BOLILE VIEI DE VIE

17.1. VIROZE Scurt nodarea - Marmor viticola Holmes (sin. Vitis virus 1 Stranak Smith)

Boala este mult raspndita n zonele viticole din Europa si nordul Africii. n tara noastra, boala se ntlneste n plantatiile situate pe terenuri argiloase si n anii cu primaveri reci si umede. Simptome. Plantele infectate cu acest virus prezinta lastarii slab dezvoltati, cu internodii scurte, dispuse n zig-zag. Datorita acestui fapt, frunzele apar nghesuite, lastarul lund aspectul de tufa deasa. Frunzele de pe lastarii atacati sunt mai mici dect de pe plantele sanatoase, deformate, asimetrice si cu numeroase pete clorotice. Plantele atacate au ciorchini ce prezinta fenomenul de "meiere", bobitele ramn mici si nu se matureaza. Radacinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect coraliform, iar n sectiune lemnul are o culoare rosiatica. Ca aspect general, plantele sunt mai mici ca talie, vegeteaza defectuos, diferentiindu-se de cele sanatoase. Agentul patogen - Virusul are forma poliedrica, cristalele masurnd 30 m. Transmiterea virusului se poate face prin altoire, iar n natura prin anastomozele radiculare ct si prin intermediul nematodului Xiphinema index. Combatere. Noile plantatii vor fi amplasate pe terenuri corespunzatoare acestei plante, evitndu-se solurile reci, argiloase, care retin puternic apa. Se vor ntrebuinta altoi si portaltoi sanatosi; plantele furnizoare de altoi vor fi observate si marcate n timpul perioadei de vegetatie. Se vor combate nematozii din terenurile destinate a fi plantate cu vita de vie, folosindu-se preparate ca : D. D. (diclorpropan) 1.000 kg/ha sau sulfura de carbon, injectata n sol la 20-30 cm adncime. Mozaicul nervurian al vitei de vie - Grapevine vein mosaic virus Aceasta viroza nu este raspndita. Ea a fost semnalata n S.U.A. (california) iar n ultimul timp si la noi n tara unde unele soiuri sunt infectate n procent de 100% (I. P o p, 1975). Simptome. Principalul simptom este reprezentat prin ngalbenirea nervurilor principale si secundare ale frunzelor, fenomen care apare n luna mai-iunie. Deseori nervurile n totalitate se prezinta ca o retea galbuie iar tesuturile limbului prezinta pete clorotice care dau frunzei aspect de mozaic. Dezvoltarea plantelor este normala, plantele manifestnd vigurozitate. Pot sa mai apara fenomene de meiere si margeluire care nu sunt absolut specifice acestei viroze. Agentul patogen. Virusul ataca numai speciile genului Vitis. Ca planta indicatoare se foloseste soiul St. George pe care virusul formeaza pete verzui-deschis n lungul nervurilor. Agentul patogen se transmite numai prin altoire.

1|Page

Combatere. Se recomanda producerea de material saditor "liber" de viroze. 17.2. MICOPLASMOZE ngalbenirea aurie la vita de vie (Flavescenta aurie) - Mycoplasma Boala a capatat n ultimii ani o mare extindere producnd pagube importante n vestul Europei (Franta, Germania) si n special n plantatiile de pe Valea Rinului si Moselei. Etiologia virotica a fost nlaturata n urma cercetarilor efectuate de Giannotti n anul 1969 si confirmata de Candwell n 1971 si P. Ploaie, 1973. n tara noastra boala a fost semnalata n podgoriile Murfatlar, Valea Calugareasca, Odobesti, Minis (Rafaila si Costache, 1968). Simptome. Plantele prezinta numai unii lastari cu simptome de flavescenta, n timp ce restul par a fi sanatosi. Frunzele lastarilor infectati se ngalbenesc partial sau total, tesuturile lund un colorit metalic, caracteristic. Atacul este nsotit de o rasucire a frunzelor despre partea inferioara spre partea interioara, ulterior caznd de pe lastar n luna iulie. Spre toamna, lastarii atacati nu se lemnifica, ramn elastici, cu liberul hipertrofiat, au o coloratie verzuie si sunt pigmentati datorita petelor necrotice. Deseori acesti lastari degera n timpul iernii iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lastarii atacati sunt asimetrici si au bobitele cu un procent mic de zahar; de cele mai multe ori plantele atacate, n 1-2 ani nu mai produc. Agentul patogen. Mycoplasma se prezinta sub forma de particule pleiomorfe (heteromorfe), ovoide, alungite sau sferice, de 100-700 m n diametru. Transmiterea de la plantele bolnave la cele sanatoase se poate face prin altoire si prin cuscuta. Agentul patogen nu se poate transmite mecanic pe plante-test ierboase. n natura aceasta boala se transmite prin cicada Scaphoideus littoralis. Plantele atacate de aceasta boala manifesta o sensibilitate sporita la fainare (Uncinula necator). Combaterea. Se recomanda scoaterea din plantatii si distrugerea prin ardere a plantelor atacate ct si a celor din scolile de vita; combaterea cicadei Scaphoideus littoralis prin tratamente cu produse adecvate.

