Sunteți pe pagina 1din 8

ANALIZA FIABILITĂŢII UNEI INSTALAŢII PENTRU DETECŢIA ŞI SEMNALIZAREA INCENDIILOR

1

Cpt. Lect.dr.ing. AUREL TROFIN , Cpt. Lect.drd.ing. GIGEL STOICA

2

Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Pompieri, Bucureşti, 1 E-mail: aureltrofin@yahoo.com 2 E-mail: gigel_stoica@yahoo.com

ABSTRACT The article tries to impose a new method for analyzing the reliability of a fire detection system and for determining the mathematical function that characterizes the probability of operating time using the Mathcad mathematical software and the least square method.

1. Introducere Fiabilitatea este unul din parametrii principali ai calităţii oricărui produs, prezentând particularitatea că se calculează pe baza analizei comportării sistemelor studiate în exploatare. Fiabilitatea se realizează în toate fazele prin care trece produsul respectiv: concepţie, proiectare, fabricaţie şi exploatare, dezvoltând pentru fiecare fază în parte o serie de metode proprii de cercetare – proiectare, analiză, evaluare şi cuantificare, fiabilitatea fiind de fapt extinderea în timp a calităţii produselor. Un criteriu major al aprecierii eficienţei produselor este proprietatea de a fi în stare de funcţionare (de a-şi menţine capacitatea de lucru, de a-şi păstra capacitatea de a îndeplini un

serviciu), cu o anumită probabilitate, în condiţiile impuse, în decursul unei perioade date. Prin caracteristicile calitative pe care le are, şi în special cea de fiabilitate, se poate considera că fiabilitatea unui produs înseamnă „calitate în timp”. Scopul final al teoriei fiabilităţii îl constituie construirea unui sistem tehnic cât mai fiabil pentru o anumită perioadă de timp, astfel încât să nu fie depreciat calitativ funcţie şi de costul de producţie. Pentru rezolvarea unei scheme de funcţionare se parcurg următoarele etape:

a. analiza schemei funcţionale a instalaţiei pentru detecţia şi semnalizarea incendiilor;

b. realizarea schemei logice de fiabilitate;

c. rezolvarea schemei funcţie de elementele componente (structuri serie, paralel) – grupări – blocuri – ansambluri – subsisteme – sistem;

d. introducerea în Excel a datelor de intrare şi calculul fiabilităţii sistemului;

e. trasarea graficelor de evoluţie a fiabilităţii, funcţiei de repartiţie şi densităţii timpului de repartiţie;

f. modelarea fiabilităţii pentru determinarea funcţiilor matematice.

2. Analiza schemei funcţionale şi realizarea schemei logice de fiabilitate Din punct de vedere al fiabilităţii, sistemele sunt dispozitive complexe, alcătuite din mai multe componente care, la rândul lor, sunt considerate dispozitive. Poziţionarea reciprocă a componentelor în cadrul sistemului trebuie privită din două puncte de vedere:

- structural – funcţional;

- fiabilistic.

1

Rezultă două scheme diferite:

- schema constructiv – funcţională, care redă poziţia relativă a componentelor în cadrul arhitecturii sistemului şi care permite analiza funcţională a acestuia; - schema logică de fiabilitate, care urmăreşte să evidenţieze modul în care fiabilitatea unui component al sistemului poate influenţa fiabilitatea întregului sistem.

D1 Modulul 1 D2 (zona 1) B1 D3 CENTRALA Modulul 2 SURSĂ DE D4 DETEC
D1
Modulul 1
D2
(zona 1)
B1
D3
CENTRALA
Modulul 2
SURSĂ DE
D4
DETEC IE
Ţ
(zona 2)
TENSIUNE
SEMNALIZARE
B2
SA
SL
D5
Modulul 3
(zona 3)
D6
B3

LEGENDĂ

SA – semnal acustic; SL – semnal luminos; D1, D2, D3, D4, D5, D6 – detectoare de incendiu; B1, B2, B3 – butoane manuale de semnalizare; Zona 1 – dispunerea detectoarelor butoanelor manuale într-o anumită zonă.

Fig.nr. 1 – Schema funcţională a instalaţiei pentru detecţia şi semnalizarea incendiilor

3. Rezolvarea schemei de fiabilitate Sistemele complexe pot avea în structură componente amplasate atât în serie cât şi în paralel din punct de vedere al fiabilităţii. Fiabilitatea sistemelor de acest tip se determină în etape succesive, pornind de la calculul fiabilităţii celor mai simple grupări având elemente cu acelaşi tip de dispunere, continuând cu calculul fiabilităţii ansamblurilor formate din grupări legate în acelaşi fel ş.a.m.d., până la definirea fiabilităţii întregului sistem.

