Student: Cristian-Mihail Niculae

Cafeaua si ficatul

Probabil, in contextul unei patologii hepatice frecvente in ziua de astazi, cei mai multi dintre noi isi pun intrebari legate de potentialele riscuri asociate consumului diverselor substante, constientizand rolul fundamental al celulelor hepatice in metabolism. Daca diversele studii au demonstrat destul de clar hepatotxicitatea fumatului si alcoolului, lucru bine cunoscut de catre populatie, eu imi propun sa discut despre interactiunea cu functiile hepatice ale unuia dintre cele mai utilizate alimente din zilele noastre, inca de la descoperirea ei de catre pastorul Kaldi cu aproximativ 1000 de ani in urma, in Etiopia cafeaua. De cele mai multe ori, cercetarea epidemiologica evidentiaza anumite asocieri intre expunerea la un anumit factor de risc (in acest caz, cafeaua) si consecinta acestui fapt (efectul hepatic in cazul nostru), mecanismul biologic putand fi mai greu explicat, cel putin pentru o anumita perioada de timp. Din acest motiv, desi voi incerca, imi va fi destul de dificil sa expun un mecanism fiziopatologic clar, dat fiind si faptul ca, din punct de vedere stiintific, fara o sursa analitica, rezultatul ar fi unul foarte relativ. Efectele consumului de cafea la nivelul diverselor siteme de organe au fost destul de larg analizate, iar in acest sens, informatii, mai mult sau mai putin stiintifice (ca rezultat sau nu al unor studii analitice), exista intr-un numar destul de mare. Instanta realizarii unei interactiuni complexe la nivelul functiilor hepatice a fost insa una destul de putin abordata in ceea ce priveste expunerea rezultatelor unor studii concrete. Inainte de a prezenta cateva efecte, benefice sau nu ale consumului de cafea, trebuie sa precizez ca pentru a lamuri problema este necesar sa reamintesc prin ce anume evaluam functia hepatica, pentru a ne orienta in privinta diverselor consecinte. Din punct de vedere paraclinic, este important sa testam la un pacient sau subiect in cazul unui studiu, ca markeri ai functiei de sinteza hepatice (precizez ca acestia au fost prezentati si in relatie cu studiile analizate): colesterolul, proteinele totale, albumina, transaminazele (ALT/AST), bilirubina, fosfataza alcalina si GGT. Influentarea acestor parametri ghideaza expunerea diverselor concluzii. S-a demonstrat astfel o relatia de proportionalitate directa intre consumul de cafea si nivelul de colesterol total si LDL din sange. Cofeina, ca de altfel metilxantinele, sunt inhibitori de fosfodiesteraze, lucru care la nivel biochimic se traduce printr-o crestere a nivelului de AMPc si, consecutiv, la stimularea

