Sub pecetea epocii pe care o traversm confuz i crizist, genernd avalana angoaselor postmodernit ii ,, hibridarea cultural a omului global",

cum scria Z. Bauman 1 nu ni se pare o fals alarm n contextul proluferrii haotice a comunicrii mediate. Mai ales c purtm o dubl ereditate, codul natural fiind, observa cndva E. Morin2

Mai ales c noi purtm o dubl ereditate Mai ales ca noi purtam o duhlu enulitiite, coclul cultural f'iind, observa canclva R. Morin (2. p. 1 8 1 ) echivaleiitul sociology al eodului genetic. Si daca inlluenta asupra ..stocului eredirar" nu poate fi tagaduita. e indiscutabil ca substitutia ni c i nu poate il gandita, chiar marsalui nd spre o u ni ca c i v i l i x a l i e (world culture). In pofida uriasei audiente. a bombarda-mentului informational sufocand Planeta. mijloaccle de conumicare in masa ..fabrica". s-a zis, non-comunicai-c: leed-back-ul e anemic, inleracliunea comunicativa slabcjjte pe masura ce ne instalam, deloc contbrtabil. in F.vul Media (3). Ffiiomenul medialic, deschizand accesul ..la linne". transforms realilalea in ..lenomen discursiv". labulatoriu. scenarizal. speclacularizat. Evident, nimeni n,u ar putea nega rolul media in tbniflcarea modernitatii. devenincl acum. in lumea simultancitatii. mediu de existenta (mod de vi'ata). modeland organizarea sociala i eontlscand. hedonistic, colidia'iul. punand in joe exersatele tactici ale seductiei. Si. in aeelasi limp, observand ca suprainlormarea coexist;") cu clezinformarea. ca rezista intinse /one de ..sulxlczvoltare comunicationala" prin distribulia inegala a pulerii .si a resurselor. ca. in fine, difuzarea, chiar plan globalizarea pietelor) asculta orbeste, presiunii competitionale. de logiea vite// Intra. a^adar. in cursa trenetiea a consumulu., de o I arga pcnetranta si adresabilitate. Devenincl u,. ciala. epidermica si ..culinaristica". propunand pe si,, lul high-tech un voi de modele ^i imagini-ghid, slarsina prin a infantilizu publicul. Tndobitocit prin soup-openis si publicitate stupida. Si daca Terry Hagleton visa la o impro-babila cruciada niorala. .1. Baudrillard nu e/.ita sa observe ca. ..fantasmatica" azi. comunicarea este ..victima u n u i exces de eomunicare". Dar cnltura comerciala il ingrijora pe Lea\is incii in anii '30, dand tonul preircuparilor de Cultural Studies prin giupul din jurul revistei Scrutiny. Din pacatc. globalizarea mediatica, plonjand in simultaneism nu inseamna si restituirea / receptarea unei ,.societati comunicative": ani mal u I. media (..omul terminal") este o ..masina de privil". captiv al eulturii media, de rang mediu si de extensie pla-netara. Televizorul este medium-ul predilect intr-un univers ..dilatal". S-ar parea ea C. W. Mi l l s nu s-ainselal cand anunta. cumva profetic: ..istoria care il afectcaza in pre/cnl pe fiecare om este istoria mondiala". Si daca sub trencl-ul mondializarii difuzarea este. inevitabil. supranationala (ci\i-lizatia fiind, astfel. o expansiunc exterioara a eulturii). comunicarea globala ne face partasi la un insidios neocolonialism cultural (Michel de Certeau). sincronizarea msemnand. indeosebi. un cosmopolitism ieftin. pagubos. culturalicesve alienant (4, p. 141). Se poate insa vorbi de o cultura globala? Kxisla. neindoiclnic. evenimente mecliatice cu impact emotional la scara I'lanetei, exista un capital nomad sj trusturi transna-tionale erodand rolul statelor-natiune (cazul grupului Time-Warner. de pilda. care se vrea o ..entitate planelara"). cireula in In me elite ..infidele", afisand vorba lui Jonathan Friedman o
1 2

Zigmunt Bauman, Globalizarea i efectele ei sociale. Ed. Antet, 1999, traducere Marius Conceatu, p.106 Edgar Morin, Paradigma Pierdut: Natura uman. Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iai, 1999; traducere Iulian popescu, p. 181

