Curs 3 ecotehnologie Agricultura

Polueaza mediul prin lucrari de inbunatatire funciara, pesticide, fertilizanti, preindustrializarea si industrializarea produselor agricole. Lucrarile de inbunatatire funciare sunt lucrari de tehnica agricola ce urmaresc cresterea suprafetelor si capacitatea de productie a terenurilor agricole. Dupa scop sunt : a) lucrari pentru inlaturarea deficitului de apa, din sol si irigatii ; b) lucrari pentru prevenirea si combaterea excesului de apa prin regularizarea cursurilor de apa, indiguiri, desecari, drenaje. c) Lucrari pentru prevenirea si combaterea eroziunii solului ; d) Lucrari pentru ridicarea fertilitatii solurilor slab productive si luarea in cultura a celor neproductive prin ameliorarea terenurilor saracacioase, amendarea celor acide, defrisarea si curatarea terenului, nivelarea si modelarea lui ; Efectele negative ce pot aparea in urma lucrarilor sunt : ridicarai ale nivelului apei freatice, distrugerea structurii solului si baltirea apei in zonele invecinate, in cazul in care irigatiile sunt abundente, saraturarea solurilor ( asanarea baltilor ), disparitia unor specii de plante si animale, decopertarea solului, constructia asezarilor, eroziunea solului ; Pesticidele sunt substante chimice de sinteza foarte stabile, folosite pentru : distrugerea daunatorilor, stimularea cresterii, respingerea sau ademenirea unor insecte si animale, protectia materialelor agricole stocate, combaterea agentilor de raspandire a bolilor umane si animale, mai putin medicamentelor. Toxicitatea pesticidelor depinde de compozitia chimica si se exprima prin loza letala ( DL50- se distrug 50% din daunatori). Ele pot genera productii toxice si prin unele procese metabolice. Poluarea productiei de pesticide, se rasfrange asupra intregului mediu si asupra tuturor organismelor. Din cantitatea de pesticide folosite, nu-si indeplinesc rolul decat o mica parte, restul trec in apa, aer, sol si vegetatie si de aici la om. Persistenta pesticidelor se exprima prin timpul de injumatatire ( TD50- cand dispare 50% din cantitatea folosita sau TD90- cand dispar 90% din cantitatea folosita). Datorita actiunii reduse, persistentei mari si toxicitatii ridicate, unele pesticide au fost interzise prin conventii internationale. Fertilizantii sunt substante chimice de sinteza ce contin cel putin 1 element nutritiv de baza pentru sol ( azot, fosfor, potasiu ) ; dupa numarul elementelor continute fertilizantii sunt : a) simpli-contin 1 singur element ; b) complexi- contin 2 elemente ; Se folosesc dupa analiza chimica a solului prin care se pune in evidenta carenta unor elemente si microelemente ( fier, cupru, zinc, mangan, magneziu). Utilizarea fertilizantilor in cantitati mari pot duce la acidificarea solului si impurificarea apelor de suprafata si subterane, pentru ca in decurs de cativa zeci de ani, pot ajunge la adancimea -30m. De aceea, statiile pentru tratarea, in vederea obtinerii apelor pot controla permanent cantitatea de azot, fosfor si potasiu din apa.

