Amfibieni

Amfibia ( din greac- dou viei) este o clas de animale ovipare i poichiloterme, de dimensiuni diferite. Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, aprnd cu aproximativ 350 milioane ani n urm. Din punct de vedere sistematic, clasa amfibieni se mparte n 2 ordine: Caudata amfibieni cu coad i ordinul Ecaudata - amfibieni fr coad. Primul ordin cuprinde specii ca tritonul obinuit, salamandra cu pete etc. Iar din al doilea fac parte broatele rioase, broatele adevrate.

Morfologie extern

Pielea amfibiilor este subire, lipsit de piloziti, bogat vascularizat, delicat i conine muli pori, ce particip la respiraie. Respiraia prin piele la amfibii este foarte important, unele specii, precum salamandr, depinznd aproape exclusiv la aceast respiraie. Pielea amfibiilor are foarte multe glande, ce secret mucus. Ochii amfibiilor sunt mari i sunt dispui lateral, pentru a mri cmpul vizual i pentru a se feri de prdtori.

Morfologie intern
Sistemul nervos Sistemul nervos este mai dezvoltat dect la peti. Encefalul la amfibieni prezint emisfere cerebrale mai bine individualizate, iar tuberculii bigemeni au tendina s se dedubleze. Epifiza este dezvoltata la anure, la mormolocii acestora prezentndu-se sub forma unei vezicule situate deasupra craniului, sub piele. Sistemul circulator Inima este alctuit din trei camere, din dou atrii i un ventricul. La formele inferioare (apode i caudate) atriul stng i cel drept nu sunt complet separate. La ecaudate atriile sunt complet separate, dar la toi amfibienii ambele atrii comunic cu ventriculul ntr-un orificiu comun. Sistemul digestiv Digestia ncepe n stomac, unde sucul gastric dizolv mncarea i continu pe msur ce hrana trece din stomac n intestine.

Hrnirea
Broatele se hrnesc cu przi i mictoare, de obicei insecte. Mrimea przii depinde de mrimea broatei i a gurii sale. Broasca-bou african mnnc aproape orice poate nghii, inclusiv erpi veninoi, miriapode uriae, scorpioni i chiar alte broate-bou. Dup ce i-a localizat prada, broasca se

ntoarce spre ea, se npustete asupra ei, i o prinde cu vrful limbii lipicioase. Insecta nu este mucat sau mestecat, ci nghiit de vie. Cnd broasca i nghite prada, ochii si mari clipesc i coboar spre cavitatea bucala, ajungnd la mpingerea hranei pe gt n jos.

Reproducere i dezvoltare
Fecundaia este extern. Din ou ies larve branhiate denumite popular mormoloci. Acetia au coad i au respiraie branhial.