D1 Modulul 1 D2 (zona 1) B1 D3 SA CENTRALA Modulul 2 SURSĂ DE D4
D1
Modulul 1
D2
(zona 1)
B1
D3
SA
CENTRALA
Modulul 2
SURSĂ DE
D4
DETEC IE
Ţ
(zona 2)
TENSIUNE
SEMNALIZARE
SL
B2
D5
Modulul 3
(zona 3)
D6
B3

Fig.nr. 2 – Schema logică de fiabilitate a instalaţiei pentru detecţia şi semnalizarea incendiilor

2

A1 B1 D1 Modulul 1 D2 (zona 1) B1 G1 G5 G2 G4 B2 D3
A1
B1
D1
Modulul 1
D2
(zona 1)
B1
G1
G5
G2
G4
B2
D3
SA
CENTRALA
Modulul 2
SURSĂ DE
D4
DETEC IE
Ţ
(zona 2)
TENSIUNE
SEMNALIZARE
SL
B2
B3
G3
D5
Modulul 3
(zona 3)
D6
B3
Fig.nr. 3– Rezolvarea schemei logice de fiabilitate

- rezolvarea grupărilor:

G1 G2 G3 D5 D3 D1 D2 D4 D6 B1 B3 B2 G5 SA G4
G1
G2
G3
D5
D3
D1
D2
D4
D6
B1
B3
B2
G5
SA
G4
CENTRALA
SURSĂ DE
DETEC
Ţ
IE
TENSIUNE
SL
SEMNALIZARE
R
= 1 – (1 – R
) (1 – R
) (1 – R
)
G1
D1
D2
B1
R
= 1 – (1 – R
) (1 – R
) (1 – R
)
G2
D3
D4
B2
R
= 1 – (1 – R
) (1 – R
) (1 – R
)
G3
D5
D6
B3
R
= R
G4
ST R CDS
R
= 1 – (1 – R SA ) (1 – R SL )
(3)
G5

-

rezolvarea blocurilor:

3

B1 B2 Modulul 1 Modulul 1 G1 G2 (zona 1) (zona 1) B3 R =
B1
B2
Modulul 1
Modulul 1
G1
G2
(zona 1)
(zona 1)
B3
R
= R
R
B1
M1
G1
Modulul 1
R
= R
R
B2
M2
G2
G3
(zona 1)
R
= R
R
(4)
B3
M3
G3

-

rezolvarea ansamblurilor:

A1

B1 = 1 – (1 – R ) (1 – R ) (1 – R
B1
= 1 – (1 – R
) (1 – R
) (1 – R
)
(5)
R A1
B1
B2
B3
B2
B3
-
rezolvarea sistemului:
G4
A1
G5
R
= R
R
R
SYS
G4
A1
G5
R
= R ST R CDS (1 – (1 – R
) (1 – R
) (1 – R
)) (1 – (1 – R SA ) (1 – R SL ))
SYS
B1
B2
B3

R SL ))

R

SYS

= R ST R CDS (1 – (1 – R

M1

R

(1 – (1 – R

SYS

= R ST R CDS (1 – (1 – R

) (1 – R

M1

D3

D4

) (1 – R

(1 – (1 – R SA ) (1 – R SL ))

R

G1

) (1 – R

M2

R G2 ) (1 – R

M3

R

G3

)) (1 – (1 – R SA ) (1 –

(1 – (1 – R ))) (1 – R

B2

D1

M3

) (1 – R

D2

) (1 – R

B1

))) (1 – R

M2

(1 – (1 – R

D5

) (1 – R

D6

) (1 – R

B3

))))

(6)

4. Modelarea fiabilităţii Modelarea fiabilităţii sistemului trebuie să redea în mod univoc relaţia dintre fiabilitatea acestuia şi fiabilitatea elementelor sale componente. Introducerea în Excel a datelor de intrare – media timpilor de bună funcţionare şi considerând distribuţia exponenţială pentru repartiţia timpului de funcţionare, se va calcula în continuare fiabilitatea sistemului.

4

Calculul fiabilităţii sistemului pentru repartiţia exponenţială a timpului de funcţionare

Tabelul nr. 1

Nr.

