"Sa fie azi pace inlauntru tau.

Ai incredere ca esti acolo unde este locul tau, unde e nevoie de tine. Nu uita de posibilitatile infinite care se nasc din credinta in tine si in ceilalti. Foloseste darurile pe care le primesti, care iti sunt date, si da in countinuare altora dragostea pe care o primesti. Fii multumit de felul in care esti tu, asa cum esti. Lasa aceasta intelepciune sa patrunda adinc, pana in maduva oaselor si daruieste sufletului tau cantec, muzica, dans, rugaciune si libertatea de a iubi. Asta exista pentru noi toti."ZALMOXE
Har Tios (Tatal Harului) AttaUnsarThu In HiminaiVeihnaiNamoThein , VimaiThiuDinasusTheius , VairthaiVilgaTheius , Sve In HiminaGai Ana Airthai . HlaifUnsar Ana ThanaSinteinaiGif Uns Himina Daga . GahAflet Uns ThatiSkulanBiganima . GaiVeisThaiSkulamUnsaraim , Gai Ni Brigais Uns In Frainstubru . GahAkhLausei Uns AfThamaUbilinAunteTheina Ist Tindagardi . GamMachs , GahVultans In Aivin . Tatal Harului Tatal Nostru al dacilor Tatal Nostru , Tu Care Ai Locul Tau In Lumina , SfantEsti Tu Si Numele Tau In Cer Si Pe Pamant , Astept Darul Inaltarii Tale In Mine . Sfanta E Vointa Numelui Tau In Mine - In Cer Si Pe Pamant . Primesc Darul Harului Tau In Fiecare Zi . Da-Ne Darul Luminii Tale Si Azi - El e PaineaNoastra In Fiecare Zi . Harul Tau Sa Ne Dea Puterea Sfinteniei Sufletului , Da-Ne Noua Puterea Luminii Numelui Tau . Tata Sfant , Prin Puterea Harului Numelui Tau , Sufletul Nostru Cere Sa PrimeascaBinecuvantarea Luminii Tale , In Inima Intunecata Si In Inima Care Intuneca .

Tata Sfant , Aducem Multumire Focului Inimii Tale , Care Ne Duce Binecuvantati In Cerul , In Puterea Si In Sfintenia Ta . Amin............................................................................................. Rugaciunea Tatal Nostru al dacilor era si este spusa de Fiii Soarelui , in tacere (in inima) sau cu voce , atunci cand fac Salutul Soarelui , cu fata spre Soare , sau oricand doresc sa intre sa stea in inima lor .. rostiti si veti vedea ce simtiti la aceasta rugaciune

Sunt parte a Principiului Unic n aceast galaxie. Sunt prezent pe fiecare planet locuit, sub diferite forme energetice. Pe planeta voastr am luat o form energetic mai condensat n urma cu peste cinci milioane de ani. Acum doua milenii i jumtate, dup cum socotii voi, apte uniti de contiin din aceast energie s-au desprins pentru a se ntrupa i a da un nou impuls evolutiv civilizaiei voastre. Una dintre aceste apte uniti de contiin s-a ntrupat n aceast zona geografic. Voi m cunoatei sub numele avut atunci: Zamolxe.

Controversele asupra personalittii lui Zamolxe au nceput s apar odat cu mentionarea lui de ctre Herodot si continu pn azi. Printele istoriei, recunoaste cinstit c Zamolxe a trit (n jurul anului 1400 en-nb) si nu a fost un zeu nchipuit. De altfel el este unul din cei trei profeti ai lumii (Zamolxe, Zaratustra si Moise), ns numai despre Zamolxe exist izvoare stiintifice. De ce a devenit asa celebru acest rege al nostru [...] ca zeu ce este (Platon,Harmides,156)? Pentru c a fost un erou civilizator, un preot venerat de toate castele: de kapnobatai care i-au mostenit obiceiul de a tri retrasi, de ktistai care au nvtat mestesugul vindecrii de la el, de polistai care nu se stie de unde detineau fantasticele

