Cuprins

Cap. 1 Introducere....................................................................................................................3 Cap.2 Specii identificate...............................................................................................4 Cap.3 Locul cercetrilor, materialul i metoda de lucru .........................................12 Cap.4. Rezultatele cercetrilor.....................................................................................16 4.1. Procentul frunzelor sntoase.......................................................16 4.2. Procent roaderi insulare.................................................................18 4.3 Procent roaderi marginale...............................................................20 4.4 Procent de Apiognomonia errabunda............................................22 4.5 procentul funzelor cu Mikiola fagi..................................................24 4.6 Procentul frunzelor cu Phyllonorycter maestingella.................... 25

Cap. 5 Concluzii........................................................................................................... 26 Bibliografie....................................................................................................... 27

Cercetri asupra speciilor de insecte i ciuperci care vatm frunzele fagului n cadrul UP V Noua

CAP 1. Introducere
Fagul este arbore de mrimea I, de mare reprezentativitate pentru pdurile Romniei, ocupnd cca. 2 milioane ha, ceea ce reprezint aproximativ 31% din suprafaa pduroas. Apare n special n zona montan, unde constituie arborete pure sau de amestec cu specii de rinoase n deosebi bradul, dar i cu molidul. Limita inferioar a fagului este cu aproximaie 300 500 m, iar limita superioar este situat la 1200 1400 m, ajungnd i n cazuri excepionale (Apuseni i Parng 1650 m). Aceast limit este condiionat att de influienele termice ct li de nivelul precipitaiilor, fagul fiind o specie foarte sensibil la secet i uscciune. Temperamentul fagului este de umbr, fiind cel mai pronunat de umbr dintre toate speciile de foioase arborescente de la noi. n raport cu substratul litologic, n optimul su de vegetaie, fagul nu manifest preferine, ns fgete de productivitate superioar se ntlnesc pe soluri cambice, de tipul eutricambosoluri, bogate n humus i baze de schimb, slab acide, permeabile, aerisite, revene. Fagul la noi n ar include, o serie de ecotipuri distincte, n special cu adaptabilitate climatic, dintre care amintim: fagul bucovinean, fagul banean, fagul dobrogean etc.

CAP 2. Factori biotici duntori ai frunzei fagului Specii identificate

Nr. Denumirea ncrengtura Clasa crt. speciei 1 Fagocyba Arthropoda Insecta cruenta HerrichSchaeffer 2 Phyllocnistis unipunctella Steph. 3 Mikiola fagi Htg. 4 Hartigiola annulipes Htg. 5 Aceria Arachnida nervisequa nervisequa Nal. 6 Apiognomonia Eumycota Pyrenomycetes errabunda (Rob. Hhn f.g. Gloeosporium fagi (Desm. et Rob.) Westend Ordinul Hemiptera Familia Jassidae = Cicadelidae

Lepidoptera Lithocolletidae

Diptera

Cecidomyiidae

Acari

Eriophyidae

Sphaeriales

Diaporthaceae

Specii de ciuperci identificate

Apiognomonia fagi Este o specie separat recent de Gnomonia veneta i de Apiognomonia errabunda cu care se aseamn foarte mult prin aspectul petelor de pe frunz. La atacurile puternice miceliul se extinde i n lujer. ncadrarea sistematic Marcu (2005) ncadreaz specia n genul Fungi, ncrengtura Eumycota, subncrengtura Ascomycotina, clasa Pyrenomycetes, ordinul Sphaeriales, familia Diaporthaceae. Denumirea popular: ptarea brun a frunzelor de fag. Forma conidian este Gleosporium fagi (Desm. et Rob.) Westend. Evoluia bolii Infecia are loc primvara devreme, ncepnd din luna mai iunie, prin ascospori care infecteaz frunzele tinere. Miceliul se dezvolt n mezofilul frunzelor. Simptomul prin care boala se manifest este apariia, pe frunze, a unor pete la nceput clorotice, apoi brune cu o margine evident, extinse n lungul nervurii principale, cu contur neregulat i sper vrful frunzei cu o form conic. Atacul este localizat n partea inferioar a coroanei. Primvara n cuprinsul zonelor necrozate se formeaz fructificaiile formei conidiene (acervulele). Conodiile provoac rspndirea (de var) a bolii, iar iarna, pe frunzele uscate i czute se dezvolt periteciile care ierneaz n miceliul de rezisten i anume n strome. n primavara urmtoare, gtul periteciilor strpunge epiderma i asigur diseminarea ascosporilor, care realizeaz infecia primar. Periteciile se pot forma i pe scoara lujerilor uscai. Pagubele Necrozele reduc uneori substanial suprafaa de asimilare a frunzelor, produc deformri ale laminei i uneori chiar ofilirea i cderea timpurie a frunzelor. n cazul infeciilor puternice, ciuperca poate trece i pe lujerii anuali (pe o lungime de pn la 30 cm), caz n care vrful acestora se poate usca n ntregime.