               

crt

Elem

MTBF

λ

R(1 zi)

R(4 luni)

R(8 luni)

R(1 an)

R(2 ani)

1

D1

75000

1,33333E-05

0,99968

0,961712

0,9248904

0,889763

0,791678

2

D2

75000

1,33333E-05

0,99968

0,961712

0,9248904

0,889763

0,791678

3

D3

75000

1,33333E-05

0,99968

0,961712

0,9248904

0,889763

0,791678

4

D4

60000

1,66667E-05

0,9996

0,9523715

0,9070116

0,864158

0,746769

5

D5

75000

1,33333E-05

0,99968

0,961712

0,9248904

0,889763

0,791678

6

D6

60000

1,66667E-05

0,9996

0,9523715

0,9070116

0,864158

0,746769

7

B1

100000

0,00001

0,99976

0,9711445

0,9431216

0,916127

0,839289

8

B2

100000

0,00001

0,99976

0,9711445

0,9431216

0,916127

0,839289

9

B3

100000

0,00001

0,99976

0,9711445

0,9431216

0,916127

0,839289

10

M1

75000

1,33333E-05

0,99968

0,961712

0,9248904

0,889763

0,791678

11

M2

75000

1,33333E-05

0,99968

0,961712

0,9248904

0,889763

0,791678

12

M3

75000

1,33333E-05

0,99968

0,961712

0,9248904

0,889763

0,791678

13

SA

50000

0,00002

0,99952

0,9431216

0,8894784

0,839289

0,704406

14

SO

50000

0,00002

0,99952

0,9431216

0,8894784

0,839289

0,704406

15

ST

50000

0,00002

0,99952

0,9431216

0,8894784

0,839289

0,704406

16

CDS

100000

0,00001

0,99976

0,9711445

0,9431216

0,916127

0,839289

17

SYS

   

0,99896

0,8779561

0,7662006

0,665972

0,42571

În continuare se trasează graficele de evoluţie a fiabilităţii elementelor componente şi fiabilităţii sistemului pentru a observa forma distribuţiei.

Fiabilitatea instalaţiei pentru detectarea şi semnalizarea incendiilor pe o perioadă de 2 ani

1,2 1 D1 0,8 D4 0,6 B1 0,4 0,2 CDS 0 ST 12345 SYS Fiabilitatea
1,2
1
D1
0,8
D4
0,6
B1
0,4
0,2
CDS
0
ST
12345
SYS
Fiabilitatea

Timp

Fig.nr. 3– Caracteristica fiabilitate funcţie de timp

După cum este binecunoscut de către practicieni, problema alegerii modelului statistic reprezintă, din punct de vedere al teoriei statistice, o problemă de stabilire a concordanţei între o repartiţie empirică – furnizată de un anumit experiment – şi repartiţia teoretică aleasă drept model. Pentru a determina repartiţiile statistice se procedează la micşorarea intervalului de analizat de 100 de ori, se determină funcţiile matematice corespunzătoare modelelor analizate, se alege funcţia cea mai fidelă valorilor analizate iar la final se va transforma funcţia identificată în funcţia originală care caracterizează procesul de defectare. În continuare se modelează fiabilitatea în programul Mathcad prin metoda celor mai mici pătrate, considerând repartiţia exponenţială.

ORIGIN:= 1

5

x

:=

( 0.01 1.22 2.44 3.65 7.30) T

y

:=

( 0.99896 0.87795 0.7662 0.66597 0.42571) T

v

:=

( 0.01 1.22 2.44 3.65 7.30) T

l(x) := linterp(x, y , v) *

⎡ 5 5 ⎡ 5 ⎤ ⎤ ⎢ 2 () ⎤ ⎥ ⎢ ⎢ ⎡
5
5
5
2
()
⎤ ⎥
⎢ ⎡
())
x
∑( x i ln y
x i
i
i
i
=
1
i
=
1
i
=
1
A :=
B :=
5
5
ln y
()
x i 5
i
i
=
1
⎣ ⎦
i
=
1

A 1 B =

0.118

0.012

Aplicând metoda celor mai mici pătrate pentru funcţia exponenţială de forma f(u) = exp (a·u + b) şi rezolvând sistemul de ecuaţii, se obţin valorile coeficienţilor a = -0,118 şi b =

0,012:

f(u) := exp(0.118u + 0.012

)

ş i b = 0,012: f(u) := exp( − 0.118u + 0.012 ) Modelarea fiabilitatii sistemului

Modelarea fiabilitatii sistemului

1.1 0.99 0.88 0.77 y 0.66 l( x) 0.55 0.44 f( u) 0.33 0.22 0.11
1.1
0.99
0.88
0.77
y
0.66
l( x)
0.55
0.44
f( u)
0.33
0.22
0.11
01
2
3
4
5
6
7
8
Probabilitate

x, v , u

Timp de functionare (h)

probabilitatea interpolare liniara functia matematica 1

(5)

Fig.nr. 4– Modelarea fiabilităţii printr-o funcţie exponenţială de forma f(u) = exp(au+b)

Analizând graficul din figura nr. 4 se observă că funcţia matematică de forma f(u) = exp

(a·u + b) modelează foarte bine toate valorile analizate; se procedează în continuare la

identificarea altei funcţii, tot exponenţiale, de forma: g(u) = exp (a·u

2 + bu +c).