cunostinte pe care le predau mai departe, de preotii-rzboinici (si ostasi) care rosteau numele lui n btlii, de regi care se pare c au preluat belaginele de la Zamolxe. Ct despre retragerea lui n pester si aparitia dup 4 ani nu a avut rolul de mister initiatic ci a fost o lectie pentru poporul care poate nu i urma toate ndemnurile (acest domeniu al pildelor n care dacii excelau, 4 ani fiind poate perioada n care poporul s-a convins de necesitatea nvtturilor sale). n plus aceast situatie pare s se potriveasc cu momentul cnd Zamolxe redacteaz (sau mai corect spus le rescrie adaptndu-le conditiilor contemporane) necesarele belagine. Dacii au recunoscut n Zamolxe, omul complex demn de luat drept model, zeificarea venind n mod natural. Alte personalitati importante: BENDIS Zeita din mitologia dacic adorat de strmosii nostri ca zeit a Lunii, a pdurilor, a farmecelor, a noptii si poate ca zeit magician. Unele reprezentri plastice ca bustul de bronz de la Piatra Rosie o arat cu sni proeminenti ca si presupunerea c era o divinitate adorat mai ales de femei, ar fi un indiciu ca era socotit poate n primul rnd zeita dragostei si a maternittii. Herodot ne spune n Istorii(IV,94;V,7) c tracii au mprumutat-o de la daci. CAVALERUL TRAC Tnr zeu al tracilor balcanici si danubieni, reprezentat clare, adesea n scene de vntoare. Atributele si originea zeului sunt deocamdat obscure. Numit Theos Heros stpn cpetenie, mai apoi semizeu de origine muritoare iar n varianta roman, Deus sanctus Heron, unele imagini ale calaretului trac sunt nsotite de inscriptii unde numelui Heron, Heros i urmeaz adesea diverse epitete: Invictus Nebiruitul, Aeternus Vesnicul, Katahtonios Stpnul mortilor, Ktistes ntemeietorul de neamuri, mai des Vetespios. Iconografia romneasc l-a pstrat n chipul Sf.Gheorghe. DERZELAS Zeu apartinnd mitologiei daco-getice, avnd un cult de origine autohton. E considerat fie zeu al snttii, al energiei vitale (I.I.Russu) fie o divinitate subpmntean (I.H.Crisan). Un templu al lui Derzelas s-a zidit la Histria n sec al III-lea en. GEBELEIZIS Zeu geto-dacic al cerului nnourat si pluvial, diriguitor al furtunii si al fulgerelor, n onoarea sau mpotriva cruia dacii trgeau cu arcurile (dup unii spre a purifica fata zeului ceresc risipindu-i norii, dup altii spre a-i reprosa norii excesivi, aductori de grindin si de trsnete primejdioase pentru pduri, gospodrii, grne si pentru vita de vie). Aceast practic e nregistrat si n alte zone geografice, tirul aglomerat de sgeti si strigtele masive puteau creea curenti de aeri ce risipeau norii. Gebeleizis e amintit numai de Herodot care l citeaz imediat dup Zamolxis ceea ce a dus la false presupuneri c cei doi s-ar confunda. n iconografia romneasc s-a pstrat ca Sf.Ilie. KOGAIONON Mitologicul munte dacic n care a fost sediul lui Zamolxis sau locuinta marelui preot dac. Semnalat de greci, muntele nu a fost identificat. Presupunerile au adus n discutie celebre vrfuri muntoase ca Gugu, Ceahlul, Dealul Grdistii, Omul, fiecare cu argumente pro si contra. Anumite asemnri semantice din unele izvoare grecesti impun prima ipotez, semnificatia numelui l impune pe Omul, de asemenea Sfinxul din pare s aib o semnificatie deosebit. Dar toate sunt ipoteze romantice. Strabon scrie despre pestera de retragere a lui Zamolxis: Tot asa si acest munte a fost recunoscut drept sacru si astfel l numesc si getii; numele lui, Kogaionon, era la fel cu al rului ce curgea alturi.(Geografia,VII,3,5). Acest citat lanseaz o interesant ipotez: numele mai important al fi al rului dup care a fost numit si muntele deci muntele este lng un ru nsemnat (poate nu doar din punct de vedere al debitului). Voi prezenta mai jos fragment dintr-o hart veche care reprezint rul Cogaeonus, prin suprapunerea hrtii antice cu cea a Romniei moderne, acest ru se identific cu Bicazul, care trece pe lng Ceahlu, munte care a inspirat multi poeti si scriitori romni de-a lungul timpului, asadar un argment solid n favoarea identificrii Ceahlului cu Kogaiononul. Deasemenea, se stie c lui Zamolxe dacii i-au