Jdentitate cosmopolita". ne miscam intr-o ..jungla fabricata" (A. Giddens) si ne ameninta. pe funclalu relativismului dizolvant al postmodernisinului. pacatul greu al uniformizarii si al insecuritatii. Globalizarea margina-lizeaza 2/3 din populalia lumii si civilizatia noastra. departe de a fi ,,un tot", pare frisonata de intrebari nelimstitoarc. Cine gestioneaza proeesul si care sunt costurile globalizarii'? N-a scapat oare el de sub control sub presiunea ..Ibrtelor anonime" (G.H. von Wright) instaurand ca sa preluam sintagma lui Kenneth Jowitt nouci dezordine inoncliulri.' Incertitudinile de azi, in acumulare galopantii intra in conflict cu globalismul visator, favorizand tocmai tran/ienta (A. Toffler). dezinserlia. dezorienlarea: adica dizolvarea lumii reale sub promisiunea ..transparentizarii" intr-un uni vers fantasmatic. O luine parcelata si excitata, asadar, care stimuleaza iresponsabil reflexul consumerist. Socielatea de consum isi seduce clientii si inventeaza exponential tre-buinte: culjjjra insasi deyw_o_iiliiird_((e niaiii. lata cateva premise anxioase de la care pornind angajam o discutie inevitabil polemica. Ea se vrea critica in contexlul ,,neo-analfabetismului TV", fara pretentia (hilara, dealniinteri) de a propune propozitii definitive, dc neclinlit. Stim prea bine, pe urmele lui Braudel, ca timpul scurt este ,.cea mai inselatoare dintre durate". lar epoca noastra. inca-pabila de a-si gesliona crizele, inaintand orbeste in viitor se contrunta dramatic cu ceea ce s-a numit ..guvernanta proble-melor globale". Globalismul civilizatiei slj/_anfilalea-ciillu-j;jjp!^_ranianand| ^larea^ sm-sa a identilatii" (5, p. 14) suporta relatia tensionala. divergeiita~d1ntre"iiibndializare si loca-lizare (atomizare). O noua autarhie este, certamente, impo-sibila, omenirea ,,sparganduse", totusi, in grupuri si regiuni (5. p. 13), departe de a-si cleflni obiectivele si de a-si castiga coerenta unei strategii pe termen lung, oferindu-i identitate si sens. Intr-o epoca fluida singurul sens globalizant pare a fi nnifornri-urea consiimiiliti. ..Prinsa" in navodul retelelor informatiee, tehnicc, financiare si comunicalionale, omenirea a constientizat pittcrca media. Or. produetia de mesaje a devenit o adevarata industrie cullurala. Sa aiba ea doar un relativismului dizolvant al postmodernisinului. pacatul greu al uniformizarii si al insecuritatii. Globalizarea margina-lizeaza 2/3 din populalia lumii si civilizatia noastra. departe de a fi ,,un tot", pare frisonata de intrebari nelimstitoarc. Cine gestioneaza proeesul si care sunt costurile globalizarii'? N-a scapat oare el de sub control sub presiunea ..Ibrtelor anonime" (G.H. von Wright) instaurand ca sa preluam sintagma lui Kenneth Jowitt nouci dezordine inoncliulri.' Incertitudinile de azi, in acumulare galopantii intra in conflict cu globalismul visator, favorizand tocmai tran/ienta (A. Toffler). dezinserlia. dezorienlarea: adica dizolvarea lumii reale sub promisiunea ..transparentizarii" intr-un uni vers fantasmatic. O luine parcelata si excitata, asadar, care stimuleaza iresponsabil reflexul consumerist. Socielatea de consum isi seduce clientii si inventeaza exponential tre-buinte: culjjjra insasi deyw_o_iiliiird_((e niaiii. lata cateva premise anxioase de la care pornind angajam o discutie inevitabil polemica. Ea se vrea critica in contexlul ,,neo-analfabetismului TV", fara pretentia (hilara, dealniinteri) de a propune propozitii definitive, dc neclinlit. Stim prea bine, pe urmele lui Braudel, ca timpul scurt este ,.cea mai inselatoare dintre durate". lar epoca noastra. inca-pabila de a-si gesliona crizele, inaintand orbeste in viitor se contrunta dramatic cu ceea ce s-a numit ..guvernanta proble-melor globale". Globalismul civilizatiei slj/_anfilalea-ciillu-j;jjp!^_ranianand| ^larea^ sm-sa a identilatii" (5, p. 14) suporta relatia tensionala. divergeiita~d1ntre"iiibndializare si

loca-lizare (atomizare). O noua autarhie este, certamente, impo-sibila, omenirea ,,sparganduse", totusi, in grupuri si regiuni (5. p. 13), departe de a-si cleflni obiectivele si de a-si castiga coerenta unei strategii pe termen lung, oferindu-i identitate si sens. Intr-o epoca fluida singurul sens globalizant pare a fi nnifornri-urea consiimiiliti. ..Prinsa" in navodul retelelor informatiee, tehnicc, financiare si comunicalionale, omenirea a constientizat pittcrca media. Or. produetia de mesaje a devenit o adevarata industrie cullurala. Sa aiba ea doar un