17.3. MICOZE
Mana vitei de vie -Plasmopara viticola Mana vitei de vie este originar din America de Nord unde a fost observat nc din anul 1834.In urma schimburilor comerciale mana a fost introdus n Europa mai nti n Franta unde primele infectii au fost observate n anul 1878.De aici mana s-a rspndit cu mare rapiditate n toat Europa determinnd alturi de filoxer, pagube considerabile plantatiilor viticole.

2|Page

La noi n tar mana a fost observat n 1887,n podgoriile Buzului, dar se pare c totusi a aprut mai devreme, deoarece n trile limitrofe a fost semnalat nc din 1881. Mana este cea mai pgubitoare boal a vitei de vie, pierderile de recolt datorate acestei boli apar nu numai n anul n care ea se manifest cu intensitate ci si n anii urmtori. Pierderile de recolt pot varia de la 10% pn la 70-80%, n functie de conditiile climatice din anul respectiv. Simptome. Atacul de man se manifest pe toate organele aeriene ale vitei de vie :frunze, lstari, crcei, flori, ciorchini, boabe. (Fig.74) Atacul pe frunze. Atacul de man pe frunze este cel mai frecvent, dar nu si cel mai pgubitor. Frunzele pot fi atacate la toate vrstele ncepnd de cnd au o suprafat de 6 cm. Suprafata optim pentru infectie este de 10-25 cm, adic atunci cnd frunza prezint ostiola stomatelor deschis si pn cnd mbtrnesc, moment n care manifest rezistent sporit la man. Rezistenta la mbolnavire a frunzelor btrne poate fi explicat prin hidratarea sczut a tesuturilor, presiunea osmotic ridicat, procentul mai mare de potasiu si pH-ul neutru sau alcalin pe care l prezint sucul celular. Petele de man au aspect diferit n functie de momentul cnd se produce infectia.

3|Page

Fig. 74. Mana vitei de vie - Plasmopara viticola Simptome de atac pe frunze a - stadiul de pete undelemnii 1 - pe partea superioara, 2 - pe partea inferioara b - atac avansat (necrozare); c - pete mozaicate

Primvara petele au culoare galben-untdelemnie, au contur difuz si ating dimensiuni de la ctiva mm pn la ctiva cm = stadiul petelor untdelemnii. Privite prin transparent contrasteaz cu prtile nvecinate ale frunzei ce-si pstreaz culoarea verde - intens.
4|Page

Cu timpul centrul acestor pete se brunific, lund aspect ars = stadiul de arsuri pe frunze. In dreptul petelor, pe partea inferioar a frunzei se constat prezenta unui puf albicios, format din conidioforii cu conidiile ciupercii. Frunzele parazitate se desprind usor de lstar si butucul rmne defoliat. In functie de conditiile climatice - temperatur ridicat n jur de 20-22C si umiditate accentuat, ce pot determina o perioad de incubatie foarte scurt, faza de pete untdelemnii poate s nu apar, iar frunzele vor prezenta pe fata inferioar puful albicios caracteristic. La soiurile cu struguri rosii sau negri petele de man sunt nconjurate de un halou visiniu, iar la cele rezistente fat de boal petele se necrozeaz, iau o form colturoas si sunt limitate ca ntindere datorit reactiilor celulare de aprare a plantei mpotriva ciupercii. Toamna pe frunze apar pete mici si colturoase, neregulate de 1-2 mm diametru, foarte numeroase, risipite pe suprafata limbului. In dreptul lor tesuturile se brunific, n timp ce restul frunzei rmne de culoare verde. Aceast form de atac poart numele de pete n mozaic si n aceast faz ciuperca nu mai produce pe fata inferioar a limbului conidiofori cu conidii. Atacul pe lstari. In acest caz boala se manifest n anii ploiosi si mai ales pe lstarii tineri, verzi. Se observ aparitia de pete brun rosiatice acoperite de conidiofori cu conidii, care formeaz un puf alb. Att din cauza atacului direct pe lstari ct si a pierderii de timpuriu a frunzelor, lstarii nu se mai lignific complet si neajungnd la maturitate, deger n timpul iernii. Atacul se poate manifesta si pe lstarii mai evoluati si lignificati, sub forma unor pete alungite de culoare brun-violacee dispuse n prejma nodurilor, n dreptul crora scoarta este mortifiat. Coardele atacate nu se matureaz normal iar amidonul acumulat n celule se gseste n cantitate mai redus dect coardele sntoase. Atacul pe crcei. Crceii pot fi infectati fie la vrful lor fie la punctul de ramificatie. Ei se brunific si sunt acoperiti de puful albicios alctuit din conidiofori cu conidii. Atacul pe ciorchinii tineri. Aceasta este forme cea mai grav de atac, dar nu si cea mai frecvent. Are loc n anii foarte ploiosi, n care caz toti ciorchinii pot fi distrusi. Infectia se face prin pedunculul inflorescentelor, prin flori sau prin partea ltit a pedicelului de la baza boabelor. Acestia se nglbenesc si se acoper de conidiofori cu conidii pe timp umed sau se usuc pe timp secetos. Atacul pe boabe. Infectia pe boabe poate avea loc de la formarea lor pn la prg. Atacul este cu att mai pgubitor cu ct are loc mai de timpuriu. Dup faza n care se gsesc boabele n momentul infectiei si dup conditiile climatice, mana se prezint sub dou aspecte deosebite, care poart si denumiri diferite : Putregaiul cenusiu al boabelor, apare pe boabele tinere, pe vreme umed, infectia avnd loc n timpul nfloritului si imediat dup nflorit. Bobitele se acoper cu conidiofori cu conidii, deoarece ovarele tinere prezint stomatele epidermei deschise, nesuberificate, ceea ce permite iesirea acestora la exterior. La noi n tar putregaiul cenusiu este cel mai frecvent si produce cele mai importante pagube. Acest aspect mai este cunoscut si sub numele de "rot gris".
5|Page