Zootehniile polueaza mediul prin dejectii animale, substante folosite pentru igienizare ( soda, detergenti), substante folosite pentru combaterea daunatorilor ( soda, sare ), virusuri, curee, suprapasunat- determina tasarea solului, distrugerea invelisului vegetal, distrugerea arbustilor, formarea crestelor, ceea ce determina spalarea solului, mai ales la solurile de panta, accelerarea eroziunii solului.Spatiile rezidentiale, comerciale si institutionale, polueaza mediul cu gaze provenite de la sistemele de incalzire si aparatura folosita ; compusi organici volatili, deseuri solide, lichide, provenite atat din existenta deseurilor pe sol, cat si din procesele de ardere ; Poluarea atmosferei. Structura, compozitia si dinamica atmosferei. Atmosfera terestra este o patura gazoasa cu grosimea de 3000 km, cum asa totala de 5,2 x tone. Initial s-a format prin degazeificarea magmei in procesul de racire si solidificare si continea amoniac, hidrogen, apa. Prin reducerea oxizilor de fier, mangan, nichel, din magma solidificata s-a eliberat oxigen. Atmosfera primara astfel formata, avea o compozitie asemanatoare gazelor vulcanice actuale si continea 90% vapori de apa si restul de 10% compus din CO2-6,6%, CO,CH4,H2,SO2,H2S, HCl,HF,N. Unii componenti s-au combinat cu substantele minerale din scoarta terestra formata si au parasit atmosfera. Gazele acide SO2,HCl,H2S,HF ; in timp, in atmosfera s-au acumulat gazele provenite din descarcari electrice. Pe masura ce straturile superioare ale atmosferei sau largit, s-au creat conditii pentru formarea norilor si aparitia ploilor, care la inceput nu au ajuns pe suprafata planetei, dar au contribuit la racirea stratului inferior al atmosferei. Procesul a contribuit astfel la faptul ca ploile au ajuns la suprafata pamantului si au determinat aparitia plantelor si formarea oxigenului prin procesul de asimilare clorofiliana. Atmosfera terestra actuala este prezentata printr-o structura in strat in functie de caracteristicile termice. Plecand de la nivelul solului, primul strat este troposfera, unde temperatura scade cu altitudinea, pana la 1 minim aflat la limita superioara a troposferei numit tropopauza. Grosimea troposferei depinde de latitudine. In zona ecuatoriala este de 18 km, in cea temperata de 10 km, iar la poli de 8 km. Ca urmare, temperatura in tropopauza este de -83 grade in zona ecuatorila, -53 grade in zona polara. Jumatate din masa atmosferei este cuprinsa intre nivelul marii si 5 km. Aici aerul este un amestec natural de gaze si are 3 componenti : aer uscat, apa in 3 stari de agregare si aerosoli. Aerul uscat contine in medie 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze. Urmatorul strat al atmosferei este stratosfera unde temperatura creste continuu pana la valoarea de 107 grade, la limita superioara a stratului numit stratopauza. Ea se gaseste la inaltimea 50 km. O zona deosebit de importanta e cea cuprinsa intre 20-30 km, unde se afla stratul de ozon, protector al organismelor vii si al mediului, dar si impotriva radiatiilor ultraviolete. Grosimea lui e de 1,6 - 4 mm. Ozonul e supus unui proces continuu de formare si descompus sub actiunea radiatiei solare si a compozitiei aerului. Incepand de la stratopauza, temperatura descreste din nou pana la minim. Temperatura e mai scazuta decat in tropopauza. Aici aerul se afla la limita superioara a acestui strat, adica la 85 km. Regiunea cuprinsa intre stratopauza si minim se numeste mezosfera, iar limita superioara ce contine minimul se numeste mezopauza. Regiunea aflata deasupra mezosferei se numeste tormosfera. Aici temperatura creste rapid si poate atinge valoarea cuprinsa intre 300-1800 grade. Compozitia atmosferica variaza cu altitudinea. In primele 3 straturi e aceasi. Uniformizarea compozitiei se datoreaza