6

⎡ 5 5 ⎤ 5 ⎡ 5 ⎤ ⎢ 4 3 2 ⎢ ⎡ ⎤
5
5 ⎤
5
5
4
3
2
()
x
∑ ⎥
()
x
()
() 2 ln y
()
i
i
x i
x i
i
i
=
1
i
=
1
i
=
1
i
=
1
5
5
5
5 ⎥
3
2
C :=
()
x
()
x
x ⎥
D :=
∑ ⎥
( ())
ln y
i
i
x i
i
i ⎥
i
=
1
i
=
1
i
=
1
i
=
1
5 ⎥
5
5 ⎥
2
()
x
∑ ⎥
()
∑ − ln y
i
x i 5
i
i
=
1
i
=
1
i
=
1

C 1 D =

1.57

×

10 3

0.106

4.074 10 4

×

Rezolvând sistemul de ecuaţii, se obţin valorile coeficienţilor funcţiei g(u): a = -

0,00157,

b = 0,106 şi c = - 0,0004074, iar funcţia matematică căutată va fi de forma:

g(u)
g(u)

:= exp

(

0.00157u

2

)

+ 0.106u 0.0004074

*

Modelarea fiabilitatii sistemului

(6)

1.1 0.99 0.88 y 0.77 0.66 l( x) 0.55 f ( u ) 0.44 g(
1.1
0.99
0.88
y
0.77
0.66
l( x)
0.55
f ( u )
0.44
g( u )
0.33
0.22
0.11
01
2
3
4
5
6
7
8
x ,
v , u
probabilitatea

Timp de functionare (h)

probabilitate interpolare liniara

probabilitate interpolare liniara

functia matematica 1

functia matematica 2

Fig.nr. 5– Modelarea fiabilităţii printr-o funcţie exponenţială de forma f(u) = exp(au 2 +bu+c)

Se observă că cele două funcţii modelează valorile analizate şi pot fi utilizate în vederea analizei ulterioare a evoluţiei fiabilităţii.

-

prima funcţie de fiabilitate F(t)

:= exp ( 0.118

×

10 2

)

t + 0.012

MTBF1 :=

0

F(t)

d

t

MTBF1 = 857,688 zile, reprezintă 20854 ore.

-

a doua funcţie de fiabilitate R(t)

⎡ ⎡

⎣ ⎣

0.00157 10 2 t

(

:= exp

) 2

+

0.106

×

10 2

t 0.0004074

MTBF :=



0

R(t)

d

t

MTBF = 783,851 zile, ceea ce înseamnă 18812 ore.

7

*

Aceste valori sunt relativ mici, ceea ce înseamnă că instalaţia de detecţie se va defecta după aproximativ 2 – 2,5 ani, dar trebuie să avem în vedere că elementele componente alese au fost caracterizate de o rată de defectare mare 10 -5 h -1 .

5. Concluzii Este deosebit de important ca să se dispună de indicatorii de fiabilitate pentru a se evita căderea acestor echipamente pe timpul executării necondiţionat a misiunii. Dispunând de funcţia matematică care caracterizează probabilitatea de funcţionare se poate realiza o strategie de mentenanţă operaţională. Instalaţiile pentru detecţia şi semnalizarea incendiilor trebuie proiectate, executate şi exploatate în conformitate cu normativele în vigoare în scopul satisfacerii exigenţelor de siguranţă a utilizatorilor. Asigurarea service-ului şi a mentenanţei instalaţiilor şi echipamentelor aferente instalaţiilor de semnalizare a incendiilor se realizează de către specialişti cu înaltă calificare în domeniu.

Bibliografie

[1]

Mihai Bayer Fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor, Editura Bren, 1999.

[2]

Ştefanescu V. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică. Editura Pământul,

[3]

Bucureşti, 2005. Şerbu T. Siguranţa de funcţionare a sistemelor de detectare a incendiilor,

A. Trofin

Sesiunea a IX-a de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională de termotehnică, Constanţa, 2002.

8