era corect, pentru ca DAE nu e dobanda obisnuita, ci un coeficient mai complex, care ia in calcul, printre altele, si perioada de timp in care se returneaza creditul. DAE este reglementat de legea 289/2004, pe care o puteti citi aici. In aceasta lege se da formula de calcul a DAE si exemple practice. Pentru curiosi, iata formula:

K=m

K'=m'

___ \ K=1 unde

A(K)

___ /__ K'=1

A'(K') ------------(1 + i)^t(K')

------------- = \

/__ (1 + i)^t(K)

K = numarul de ordine al unui imprumut; K' = numarul de ordine al unei rambursari sau al unei plati a cheltuielilor;
A(K) = valoarea imprumutului pentru numarul de ordine K; A(K) = valoarea unei rambursari sau a unei plati a cheltuielilor pentru numarul de ordine K; SUMA = semnul care indica o insumare; m = numarul de ordine al ultimului imprumut; m = numarul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plati a cheltuielilor; t(K) = intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data imprumuturilor ulterioare de la nr. 2 la m; t(K) = intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data ratelor de rambursare sau a platilor cheltuielilor de la nr. 1 la m; i = dobanda anuala efectiva care poate fi calculata (fie algebric, fie prin aproximari succesive, fie printr-un program pe calculator) atunci cand ceilalti termeni ai ecuatiei sunt cunoscuti prin contract sau in alt mod.

Mai simplu, aceasta se poate calcula folosind functia XIRR (o varianta a Internal Rate of Return) din Excel, functie care se gaseste numai in pachetul aditional Analyst Toolkit. Iata ce spune un director de banca: DAE este o mare prostie. In primul rand, nici macar un angajat al bancii nu-l poate calcula daca nu are formula introdusa direct pe calculator, in fata. Apoi, DAE merge pe mai multe formule de calcul, cu plati egale sau inegale, si pe aproximari viitoare care pot sa nu corespunda deloc cu piata (sursa) Ca sa va bag si mai tare in ceata, va voi spune ca DAE se calculeaza diferit, de la o institutie financiara la alta, ceea ce a facut ca UE sa ceara uniformizarea modalitatii de calcul a DAE, uniformizare care va avea loc din 2010 (sursa) Transformind lucrurile simple in ceva complex, lumea financiara foloseste un limbaj inteligent si te face sa te simti prost, cind vine vorba de bani. Cind te simti prost, e mai usor sa iti ia banii.

Nici nu e de mirare ca lumea nu stie de care picior sa-l apuce pe DAE ! Si totusi, DAE se foloseste si ne da informatii despre creditul pe care il vei lua. Voi incerca sa iti explic pe romaneste ce inseamna DAE si cum trebuie apreciat. Daca te uiti cu atentie la formula de calcul al DAE, vei vedea doua variabile care sint cheia unei explicatii simple, si anume: m = numarul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plati a cheltuielilor t(K)= intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data ratelor de rambursare sau a platilor cheltuielilor de la nr. 1 la m Aceste doua variabile ne spun ca DAE depinde de:

numarul de rate in care rambursezi imprumutul durata de timp in care rambursezi imprumutul

Ca sa intelegi, iti voi da un exemplu: Vei primi un imprumut de 1000 RON pe care trebuie sa-l restitui. Va trebui sa restitui 1500 de RON. 1. 2. cum iti convine, sa-l restitui in 15 rate sau intr-o rata? cum iti convine, sa-l restitui peste o saptamana sau peste un an?

Evident, lumea prefera sa restituie: 1. 2. in cit mai multe rate (pentru ca tu depinzi de un salariu lunar) pe o perioada de timp cit mai mare (ca sa ai rate cit mai mici deci usor de suportat)

Plecind de la aceste concluzii de bun simt, si DAE va fi mai mic daca imprumutul e restituit pe o perioada mai mare si in rate mici. Parca mai merge, nu? N-are rost sa te chinui sa calculezi DAE. Poti sa-l folosesti empiric in aprecierea usurintei cu care se restituie un imprumut. Iata citeva idei (la data in care a aparut articolul):

DAE mediu pentru credite nevoi personale se invirt in jur de 27% DAE cel mai mare, pe piata creditelor nevoilor personale este 35.45% DAE in cazul descris de Cristian Orgonas era 437%

(conform sursa 1 si sursa 2) Ca atare:

un DAE sub 25% se inscrie in normalitate (credite nevoi personale) DAE intre 25-30% inseamna sa deschizi bine ochii tot ce inseamna DAE peste 30% trebuie sa te intrebi daca merita 437%? hei, ai inebunit?

