Anul aderrii la UE: membru fondator (1952) Capitala: Roma Suprafaa total: 301 263 km Populaia: 60 milioane Moneda:

face parte din zona euro din 1999 () Spaiul Schengen: face parte din spaiul Schengen din 1990

Italia este o ar predominant muntoas (cu excepia Cmpiei Po, n nord), situat ntre Munii Alpi i centrul Mrii Mediterane. Teritoriul su cuprinde i insulele Sicilia, Sardinia i Elba, precum i alte 70 de insule mai mici. Peninsula Italic nglobeaz i dou mici state independente: Vaticanul, n Roma i Republica San Marino. Parlamentul bicameral este format din Senat (Senato della Repubblica) sau Camera Superioar i Camera Deputailor (Camera dei Deputati). Alegerile au loc o dat la cinci ani. Principalele sectoare economice ale rii sunt turismul, moda, industria tehnologic, industria chimic, construciile de autovehicule i industria alimentar. Regiunile din nordul Italiei se situeaz printre cele mai bogate zone ale Europei. Ca centru al vastului Imperiu Roman, peninsula italic a motenit un patrimoniu arheologic, cultural i literar uria. Mai mult dect att, a fost leagnul Umanismului medieval i al Renaterii. Gndirea politic, filosofia i arta european s-au dezvoltat considerabil datorit contribuiei unor personaliti marcante precum Machiavelli, Dante, Leonardo da Vinci i Galilei. Lista artitilor italieni celebri este vast, cuprinznd nume ca Giotto, Botticelli, Leonardo, Michelangelo, Tintoretto i Caravaggio. Acestora li se adaug compozitorii de oper, precum Verdi i Puccini i regizorul Federico Fellini. Arta culinar italian este printre cele mai rafinate i variate din Europa de la aromele picante din zona Napoli i Calabria i mncrurile cu sos pesto din Liguria, pn la brnzeturile i risotto-urile din Alpii italieni.