;ol narcotizant. intelegand ca ceea ce ni se ot'era sub eticheta de cull lira de masa (pentru mase) tunctioneaza ca sistem propriu, nu doar cumulund efeclele nijloacelor de informure? Oricum, daca media an remodelat societatea si sensibilitalea generaviilor transformand comunicarea Tntr-un ..lenomen de civilizatie totala". si cclclalte media se redefmesc brutal in raport cu TV. Fiindca clictatura audio-vizualului in societalea mediatica, locuincfin paienjenisul muttimedial este o evi-clenta. stldand diatribele antitehnologiste; saltul de la logo-centrism la imagocentrism inseamna accesul la un limbaj universal, placal. e drcpt. pe fiindamentalismul pietei. Leo Bogart. inca in 1956 (\. The a^e of' iclcvision) averti/a ca expansiunea TV (teletropismul-) inseamna si invazia cuhurii ,,de mijloc". Microbul TV generalizeaza ..sindromul de duminica" (G. Friedman) si ne invita in societatea ,.cle spectacol" (Guy Debord). Or, spectacolul mediatic. sub aparenta omogenizarii ne condamna la sedentarizare. i. sa nu uiiam. TV (vazul cle unii ea drog) este un mass-medium prin e\celenta non-selectiv (Noelle-Neumann). lar mass-media trebuie intelese ca ..mediator! universali" (Hdgar Morin. 1962), ,,preseriind" lumea de azi. Daca Marshall McLuhan. mime la rnoda candva. printr-un ..celebru aforism" ' (cf. Francis Balle) a rasturnat metatbric perspectiva si a impus. socant. paradigma tehno-logica (obligancl la regandirea problematicii media), reabi-litarea lui (fara a subscrie la etapi/area propusa. marsand pe ipoteza clubioasa a omogenitatii epocilor) ramane o sarcina nerezolvata. \:.\ trebuie ..luat in serios" (F.lizu Kat/). Paul Levinson a incercat sa fixeze locul inHuentului teoie-tician in ..era digitala", notand ca afirmatia care a lacut ca-riera a lost, din pacate. ..deformata de toata lumea" (6. p. 15). fi drept, eel considerat de Tom Volte (1965) ,.until dinlre marii ganditori ai umanitatii" a fost aprig controversat 1 ..Medium-ul cslc mcsajul'". intr-un obscur raport (l%0), tiacaiwl imccliat. ca litlu proemineni al primului capitol AinVtidcr.itandin'g media (1964). , : i ->

Dar lumea de azi. considerata dc un Samuel I. I luntington ca pluricivilizationala, ascunzand falii culturale .si inevitabile contlicte in scenariile nouliii secol sc indreapla. totusi, spre o civilizatie globalizanta. ,.Civilizatia e univer-sala", spunea demult Paul Ricoeur (v. Civilixarioii uni-verselle et cultures, ed. du Seil. 1955) si. probabil, niciodata mai acut ca in zilelc noastre omenirea n-a avut senzatia de ..intreg". de corp unic. Bste limpede ca aceasta

cultura media se dovedeste un eficient agent al globalizarii '. Cu observatia ca ca promoveaza si incurajeaza, cum s-a spus. Sitbcultitni far a front iere. Daca piata devine instanta suprema si discutia se poarta doar in termeni de audienta (rating), garantand succesul comercial, degradarea gustului public prin invazia divertismentului e o consecinta inevitabila. Mai mult, tele-vizorul afirma acuzator P. Bourdieu e o forma perni-cioasa de violenta simbolica. Sub umbrela universalului. prin transterabilitate si accesibilitate. cultura media pare a submina nevoia de upar-tenenta (protejand identitatea). Ofertei fragmentariste in decor postmodern, iscand atatea conflicte identitare. ii ras-punde unitormizator. aplatizant-axiologic, sticland multipli-citatea culturilor si impunand impetuoasa ..civilizatie cato-dica" (deopotriva scop si mijloc). Sa fie oare adevarat, cum spunea cineva. ca dupa un inchizitorial Ev Mediu catolic am pasit intr-un Ev Mediu catodic, saracind umanul? Globa-lizarea mediatica (ca ,.industrializare secunda''. cum a i fost definita) inseamna, intr-un sens, reintoarcerea la tribalism. Satul planetar, anuntat profetic de McLuhan s-a ivit si rolul media a fost decisiv. lata, asadar, ca mass-media nu repre-/.inta doar un vehicul cultural ci chiar produc o noua cultura. Va tnlocui ea (t'raudulos) Cultura? Resimtim globalizarea tot mai mult in cotidian. Credintele noastre, scopurile noastre, principiile pe care le sustinem, toate acestea tind sa imbrace periculoasa ispita a gobalizarii. Ne intrebam de ce este periculoasa aceasta tentatie? Uniformizarea, lumea metropola ne malaxeaza pe toti pana la pierderea identitatii.Reprezinta ea oare o amenintare pentru interculturalitate? Globalizarea, conform definitiei din dictionare, reprezinta considerearea, determinarea sau producerea la scara mondiala, reuniunea intr-un tot a elementelor disparate, judecarea unei probleme in ansamblu sau caracterul universal dat lucrurilor. Cultura, pe de alta parte, reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire si a insitutiilor necesare pentru comunicarea acestor valori.