Daca vrei lucrurile si mai simplu, se poate. Cand te duci la o banca pentru un credit, intreaba:

1. 2. 3. 4. 5.

citi bani primesti in mina cit trebuie sa dai inapoi, inclusiv cheltuieli aditionale (vezi mai jos) durata creditului rata lunara cheltuieli aditionale legate de credit (comision de acordare a creditului, comision de gestionare a contului, asigurari legate de credit, etc. etc.)

Adica:

iti convine cat profit face banca de pe spatele tau? iti convine cit vei trebui sa platesti rate pentru produsul pe care il cumperi? iti permiti rata lunara?

Sint intrebari simple, la care poate raspunde toata lumea. Uita de DAE si vezi daca te simti confortabil cu raspunsurile la intrebarile de mai sus.

Concluzie
Ca atare, cind banca iti mai flutura prin fata termeni exotici, ai curajul de a spune un nu politicos, cerind timp ca sa te informezi asupra situatiei. Altfel risti sa platesti a proasta, ca fraierul.

Personal Finance: Prosperity for a purpose

Network News
XPROFILE

View More Activity

TOOLBOX Resize Print E-mail Reprints

Michelle Singletary Thursday, March 11, 2010; 10:06 AM

So many of us admire openly rich people, the ones who display their wealth through things like fancy houses, cars and clothes. But often, those people are pretenders who are not rich at all, and our real admiration should be reserved for regular folks who have saved all their lives and are thus able to leave a financial legacy behind for others. That's the story of Grace Groner, who lived modestly in a plainly decorated onebedroom house and rarely made large purchases. But she did what experts tell people all the time: She invested for the long term.

In 1935, she made a $180 stock purchase. When she died at the age of 100, Groner left $7 million to her alma mater, Lake Forest College, according to the Chicago Tribune. The donation will be used to fund internships and study-abroad programs. "She got her clothes from rummage sales," the Tribune reported. "She walked everywhere rather than buy a car. And her one-bedroom house in Lake Forest held little more than a few plain pieces of furniture."

Groner was definitely not a pretender. Instead of using her wealth for show, she used it to give. Stop Acting Rich Last week's guest for my online chat wasThomas J. Stanley, author of "Stop Acting Rich and Start Living Like a Real Millionaire." Stanley's research over the years has found there are many people like Groner who live modestly, but have millions. It was a pleasure to have Stanley as my guest. Here are his answers to a few questions I didn't get a chance to post: Q: I live in an area with lots of homes in the $1 million and up price range. Thanks to the wonders of the Internet, I've found out that a lot of the mortgages on these homes are in the very high 6 figures and up. And they are frequently interest-only, negative amortization, and/or adjustable rate mortgages. Are these people in homes that they really can't afford? Or are they following the (in my opinion, stupid) theory that it is better to keep a large mortgage and use their funds for investment purposes, or some combination of both? Thomas J. Stanley: Most people who live in million dollar homes do not have an investment portfolio of $1 million or more (only 27 percent do). They are typically income statement affluent - high income, low net worth. People who are acting rich are actually impersonating people who are only income statement affluent, not balance statement affluent. Only 10% of millionaires live in homes valued at $1 million or more. In contrast, 28% of millionaires live in homes valued at under $300,000. Q: Yes, houses are expensive, but how much would private school cost for three kids? How much house would that pay for if you lived in the better school district? When we were house hunting, we figured out real quick that a house in a bad school district wasn't a good deal: the $100,000 cheaper home in the "bad" area would have let us save $8,000 to $9,000 a year on the mortgage payments, but private school for our two kids would

have run $45,000. And at least the mortgage ultimately gives us something back in terms of equity. Thomas J. Stanley: Most of the children of millionaires attended public schools. That being said, we see this trend even in Atlanta. People living "in-town" to be able to say that they live "in-town," and being "forced to" send their children to private schools spending an enormous amount every year. Instead, consider the suburbs...not as trendy, but certainly more affordable. The archive of the chat with Stanley is available here. Unemployment Benefits With the numerous unemployment benefit extensions, some believe the expensive entitlement is a disservice to unemployed Americans, report Post writer Michael A. Fletcher and Dana Hedgpeth in Are unemployment benefits no longer temporary? (Mar. 9) With that in mind, here's the Color of Money Question of the Week: Do you think unemployment benefits discourage people from looking for work? I especially want to hear from people who have been receiving unemployment checks for six months or longer. Submit your answers to colorofmoney@washpost.com. Put "Unemployment" in the subject line. Credit CARD Act Impact Under the new legislation, credit card payoff information is supposed to become clearer. Here are the provisions in the CARD Act requiring better disclosure of people's true debt load: --Card issuers must include a warning in monthly statements that indicates that consumers who make only minimum payments increase the amount of time it will take to pay off their debts in full and the amount of interest they will pay. --Issuers must disclose the amount of time it will take card users to pay their balances off in full if they make only minimum monthly payments. They must also share what the total amount will be, including interest, if they only make minimum payments. Furthermore, they must show how much card holders would have to pay each month if they wish to pay off the balance in three years. --Card issuers must set up toll-free telephone numbers for consumers to get information about nonprofit credit counseling and debt management assistance.