Fig.2.1 Apiognomonia fagi (detaliu vtmare )

Specii de acarieni identificate

Aceria nervisequa nervisequa Caracteristicile vtmrii Atactul se localizeaz pe partea superioar a frunzelor, n lungul nervurilor secundare, ca nite dungi cu aspect pslos, de 5 -9 mm lungime i foarte nguste (1-2 mm). Se asociaz frecvent cu Orchestes fagi.

Fig. 2.2 Aceria nervisequa nervisequa aspectul atacului sub forma unor pete psloase aflate pe nervurile secundare

Specii de insecte identificate

Phyllonorycter maestingella

ncadrarea sistematic Specia face parte din ncrengtura Arthropoda, clasa Insecta, ordinul Lepidoptera, famili Lithocolletidae (Gracilariidae). Denumirea popular: molia minier a frunzelor de fag Denumiri sinonime: Phyllonorycter maestingella Mller, Lithocolletis maestingella Zll. Morfologia i biologia

Adultul este un fluture de 4-5 mm lungime cu aripi galbene, ptate i cu franjuri. Insect bivoltin (zborul are loc n iulie i, respectiv, n septembrie -octombrie). Omida face o min deform oval, situat ntre nervuri, la inceput verde apoi brun. Excrementele omizilor, n primele vrste, sunt lichide, iar dup vrsta a patra sunt negre i vizibile. Ierneaz pupele n coconi albi, n mine.

Fig 2.3 Phyllonorycter maestingella: nervuri; larv

Specii de Lepidoptera identificate

Phyllocnistis unipunctella In imaginea de mai jos se poate observa aspectul atacului intalnit in urma analizei frunzelor colectate pentru acest studiu. Fig. 2.4 Aspectul vtmrii

Specii de Diptera
Mikiola fagi (naru de gal al fagului) ncadrarea sistematic Specia face parte din ncrengtura Arthropoda, clasa Insecta, ordinul Diptera, subordinul Nematocera, familia Cecidomyiidae. Denumiri sinonime: Cecidomia hormonyia, Oligotrophus fagi Denumirea popular: narul de gal al fagului Biologie

Generaia este de un an. Zborul are loc primvara devreme, n martie -aprilie cnd femelele depun 200-300 de ou pe mugurii nc nedeschii, de regul n partea superioar a coroanei. Larvele apar n aprilie, ptrund n muguri i odat cu dezvoltarea frunzelor (sfritul lunii aprilie - nceputul lunii mai) apar i galele. Larvele ierneaz n interiorul galelor (pe sol), iar mpuparea are loc n primvara urmtoare. Caracteristicile vtmrii Gala se formeaz pe partea superioar a frunzei. Este mic (lung de 10 mm i groas de 5 mm), neted, ovoidal cu vrful ascuit i cu peretele gros. Gala are la nceput o culoare verde pal i la maturitate devine roie. n interior se adpostete o larv femel, dac gala este groas i rotunjit sau o larv mascul, dac larva este subire i conic. Frunzele cu gale cad prematur, iar galele se desprind de pe frunze. n ultimii ani produce nmuliri n mas n special pe exemplarele tinere de fag cnd pe suprafaa unei frunze se formeaz numeroase gale, iar ramurile sub greutatea galelor, devin pendente.

Fig 2.5 Mikiola fagi: a,b evoluia galelor; c aspectul vtmrii

Hartigiola annulipes
In urma analizei frunzelor au fost intalite doua aspecte ale galelor formate de aceasta specie si anume: gale care prezentau pe suprafata lor perisori caracteristici speciei si gale fara acesti perisori. Consider ca ar fi necesar ca pe viitor sa fie studiat acest aspect pentru a se afla mai exact ce factor influienteaza acest fenomen.