Putregaiul brun, apare pe boabele mai mari, cnd infectia se face prin peduncul si receptacul. Boabele atacate se brunific, se zbrcesc si cad iar pe suprafata lor nu apare puful format din conidiofori cu conidii. Acest aspect parazitar ntlnit pe boabe mai dezvoltate. este cunoscut si sub numele de "rot brun". Agentul patogen. Mana este produs de Plasmopara viticola (B. et C) Berl. et de Toni, din familia Peronosporaceae , ordinul Oomycetales, clasa Phycomycetes. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite n celulele parazitate haustori sferici sau piriformi. Dup o perioad de hrnire, ciuperca emite n afar, prin ostiola stomatelor, prelungiri ale sifonoplastului, ramificate monopodial - conidioforii acestia sunt hialini, cu 3-4 ramuri perpendiculare ntre ele, ultimele ramuri purtnd numele de sterigme, de care se prind conidiile. Aceste conidii sunt mici si se numesc microconidii (sau conidii secundare, de var), ele sunt lat ovale sau elipsoidale, hialine, de 17-30x10-16 si au membrana neted si subtire. Ele se formeaz n numr foarte mare - ntre 200-300, sunt usoare si servesc la propagarea ciupercii si producerea de infectii n cursul verii. Microconidiile sunt luate de curentii de aer si duse la distante mari. Ele si pot pstra viabilitatea timp de 7-8 zile. Ajunse pe organele vitei de vie ele germineaz rezultnd 5-8 zoospori biflagelati, reniformi, din care iau nastere filamentele de infectie ce ptrund prin ostiola stomatelor n tesuturile plantei gazd. Aceste infectii poart denumirea de infectii sau contaminri secundare. Toamna, ncepnd din luna august si pn n octombrie, n frunzele cu pete de mozaic, ciuperca formeaz oogoane si anteridii iar apoi ca urmare a procesului sexual de oogamie sifonogam apar oosporii, organe de rezistent si de iernare ale patogenului. Oosporii sunt sferici, de culoare brun si prevzuti cu un endospor, un exospor si un epispor ce rezult din resturile de citoplasm a oogonului fecundat. Numrul oosporilor variaz n functie de sensibilitatea soiurilor de vit de vie fat de man dar si de conditiile climatice ale anului respectiv. Primvara oosporii germineaz la suprafata solului, mbibat cu ap si la temperaturi de peste 10C oosporul crap, endosporul se alungeste si formeaz un promiceliu terminat cu o macroconidie ce contine 15-20 zoospori flagelati. Ele se mai numesc si conidii primare sau de primvar si prin ele se pot produce infectii primare, primvara. Zoosporii eliberati din macroconidii, care se afl n bltoacele din jurul butucilor sunt proiectati pe partea inferioar a frunzelor si resorb flagelii, produc filamente de infectie si ptrund n tesuturile plantei gazd prin ostiola stomatelor. Deoarece zoosporii germineaz esalonat, infectiile primare au loc din aprilie pn n luna iunie. Este posibil ca oosporii s germineze de timpuriu, nainte ca vita de vie s intre n vegetatie, iar n acest caz, infectia primar nu poate avea loc dect dup ce apar organele plantei receptive la man. Dup infectiile primare sau secundare urmeaz perioada de incubatie, perioad n care ciuperca se dezvolt intracelular, se hrneste pe seama tesuturilor parazitate iar pe frunze apar petele untdelemnii.

