3.2.

EDUCATIA MORALA
3,2.1. IMPORTANTA CONCEPTELOR DE MORALA SI EDUCATIE MORALA
Nu este posibila fonnarea personalit{ii fr a tine seama de aspectpl ar trebui s domine intreaga noastr viatA sufleteasc: aspectul moral. demult, ponderca educatiei morale in formarea omului, In coala fost subcstimat, dimensiunea intelectual a fiintei umane fund situat In plan. Decalajul dintre procesul 4tiintifico-tehnic i ccl moral a constituit una tre cauzele dizarmoniei In plan educational intre componenta intelectual moraLA. Este nevoie de un efort general uman in procesul redresrii morale, gurare a liberttii fiecrui individ, a demnitatii Si a capacit3ii lui de autocreare, de reabilitare a educa;iei morale in coal. Iritre cile de reabilitare a educatiei morale in societate 5i In coala neascA se inscriu: Efortul personal contient i sistematic de autoperfecionare moral; autoeducaei. Este necesar In{elegerea faptului c fiecare ar trebui sA sine Insui din punct de vedere moral. tnelegerea trebuie s duc Ia un moral de lung durat. Sporirea rAspunderii coW In educaa moral a tirirei mntul trebuie sa-i reconsidere continutul, metodologia, relaia

Componentele

(dimensiunile)

educatiei 151

i, In primul rand, obiectivele educaionale, In rndul crora cele de ordin moral trebuie situate in prim-plan. Aportul altor factori educaionali Ia realizarea educaiei morale. Familia trebuie sa-i sporeasc eforturile pentru formarea profilului moral al tinerei gen era cci bazele caracterului moral se pun In primii apte ani de via. .De man posibiliti educative dispun aezmintele culturale, grupele formale i cele infer- male care se Incadreaz oamenii. 0 nouA tabela de valori; este necesar o reexaminare a tabelei valorilor; valoarea moral are un rol privilegiat. Speciflcui educatiei morale este determinat, pe de o parte, de particula riilt moralci, ca fenomen social, care-i confer coninutul, iar pe de alt parte, de conditiile sociopsihice Ce sunt implicate in realizarea br, Morala este o form acontiintei sociale, care reflect ansamblul concepii lor, ideilor i pnincipiilor (normelor) care cluzesc i reglementeaz comportarea (conduita) oarnenilor In relaiiIe personale, in familie, la locul de munc i In so cietate, In general (3, p.77). Coninutu1 moralei include intr-un tot unitar idealul moral, valorile, nor mele i regulile morale prin care se reglementeaza raporturile omului cu ceilali oameni, cu societatea. Idealul moral este considerat ca o imagine a perfeciunii din punct de ye dere moral, care cuprinde, sub forma unui model, chintesenta moral a person alitii umane. Valorile morale reflect anumite cerine i exigcne generale ce Se impun comportamentului uman In virtutea idealului uman. Normele i regulile morale se refer la o situaie concret; ele Sc expnim printrun ansarnblu dc propoziii prescriptive sub form de obligaii, interdictii i permisiuni privitoare Ia aciuni morale. Moralitatea desemneaz ceea ce este omul sau grupul uman din punct de vedere moral. Herbart Inelegea prin moralitate sau virtute acordul vointei cu ideile morale sau, In termeni kantieni, acordul dintre voina i legea moral Educatia se definete ca proces de realizare a moralitpi, ca factor al trecerii de la morala moralitate (11, p.70). Educafia morald este o component a educaiei prini care se realizeazA for marea i dezvoltarea contiinei i a conduitei morale, formarea profilului moral al personalitii, elaborarea comportamentului social-moral. Esena educapei morale const hi ,,crearea unui cadru adecvat interiorizArii componentelor moralei sociale In structura personaIitii morale a copilului, cia borarea i stabilizarea, pe aceast baz, a profilului moral al acestuia in conco cu imperativele societii noastre (15, p. 145). n