Fig. 2.6 Aspectul vtmrii

Cap 3 Locul cercetrilor, materialul i metoda de lucru

Materialul s-a recoltat din zona Braovului (Depresiunea Braovului), administrat de ctre Regia Publica Locala a Padurilor Kronstadt RA, U.P. VI Brasov,u.a. 37 A. Arboretul este situat la o altitudine de 640-740m. Arboretul luat n studiu are o compozitie de 7Fa 3Br i are vrsta de 80 de ani. Se precizeaz faptul c exist dou elemente de arboret n cadrul suprafeei analizate, materialul recolndu-se din ambele elemente de arboret. Lucrrile de teren au constat n recoltarea de material, de la 10 arbori, din cele patru direcii cardinale N, E, V respectiv S recoltnduse cte o ramur. Fiecare ramur recoltat s-a etichetat n vederea identificrii ulterioare a direciei de unde a fost recoltat. nlimea de la care au fost recoltate ramurile a fost cuprins ntre 2 i 4 m. S-a stabilit totodat si poziia celor 10 arbori, astfel nct sa fie raspandii ct mai uniform n cuprinsul uniti amenajitice 37A ( fig 3.2). Altitudinea la care au fost acetia inventariai fiind cuprins ntre 653 m (arborele 1) respectiv 719 m (arborele 3).

Fig 3.1 Harta arboretelor din U.P VI Braov

Fig. 3.2 Stabilirea poziiei celor 10 arborilor n u.a. 36 B

10

Arborii au prezentat diametre cuprinse ntre 22 cm (arborele 2) respectiv 38 cm (arborele 9). n ceea ce privete lucrarea de laborator, aceasta a constat n analiza frunzelor de pe fiecare lujer ( de pe ultimile 5 creteri), identificndu-se atacurile i precizarea duntorilor care le-au provocat. Astfel s-au identificat frunzele sntoase, respectiv pentru cele vtmate s-au identificat duntorii.

Speciile de insecte s-au identificat astfel: determinarea speciilor de insecte s-a realizat pe baza materialului oferit ctre studiu, astfel: s-au identificat insectele prezente pe frunze, vtmrile produse de acestea, s-au numrat galele acolo unde a fost cazul, s-a precizat culoarea galelor, stadiu lavelor (Mikila fagi, respctiv Hartigiola annulipes); s-a precizat prezena roaderilor i tipul acestora (roadere maginala, roadere insular, respectiv acolo unde a fost cazul frunz sntoas); determinarea speciilor de ciuperci s-a ce au atacat frunzele s-a realizat de asemnea pe baza materialului oferit ctre studiu, i s -a precizat prezena infeciei pe frunze.

Analiza statistica a datelor

In ceea ce priveste analiza statistica a datelor, in majoritatea cazurilor s-a dorit determinarea frecventelor atacurilor, atat a speciilor de insecte cat si a celor de ciuperci In prima faza a avut loc introducerea datelor intr-un tabel din care cu ajutorul functiei Pivot Table s-a reusit compactarea datelor. Dupa aplicarea acestei functii, datele au fost reorganizate, cu scopul de a se face anumite verificari in privinta omogenitatii datelor pe sir( cu ajutorul Testului Z pentru valori extreme), si intre siruri (cu ajutorul Testului Hartley-omogenitatea). Dupa ce s-au verificat aceste date s-a mai realizat o verificare cu ajutorul functiei de Normalitate, functie a programului XLStat. In functie de rezultateale acestui test respectiv faptul ca sirurile sunt ditribuite normal sau nu,

11

prelucrarea ulterioara s-a facut cu ajutotul programului Anova sau a tetului neparametric Friedman. Acestea redau influnata anumitor factori care se iau in considerare la determinarea frecventelor.

12

Cap 4 Rezultatul cercetrii

4.1 Procentul frunzelor sntoase Efectul arborelui, direciei i lujerului asupra frecvenei frunzelor sntoase. Pentru aflarea procentului frunzelor sntoase s-a utilizat testul Neparametric (testul Friedman). Tab 4.1 Procentul frunzelor sntoase

Direcie Q(valori obs) Q(valori critice) DF P-value alfa

4.440

Arbore
8.563 16.919 9 0.479

Lujer
4.442 9.488 4 0.349

7.815 3 0.218 0,05

Fregvena frunzelor sntoase pe arbore

9.000 8.000 7.000 6.000 5.000 4.000 3.000 2.000 1.000 0.000 A8 A6 A2 A7 A1 A10 A3 A4 A9 A5 A A A A A A A A A A

Series1 1.875 4.500 5.000 5.375 6.000 6.250 6.250 6.250 6.500 7.000

Fig4.1 Frecvena frunze sntoase pe arbore Att din tabelul 4.1 ct i din figura 4.1 rezulta ca ipoteza nula este acceptata, riscul ca aceasta sa fie respinsa este de 47.86%.