difuziei, fenomen ce acumuleaza orice gradient al concentratiei substantelor in aceasta regiune. In conditiile stationare de calm atmosferic asupra moleculelor gazelor ce compun atmosfera actioneaza 3 forte : gravitatia, presiunea si frecarea. Datorita masei moleculare diferite a gazelor, rezultanta fortelor, difera de la gaz la gaz si rezulta separarea acestora cu altitudinea. In straturile inferioare si joase ale atmosferei, procesul de separare e anihilat de miscarea curentilor de aer. Miscarea se efectueaza in plan orizontal, dar si in plan vertical. Impreuna cu difuzia, miscarea curentilor uniformizeaza compozitia atmosferei in primele 3 straturi. De aceea straturile, formeaza homosfera. Miscarea curentilor de aer in plan orizontal numite vant sunt considerabil influentati de relief, cladiri, regimul de inaltime. Miscarea curentilor de aer pe verticala este influentata de gradientul de vertical de temperatura si se numesc ascendenti ( jos-sus) si descendenti (sus- jos ). La altitudinea superioara homosferei, gazele grele ( O2, ozon, CO2, N2, vapori de apa ) aproape dispar si atmosfera e formata in principal din He si H2.Regiunea se numeste heterosfera, pentru ca gazele se separa potrivit masei lor moleculare. La inaltimea cuprinsa intre 85-500 km, gazele din atmosfera sunt puternic ionizate. De aceea, regiunea se numeste ionosfera. Ultimul strat al heterosferei situate dincolo de altitudinea de 500 km este exosfera. Pana la inaltimea de 1000 km, gazele sunt rarefiate, iar temperatura creste pana la 1200 grade. La altitudinea cuprinsa intre 1000-2500 km, gazele sunt puternic rarefiate, iar temperatura ajunge la 1800 grade. La inaltimi mai mari de 2500 km, se gaseste gaz interplanetar, format din protoni si electroni. Radiatia termica primita de la soare e partial absorbita de pamant. Gradul de absorbtie depinde de inaltime si de albedoul suprafetei. Suprafata acoperita de apa si padure, absoarbe cea mai mare parte din radiatia solara. Suprafetele inzapezite sunt reflectante. Radiatiile cu lungimea de unda mai mica sunt compensate de radiatiile cu lungimea de unda mare. Ele sunt emise de pamant astfel incat pamantul se considera in echilibru termic. De aceea temperatura la suprafata pamantului este de 15 grade. La altitudinea de 6 km temperatura e de -21 grade, iar in absenta atmosferei, temperatura la suprafata planetei ar fi de -18 grade. Pana la inaltimea de 6 km, ce corespunde cu inaltimea medie superioara a suprafetei ionilor atmosferei si norii realizeaza o protectie efectiva a planetei si mentine temperatura medie, fenomen numit efect de sera. Poluantii atmosferici si efectele lor Poluantii atmosferici sunt substante prezente in atmosfera care ii schimba calitatea, influentand negativ asupra sanatatii umane, animalelor, vegetatiei, apei si materialelor. Poluantii atmosferici sunt foarte diversi si provenienta lor diferita. Se clasifica dupa : a) starea de agregare- gazosi, solizi, aerosoli ( amestec de gaze si picaturi fine lichide sau pulberi fine solide ) ; b) natura- anorganica si organica ; Compusii organici sunt : 1) Compusii oxigenati si neoxigenati ai sulfului ( SO2, SO3, H2S, H2SO3, H2SO4, sulfati, etc ) ;

2) Compusi oxigenati si neoxigenati ai azotului NO, NO2, N2O, HNO3, NH3, NH4 ; 3) Compusi oxigenati ai carbonului- CO, CO2, carbonati ; 4) Compusi ai metalelor grele- Pb, mercur, cadmiu ; 5) Clorul si clorurile- Cl2, HCl, Clorofluorocarbon ; 6) Florul si compusii sai- F2, clorofluorocarbon ; 7) Bromul si compusii sai- Br2, HBr ; Compusii anorganici sunt : metanul, hidrocarburile, altele decat metanul, compusi organici volatili, alti compusi organici ; c) provenienta- primari si secundari ; 1) primari- provin de la sursa ; 2) secundari- rezulta in atmosfera prin reactiile dintre poluantii primari si componentii atmosferici ; unul dintre poluanti e ozonul din troposfera ; Actiunea poluantilor asupra mediului depinde de concentratia lor si persistenta. Concentratia unei substante in atmosfera peste care apare un efect advers se nuemste concentratie maxima admisa- CMA. Ea se determina prin experiente pe animale si studii toxicologice, epidiomologice ; ea exprima relatia intre doza si efect. Organizatia mondiala a sanatatii recomanda CMA, poluanti majori ai atmosferei ( CH4, ozon, SO2 ). Pe baza recomandarilor, fiecare stat isi stabileste propriile lor valori. In Romania, CMA este stabilita de minimul apelor si mediului si legea protejarii mediului. Persistenta in atmosfera depinde de stabilitatea chimica. Ea poate fi de la cateva zile la miliarde de ani.