Learn more about the Credit CARD Act of 2009. My inbox was flooded with questions about the CARD Act. Here are a few questions: Q: Harry Brooks of Gaithersburg, Md. asked: "What should people like me--who pay their bill in full every month--worry about or keep track of because of these changes?" A: If you pay your bill off every month, there isn't much to worry about. Many of the changes under the CARD Act were aimed at helping people who carrying credit card debt over month to month. You may however, keep an eye on your available credit limit. Many of the institutions have drastically reduced people's line of credit. Q: Cathy Duvall of Annapolis, Md. wrote: "I have several credit cards that I do not use except on rare occasions. I am wondering how much or often do I need to use them to avoid having them canceled for nonuse? A: I honestly have no idea how often you need to use your cards to avoid being kicked to the curb by the issuer. Many credit card issuers have notified people their dormant credit accounts are being closed, but every lender is developing different policies. If you are concerned, checked with the companies issuing your cards. Q: Shantel Brown of Houston, Tex. asked: "Is it legal for the credit card company to charge me an over-the-limit fee due to a late fee?" A: Under the new rules, the credit issuer cannot charge you an over-the-limit fee that was triggered by a late fee. Under the law, companies can no longer push you over your credit limit with fees or interest charges. Those over-the-limit charges can only be assessed when a transaction or an extension of credit causes you to exceed your limit. Further, only one over-the-limit fee may be imposed during a single billing cycle. And you can't be charged an over-the-limit fee unless you have agreed to permit transactions exceeding your credit limit. You may find the answers to more of your questions in this recent Color of Moneycolumn. Color of Money Challenge For this year's Color of Money Challenge, I am following Christine Foote andStephanie Harris, two women who will be paroled soon from the Maryland Correctional Institution for Women. Read more about these soon to be former inmates ready to rebuild their lives. Upcoming Events

Please join me at one of these events. All of them are free, so if you are still doing your 21-day financial fast, these events are the perfect fit. -- March 13, 2 p.m.: Book signing at Borders bookstore located at 420 Mitchellville Road, Bowie, Md. 20716. 301-352-5560. -- March 19, 7 p.m.: The third and last part in the bible study based on "The Power to Prosper" at the First Baptist Church of Glenarden, 600 Watkins Park Drive, Upper Marlboro, Md. 20774. 301-773-3600. -- March 20, 10 a.m.: Financial workshop at Greater Mount Nebo AME Church, 1001 Old Mitchellville Road, Bowie, Md. 20716. 301-249-7545. -- March 27, 1 p.m.: Book signing at Barnes & Noble located at 7851 L. Tyson's Corner Center, McLean, Va. 22102. 703-506-2937 (This is a rescheduled event canceled because of inclement weather). -- March 29, 7 p.m.: Celebration of Ideas Lecture Series, Fairmont State College, Turley Center Ballroom, 1201 Locust Avenue, Fairmont, W.Va. 304-367-4215. Tax Time Tip If you're unsure whether you qualify for the Child and Dependent Care Credit, here are some tips from the IRS: --The child care must have been provided for one or more qualifying persons. A qualifying person is your dependent child, age 12 or younger when the care was provided. Additionally, your spouse and certain other individuals who are physically or mentally incapable of self-care may also be qualifying persons. --The care must have been provided so you or your spouse (if you are married and filing jointly) could work or look for work. --The payments for care cannot be paid to your spouse, to someone you can claim as your dependent on your return, or to your child who will not be age 19 or older by the end of the year even if he or she is not your dependent. You must identify the care provider(s) on your tax return. Here's more information about the credit. Tia Lewis contributed to this e-letter.

You are welcome to e-mail comments and questions to singletarym@washpost.com. Please include your name and hometown; your comments may be used in a future column or newsletter unless otherwise requested.