13

Asa cum reiese si din graficul anterior, putem spune ca nu exista diferente semnificative in ceea ce priveste frecvena frunzelor sanatoase pe arborii, dar intre A5 si A8 s-a constatat totusi o diferenta . Frecvena frunzelor sntoase pe direcie
4.000 3.500 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 0.500 0.000 Series1 V 2.000 N 2.200 S 2.700 E 3.100

A A A A

Fig. 4.2 Frecvena frunze sntoase pe direcie Din tabelul 4.1 si din figura 4.2 rezulta ca ipoteza nula a fost acceptata, riscul ca aceasta ipoteza sa fie respinsa este de 21.77%. Din graficul 4.2 reiese faptul ca nu exista diferente semnificative pe cele 4 directii cardinale, frecvena frunzelor sntoase este foarte asemntoare.
4.500 4.000 3.500 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 0.500 0.000 Series1 L1 2.350 L5 2.700 L4 2.900 L2 3.400 L3 3.650

Fregvena frunzelor sntose pe lujer A A A A

Fig. 4.3 Frecvena frunze sntoase pe lujer

14

Din tabelul 4.1 si figura 4.3 rezulta ca ipoteza nula a fost acceptata, riscul ca ipoteza nula sa fie respinsa este de 34.95%. Dup cum se poate observa n graficul de mai sus nu exist diferene semnificative ntre procentul frunzelor sntoase analizate la nivelul lujerilor.

4.2 Procent roaderi insulare Pentru aflarea procentului de roaderi insulare, s-a utilizat testul Neparametric (testul Friedman). Tab 4.2 Procentul roaderilor insulare

Q(valori obs) Q(valori critice) DF P-value alfa

Direcie 2.143 7.815 3 0.543

Arbore 10.339 16.919 9 0.324 0,05

Lujer 10.339 16.919 9 0.324

Fregvena roaderilor insulare pe direcie

4.000 3.500 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 0.500 0.000 Series1 N 2.150 V 2.350 S 2.550 E 2.950

A A A A

Fig. 4.4 Frecvena roaderilor insulare pe direcie Din tabelul 4.2 si figura 4.4 rezulta ca ipoteza nula a fost acceptata, riscul ca aceasta sa fie respinsa este de 54.33%.

15

Din graficul prezentat reiese faptul ca nu exista diferente semnificative in ceea ce privete vatamarile de pe cele 4 directii. Fregvena roaderilor insulare pe arbore
10.000 9.000 8.000 7.000 6.000 5.000 4.000 3.000 2.000 1.000 0.000 A9 A6 4.125 A5 4.375 A2 4.750 A7 5.125 A3 5.250 A8 5.625 A4 7.250 A10 7.625 A1 7.875 A A A A A A A A A A

Series1 3.000

Fig. 4.5 Frecvena roaderilor insulare pe arbore Tabelul 4.2 si figura 4.5 demonstreaza faptul ca ipoteza nula a fost acceptata, riscul ca aceasta sa fie respinsa este de 32.37%. Din graficul prezentat putem spune ca este o diferenta intre A9 si A1, dar aceasta nu este semnificatica. Frecvena roaderilor insulare pe lujer
5.000 4.500 4.000 3.500 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 0.500 0.000 Series1 L3 2.450 L2 2.750 L5 2.850 L4 2.950 L1 4.000 A A A A A

Fig. 4.6 Frecvena roaderilor insulare pe lujer

16

Din tabelul 4.2 si figura 4.6 rezulta ca ipoteza nula a fost acceptata, riscul ca aceasta sa fie respinsa este de 19,35%. Conform graficului 4.6 nu exista diferente semnificative pe cei 5 lujeri. 4.3 Procent roaderi marginale Pentru aflarea procentului roaderilor marginale s-a utilizat ANOVA (Analize of Variation). Tab. 4.3 Procent roaderi marginale

Factorul Arbore Direcie Lujer

DF 9 3 4

F 2.394 0.866 1.129

Pr>F 0.014 0.460 0.344

D.F.- grade de libertate; F-coeficientul Fisher si P-probabilitaea calculata Dupa cum se poate observa din tabelul 4.3, dintre cei trei factori i anume, arbore, direcie i lujer, doar arborele a avut influen semnificativ asupra caracteristici studiate i a frecvenei. Frecvena a fost exprimata n % frunze cu roaderi marginale i a fost calculata ca numar frunze cu roaderi marginalee / numarul total de frunze.

