Firmele de asigurari in vremuri de criza

Scris de Luca Dezmir pe 21 November 2008 Intr-un articol dedicat finantelor personale in vremuri de criza, din seria Criza financiara mondiala, am amintit despre decizia mea de a retrage banii dintr-un contract de asigurare, realizat la o firma de renume mondial, contract la care am platit timp de opt ani de zile prime de asigurare. Decizia mea de a incheia acest contract si de a incasa parte din banii din asigurare (conform clauzelor contractuale) a fost luata dupa lantul de falimente a unor banci europene. Imediat dupa aceasta a inceput povestea cu AIG (American International Group, cel mai mare asigurator american). Voi aborda in cateva scurte idei povestea AIG pentru ca ea ne prezinta un cadru in care pot fi introduse toate marile firme de asigurari, care au o situatie cat de cat asemanatoare:

In martie are loc primul episod din acest serial interesant, cand Bear Sterns, un gigant al lumii financiare americane, este in pragul falimentului. FED intervine, cerand preluarea de catre JP Morgan pentru pretul de 2US$ per actiune (actiuni ce valorau cu un an in urma 80 de dolari!). In urma unor negocieri in stil sovietic, JP Morgan preia Bear Sterns pentru 10US$ per actiune. In septembrie, alt gigand financiar american, Lehman Brothers, a inaintat procedura de faliment. A doua zi JP Morgan furnizeaza 138 de miliarde de dolari bancii, ca urmare a unei intelegeri cu FED, care returneaza lui JP Morgan, in doua transe, banii (detalii despre aceasta poveste aici). Se creeaza un precedent, pe care FED il declara izolat. La cateva zile dupa aceasta istorie, FED incearca sa salveze pe cai ocolite AIG, aflat in probleme majore de ceva vreme, fiind in iminenta declararii falimentului. Din pacate, de aceasta data nimeni de pe Wall Street nu doreste sa cumpere AIG, iar timpul este prea scurt pentru interventia guvernului! FED deschide o linie de credit de 85 de miliarde de dolari, care ulterior vor fi platiti de guvernul SUA in contul preluarii majoritatii actiunilor AIG. FED pur si simplu nu a putut lasa AIG sa falimenteze. Ca intr-un film de prost gust, la o saptamana dupa rescumpararea AIG de catre FED/contribuabilul american, cativa dintre sefii AIG s-au relaxat pe banii firmei intr-o statiune din California, cu o nota de plata de aproape jumatate de milionde dolari. Si altii se lafaie pe banii contribuabililor, si inca la ce nivel! Dupa calcule ulterioare, suma de bani necesara stabilizarii AIG ajunge la 150 de miliardede dolari. Probabil lucrurile nu se vor opri aici

In esenta, falimentul si apoi preluarea AIG de catre statul american s-au datorat: 1. implicarii AIG in nebunia imobiliara de pe piata americana, datorita CDS-urilor (Credit Default Swaps, instrumente derivate de asigurare a creditelor imobiliare); 2. ramificatiilor AIG in lume (implicarii pe pietele mondiale) si globalizarii. Ce legatura are cu Romania?

O parte din firmele de asigurari din Romania sunt subsidiare ale gigantilor mondiali sau europeni. Alta parte sunt firme la care pachetul majoritar este preluat de giganti mondiali sau europeni. Chiar si firmele independente au o anumita parte din actiuni (chiar daca nu majoritatea) cumparate de firmele de asigurari internationale sau intermediari ale acestora.

Ca sa luam un caz aparte, voi analiza situatia ING Concernul de servicii financiare are o multime de branse, activand printre altele in domeniul bancar si de asigurari. Interesant de semnalat ca nu cu mult timp in urma ING era privit ca unul dintre posibilii mari castigatori de pe urma crizei. Divizia de asigurari aducea sume importante, luna de luna, la bugetul concernului, activele bancare pareau sa fie solide, firma nu era implicata (dupa informatiile cunoscute) in criza subprime americana. Ca urmare, era unul din jucatorii internationali decis sa castige cota de piata pierduta in sistemul bancar american de falimentele ce au zguduit shandramaua. De aceea stirea conform careia statul olandez a pompat de urgenta 10 miliarde de euro in ING a venit, cel putin pentru mine, ca o surpriza totala. Veti spune ca 10 miliarde de euro este o suma mica pentru o firma de talia ING si totusi, a fost nevoie de ei. Stirea in sine conteaza mai mult decat suma de bani. ING are probleme. Desigur, exista un alt paradox interesant: ING Romania functioneaza bine, atat pe sector de asigurari cat si la nivel bancar. Divizia romaneasca de banking a ING are actualmente una dintre cele mai agresive campanii media ce promoveaza deschiderea de conturi la ING pentru atragerea de fonduri. Un paradox care nu ne ajuta cu nimic pe noi, romanii, pentru ca in caz de probleme, firma-mama va atrage de urgenta fonduri de unde poate, inclusiv (sau mai ales) din filiale care functioneaza bine. Revenind la industria de asigurari din Romania, voi concluziona:

La nivel international, dupa sectorul bancar, sectorul de asigurari a fost urmatorul lovit, iar problemele sunt departe de a se termina. Criza se va propaga si spre noi. Contributiile romanilor la firmele de asigurari nu sunt garantate in caz de probleme financiare, cum sunt garantate depozitele (prin Fondul de Garantare Al Depozitelor in Sistemul Bancar). Firmele de asigurari din Romania sunt sau apartin de marii asiguratori mondiali, puternic implicati in pietele financiare mondiale, care sunt in criza acuta. Chiar daca filialele romanesti functioneaza bine, in caz de probleme la firmamama, banii din Romania s-ar putea evapora subit. Lichidarea unei asigurari, in caz de probleme la firma unde este platita, este un procedeu mult mai greoi si complicat decat lichidarea unui cont bancar.