biosintezei colesterolului in citosolul hepatocitului (in special). Desigur ca aceasta interactiune nu are in mod direct consecinte nefaste la nivelul ficatului, ci mai degraba in afectarea cardiovasculara. Consumul moderat si crescut de cafea se pare ca scade productia hepatica de albumina si proteine totale, cel mai probabil (imi expun aici parerea, fara o sursa stiintifica clara) implicandu-se ca mecanism fiziopatologic cresterea nivelului de AMPc si, implicit conturandu-se un cadru favorabil actiunii unor hormoni catabolizanti proteici sau posibila derivatie a utilizarii ATP-ului catre constituirea de produsi lipidici intermediari sau finali, glicogenogeneza sau gluconeogeneza. S-a demonstrat o reducere a nivelului transaminazelor (AST cu aproximativ 2 UI/L la consumul mare de cafea - >3 cescute pe zi), ALT cu aproximativ 1 UI/mL, la consum moderat - 2-3 cescute/zi), reducere care insa devina mult mai semnificativa, printr-un mecanism necunoscut, in cazul asocierii consumului de cafea cu alcool/tigari, deci ofera un grad mai mare de citoprotectie cand se iau in discutie o serie de factori potentiali hepatotoxici. Ca mecanisme fiziopatologice posibile ar putea fi implicate efectele consumului de cafea: pozitive asupra repararii AND-ului hepatocitar, inhibarii caii caspazelor si, consecutiv, apoptozei celulare, reducerii afectarii oxidative a AND-ului si potentarii eficacitatii sitemelor redox celulare. Nivelurile serice ale GGT, fosfatazei alcaline si bilirubinei au fost de asemenea reduse, probabil prin aceleasi mecanisme ca mai sus, adaugandu-se si un efect prokinetic asemanator colecistokininei la nivelul vezicii biliare. Studii efectuate in Japonia au demonstrat rolul important al consumului de cafea (cred, probabil, prin modularea raspunsului inflamator, stimularea mecanismelor de reparare ale AND, suprimarea expresiei unor oncogene) in preventia aparitiei HCC (carcinoma hepatocelular), astfel: riscul de a dezvolta cancer hepatic in esantionul neconsumatorilor de cafea a fost de 547.2 cazuri la 100 000 de personae in 10 ani, in comparatie cu 214.6 cazuri la 100 000 consumatori ai unor cantitati mici/moderate, regulat. Fibrozarea hepatica din hepatita cronica cu VHB/VHC a fost incetinita, consecinta a unor fenomene complexe de inactivare a celulelor stelate hepatice (CSH), neutralizarea rspunsului sau stimularea apoptozei lor, dar i prin creterea degradrii matrixului extracelular, desigur mecanisme ce nu au fost prezentate in articolul analizat, ci expuse ca o parere personala si prin corelatii cu diverse studii de fiziopatologie complexa a procesului de fibroza hepatica. Acum, ca o idee strict personala, pana de curand nu am reusit sa gasesc o contrainformatie prin care sa spulber un mit mai vechi legat de efectul negativ al cofeinei asupra celulei hepatice, ce implica ca mecanism fiziopatologic deshidratarea si hipoxia acesteia. Primul pas a fost acela de a intelege de unde ideea respectiva si am gasit doar doua cauze plauzibile contextului: pe de o parte cafeaua in exces ar creste diureza si concomitant cu lipsa aportului hidric ar produce o usoara stare de hipovolemie cu hipoperfuzie si hipoxie hepatica, iar o alta posibilitate ar fi aparitia unei vasoconstrictii in teritoriu, cu acelasi efect. Este totusi putin probabil sa se intample un astfel de proces mai ales datorita faptului ca exista un contramecanism fiziopatologic foarte important care regleaza fluxul sangvin hepatic (oricum destul de bogat), pe care il voi expune in continuare: in jurul arteriolelor hepatice, al venulelor, ductelor biliare exista un spatiu extrem de mic de fluid numit spatiul Mall, la nivelul caruia este secretata adenozina si concentratia sa aici este reglata de afluxul sangvin, in sensul ca o scadere a fluxului in teritoriul hepatic produce o crestere a concentratiei adenozinei in spatiul Mall si, consecutiv, aceasta produce o vasodilatatie in teritoriul de distributie al arterei hepatice cu suplinirea fluxului sangvin necesar pentru a preveni hipoxia hepatocitara.

Bibliografie:
1. Effects of coffee, smoking, and alcohol on liver function tests: a comprehensive cross-sectional study,1 Sook-Hyang Jeong, 1 Sung Ho Hwang,1 Hyun Young Kim,2 So Yeon Ahn,3 Jaebong Lee,3 Sang Hyub Lee,1 Young Soo Park,1 Jin Hyeok Hwang,1 Jin-Wook Kim,1 Nayoung Kim,1 and Dong Ho Lee1,2 2. J Natl Cancer Inst. 2005 Feb 16;97(4):293-300. Influence of coffee drinking on subsequent risk of hepatocellular carcinoma: a prospective study in Japan. Inoue M, Yoshimi I, Sobue T, Tsugane S; JPHC Study Group.Source: Epidemiology and Prevention Division, Research Center for Cancer Prevention and Screening, National Cancer Center, 5-1-1 Tsukiji, Chuo-ku, Tokyo 104-0045 Japan. mnminoue@gan2.res.ncc.go.jp 3. Effects of instant coffee consumption on oxidative DNA damage, DNA repair, and redox system in mouse liver. Kuboyama A, Nakashima T, Kawai K, Kasai H, Tamae K, Hirano T.