Fregvena roaderi marginale pe arbore

40.000 35.000 30.000 25.000 20.000 15.000 10.000 5.000 0.000 A4 A7 8.833 A2 6.131 A1 5.702 A8 5.500 A5 4.167 A3 3.917 A10 2.500 AB AB AB AB AB B B B B A

A6 2.500

A9 1.667

Series1 18.298

Fig. 4.7 Frecvena roaderi marginale pe arbore

17

Tinand cont de tabelul 4.3 unde am observant ca arborele a influentat caracteristica studiata, in graficul de mai sus se observa foarte bine neuniformitatea atacului intre arborii analizati,. Diferentele semnificative apar intre arborele 4,vand frecventa cea mai mare a atacului, respective 18,3%, si arborii 3,6,9 i 10 avnd frecvena cea mai mica a frunzelor vatamate ( frecventele fiind situate in intervalul 3.9% A3 si 1.7 A9). Fregvena roaderilor marginale pe direie
12.000

10.000

8.000

A
6.000

A A

4.000

2.000

0.000 Series1

E 8.588

V 5.586

N 5.286

S 4.283

Fig. 4.8 Frecvena roaderilor marginale pe direcie

Dupa cum s-a putut observa att din tabelul 4.3 ct si din graficul 4.8, nu au fost identificate valori semnificative ale frecvenei atacului pe cele 4 directii cardinale.

18

10.000 9.000 8.000 7.000 6.000 5.000 4.000 3.000 2.000 1.000 0.000 Series1

Fregvena roaderilor marginale pe lujer A

A A A

L1 8.443

L2 8.396

L4 5.208

L3 3.899

L5 3.729

Fig. 4.9 Frecvena roaderilor marginale pe lujer

In urma analizei statistice prezentata in tabelul 4.3 s-a demonstrat faptul ca varsta lujerului nu a avut nici o influnata asupra frecventei atacului. Pentru a se reprezenta mai bine datele descrise mai sus s-a realizat graficul din figura. Totusi se poate observa o frecventa mai mare a atacului pe ultima crestere.

4.4 Procent Apiognomonia errabunda

Pentru aflarea procentului de roaderi insulare, s-a utilizat testul Neparametric (testul Friedman).

Tab 4.4 Procentul frunzelor atacate de Apiognomonia errabunda

Direcie Q(valori obs) Q(valori critice) DF P-value alfa

4.440

Arbore
8.563 16.919 9 0.479

Lujer
4.442 9.488 4 0.349

7.815 3 0.218 0,05

19

Frecvena frunzelor atacate de apiognomonia pe direcie

4.000 3.500 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 0.500 0.000 Series1 E 2.100 N 2.300 S 2.500 V 3.100

A A A A

Fig. 4.9 Frecvena frecvena frunzelor atacate de apiognomonia errabunda pe direcie

Din tabelul 4.4 si din figura 4.9 rezulta ca ipoteza nula a fost acceptata, riscul ca aceasta sa fie respinsa este mai mic de 33.94%. Din graficul mai sus prezentat reiese ca nu exista diferente semnificative in ceea ce frecvena atacurilor pe cele 4 directii. Frecvena frunzelor atacate de Apiognomonia pe arbore
12.000 A 10.000 8.000 6.000 4.000 2.000 0.000 Series1 A1 2.250 A4 2.250 A7 4.625 A3 5.000 A5 5.125 A10 5.250 A2 6.750 A9 6.750 A6 8.000 A8 9.000 A A A A A A A A A

Fig. 4.10 Frecvena frecvena frunzelor atacate de apiognomonia errabunda pe arbore

20

Din tabelul 4.4 si din figura 4.10 rezulta ca ipoteza nula a fost respinsa, riscul ca aceasta sa fie acceptata este de 2.34%. Conform graficului anterior prezentat exista diferente intre frecventa atacurilor, mai ales intre arborii A1, A4 si A8. Frecvena frunzelor atacate de apiognomonia pe lujer A A A A A

4.500 4.000 3.500 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 0.500 0.000 Series1

L2 2.700

L1 2.900

L3 2.950

L4 3.000

L5 3.450

Fig. 4.11 Frecvena frecvena frunzelor atacate de apiognomonia errabunda pe lujer

Din tabelul 4.4 si figura 4.11 rezulta ca ipoteza nula a fost acceptata, riscul ca aceasta sa fie respinsa este de 87.38%. Din graficul de mai sus reiese ca nu exista diferente semnificative intre cei 5 lujeri.