construit o locuint mare n pester, deci trebuie s se mai gseasc ruinele acestei locuinte n pester. Autorii mentioneaz c dacii si numeau preotii cltori prin nori ceea ce propune pentru localizarea acestui munte un vrf foarte nalt. Pestera mitic a lui Zamolxe ar fi putut s aib ntortocheate galerii ceea ce ar explica disparitia lui. PREOTII DACI n literatura de specialitate, se ntlnesc trei categorii de preoti: 1.KAPNOBATAII umbltorii prin nori. Explicatia denumirii s-a pierdut n negura timpului. Probabilitatea o are cltoria n muntii cu vrfurile nconjurate de nori, deci, n chilii asemntoare clugrilor de azi. Se ntelege c triau n simplitate, regim alimentar si n meditatie n fata zeului lor (si de ce nu poate si al nostru pentru c exist izvoare care ne spun c dacii credeau ntr-un zeu suprem cruia nu i spunea numele nu de fric, rusine, sau alte motive, ci pentru simplul fapt c nu i puteau exprima complexitatea). 2.KTISTAII ntemeietorii de neamuri. Voi face un nou apel la att de controversata interpretio graeca pentru a sublinia posibilitatea c grecii s se fi nselat: dup prerea mea adevratul nteles al numelui acestor preoti era ntretintorii de neamuri, vindectorii de neamuri, deci renumitii medici daci. Ca o dovad n plus aceeasi observatie se potriveste si polistailor: ntretintorii de orase sau cavalerilor traci: ntretintorii de neamuri, aprtorii de neamuri. Acesti preoti erau renumiti prin tehnica lor de a ncepe cu sufletul si a continua cu tratarea trupului. De aceea aveau probabil nevoie de religie sub o form pe care nu o mai cunoastem azi (sau poate da: bioenergoterapia). v.Derzelas. 3.POLISTAII ntemeietorii de orase. La aceasta cast preoteasc denumirea ei i propune membrii ca nvttori care triau n orase unde erau sanctuarele (vezi calendarele, si care nu erau potrivite ascetismului). Avem celebre exemple pentru a sustine aceasta teorie: Zamolxe, Deceneu. Acesti preoti-nvttori excelau n stiinte (fizic, astronomie), moral, psihologie, filosofie, ultima, mplicnd si religia. 4.PREOTII LUPTTORI Strabo ne mai spune c tinerilor preoti daci li se predica curajul. Acestia fiind lipsiti de team. Pentru ce altceva dect pentru prezenta pe cmpul de lupt? Rolul lor de a mbrbta ostenii, sau ca medici-militari, nu prea st n picioare n fata mea, acesta fiind unul mult mai complex. Asadar o nou cast care nu a fost nteleas de autorii antici deci nu a fost mentionat dect de Iordanes care ne spune c armata lui Filip al Macedoniei fu mprstiat de preotii geti, asa c eu pot doar s propun aceast variant. Si aici avem un exemplu celebru: preotul (vicerege! si care nu era ktistai ci mai degrab polistai) Vezina a luat parte la lupta de la Tapae. Este posibil ca preotii, brbati fiind, s fi fost organizati n momente grele sau n mod uzual, n contingente speciale de rzboinici sau medici, auxiliari, etc. RITUALUL DE ZEIFICARE Am observat un fel de cale pe care marii preoti trebuiau s-o urmeze. S cunoasc mari religii si concepte filosofice chiar dac nu aderau la ele. Aici as mentiona c nu cred c e vorba de o instruire a preotilor daci n tri strine deoarece ei detineau cunostinte pe care egiptenii si grecii nu le aveau. Poate un flux de la daci la egipteni si greci e mult spus, mai corect ar fi un schimb de experient dar cine stie? Apoi marii preoti ntorsi pe pmnturile natale se asociau cu regele. Din nou consider c preotii nu-si convingeau regii s li se asocieze ci doar urmau un obicei existent deja (avem ca exemple pe Zamolxis, Decenu, Vezina). Undeva n acest rstimp marii preoti trecnd de un anumit prag, o anumit prob complex sunt zeificati. Oricum cred c dacii aveau niste legi foarte vechi dup care se ghidau de mult vreme. Sursa articol : http://www.2012en.ro/2008/08/religia-dacilor-si-importanta-lui-zamolxe/ | Magazin Cultural tiinific