4.5 Procentul frunzelor cu Mikiola fagi Pentru Mikiola fagi nu s-au putut face niciunul din testele normalitatea, neparametricul sau ANOVA deoarece aceasta specie a fost identificata pe foarte putine frunze.

21

Dar pentru a evidentia si prezenta acestei specii in cercetarile efectuate vor fi prezentate urmatoarele informatii: - din totalul de 801 frunze, 21 au fost identificate cu Mikiola fagi, reprezentand 2,6 % din totalul frunzelor studiate. - a fost identificate un numar de 29 gale pe cele 21 frunze - din cele 29 de gale au fost gasite 15 de culoare verde( 52%), 3 de culoare rosie( 10% ) si 11 de culoare bruna( 38% ). - din cele 29 de gale au fost identificate 9 cu larva vie ( 31%), 6 cu larva moarta (21%), 9 parasite( 31% ) si 5 a caror gala a fost cazuta si a ramas doar locul de prindere( 17% ) 4.6 Procentul frunzelor cu Phyllonorycter maestingella La fel ca si in cazul speciei precedente, nici la aceasta specie nu au putut fi aplicate testul de normalitate, neparametricul sau ANOVA. Dar pentru ca aceasta specie a fost identificata in cercetarile efectuate, vor fi prezentate cateva date statistice: - din totalul de 801 frunze, pe 19 dintre acestea a fost identificata aceasta specie, respectiv 2,4%. - au fost identificate un numar de 20 de mine pe cele 19 frunze. - din cele 20 de mine, 3 au fost identificate cu larva vie( 15% ), 9 cu larva moarta ( 45% ) si 8 cu mina parasita( 40% ) .

22

Cap 5 Concluzii
n cadrul u.a 37 A din UP V Noua administrat de Regia Publica Locala a Padurilor Kronstadt RA, au fost inventariai 10 exemplare de fag, raspanditi cat mai uniform pe suprafata S-a recoltat de la fiecare arbore cte un lujer, ce prezenta cinci creteri, de pe cele patru direcii cardinale. S-au analizat n laborator toate frunzele de pe cele cinci creteri n vederea stabilirii speciilor de insecte i ciuperci ce sunt prezente pe acestea. S-au analizat n total 801 de frunze, obinndu-se: - 293 frunze sntoase( 37%); - 92 frunze prezentau roaderi insulare (11 %); - 47 frunze prezentau roaderi marginale(6%); - 21 frunze prezentau atac de Mikiola fagi( 2,6%)i; - 16 frunze prezentau atac de Hartigiolla anulipes ( 2%); - 19 frunze prezentau atac de Phyllocnistis unipunctella ( 2,4%); - 319 frunze prezentau atac de Apiognomonia errabunda cu pete n lungul nervurii ( 40%); S-a raportat prezena tuturor agenilor vtmtori pe direcie, arbore respectiv lujer folosind programul Excel respectiv XLSTAT Pentru ultimi 2 daunatori studiati, nu s-au putut testa statisti deoarece frecventa lor a fost foarte mica avand un procet de frunze vatamate de 2,4% (Phyllocnistis unipunctella), respectiv 2,6% (Mikiola fagi) n urma analizei efectuate reiese faptul c trebuie avut n vedere pe viitor, ncercarea de a ncetini (stopa dac ar fi posibil), procesul de dezvolare a acestor principali duntori ai fagului, rezultatele fiind ngrijortoare!!!

23

Bibliografie
1. 2. 3. 4. 5. 6.

Marcu, O., Simon, D., 1995: Entomologie forestier. Editura Ceres, Bucureti. Marcu, O., Simon, D., Isaia, G. 2005: Entomologie forestier. ndrumar pentru lucrri practice. Editura Universitii Transilvania Braov. ofletea, N., Curtu, L., 2008: Dendrologie . Editura Pentru Via, Braov, 68p. www.zipcodezoo.com www.iff.boku.ac.at www.biolib.cz

24