6|Page

Manifestarea bolii este marcat de aparitia conidioforilor cu microconidii. Contaminrile secundare cu ajutorul microconidiilor se pot repeta de mai multe ori n timpul perioadei de vegetatie, n functie de frecventa ploilor ce mentin picturile de ap pe organele vitei de vie. In anii de man, numrul infectiilor secundare poate ajunge la 10-15 si chiar mai mult. Att infectia primar ct si cea secundar depind de o serie de factori : apa de ploaie s stagneze n vie sau s existe un exces de ap n sol, temperatura optim pentru germinarea oosporilor este de 23C, stadiul de vegetatie al vitei de vie - pentru ca infectia primar s aib loc, frunzele trebuie s aib suprafata de cel putin 6 cm. Intr-o infectie secundar se disting trei faze: contaminarea - ptrunderea tubului germinativ al zoosporilor rezultati din germinarea microconidiilor prin orificiul stomatelor, proces care are loc n proportie de 90-100% pe fata inferioar a frunzelor; incubatia -este perioada dintre contaminare si aparitia primelor simptome de boal ; durata incubatiei este n functie de temperatur si n tara noastr dureaz n medie 7 zile; aparitia conidioforilor si microconidiilor - are loc noaptea la temperatura optim de 18-23C. Combatere. Se recomand un complex de msuri de profilaxie si combatere : arturi adnci,sau strngerea si arderea frunzelor czute toamna - pentru a se mpiedica aparitia infectiilor primare. Evitarea plantrii prea dese, legarea corect pe spalier pentru o mai bun aerisire, drenarea terenurilor pentru ca apa s nu blteasc n vie. Pstrarea terenului curat de buruieni pentru a se evita atmosfera umed propice infectiilor de man. Efectuarea la timp a tuturor lucrrilor culturale: prasile, legat, copilit, ciupit,tieri corecte. Aplicarea ngrsmintelor n mod echilibrat, evitndu-se excesul de azot. Singurele metode eficace de combatere sunt tratamentele chimice, fr de care cultura nu poate fi realizat. Se foloseste zeama bordelez n diferite concentratii (0,5-1%), n functie de conditiile climatice si de faza de vegetatie a plantei. De regul se fac patru stropiri dar n anii de man se poate ajunge la 8-10 tratamente, fololosindu-se 500-1500 l sol la hectar. Momentele de aplicare a tratamentelor sunt prevzute de statiile de avertizare. In afar de zeama bordelez se mai recomand patru tratamente la avertizare cu oxiclorur de cupru sau patru tratamente cu Cimoxanil + oxiclorur de cupru sau cu produsul sintetic Ridomil 25 care are actiune preventiv si curativ. O msur eficace este si folosirea de port altoi care s sporeasc rezistenta altoiului la man cum sunt : Vitis riparia, Vitis berlandieri si Vitis labrusca. Se recomand crearea si folosirea de soiuri rezistente la man : Triumf, Negru vrtos, s.a. Dintre soiurile de mas si de vin sunt mai sensibile la atacul de man: Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Cardinal, Riesling Ialian, Feteasc regal, Feteasc alb. Finarea vitei de vie - Uncinula necator Finarea vitei de vie sau oidium -ul este o boal originar din America de Nord. In Anglia, a fost semnalat n 1845,de unde apoi s-a rspndit n toate trile europene. La noi n tar a fost semnalat n 1851. Astzi se ntlneste n podgoriile din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, uneori putnd depsi pierderile produse de man.

7|Page

Simptome. Sunt atacate toate organele vitei de vie: frunze, lstari ierbacei, ciorchini, boabe, din primvar pn toamna trziu. (Fig. 75)

Fig. 75. Fainarea vitei de vie - Uncinula necator a - atac pe frunze; b - atac pe ciorchini

Pe frunzele bolnave se observ o psl albicioas, constituit din miceliul ciupercii, formnd petele mai mult sau mai putin ntinse, pe ambele fete ale limbului. Sub psla de miceliu, tesuturile bolnave sunt brunificate, necrozate. Frunzele atacate si rsucesc marginile n sus, se usuc si rmn prinse de coarde. Pe lstari nelignificati, se observ aceleasi pete albicioase, uneori pulverulente. Lstarii sunt opriti din crestere, frunzele se ncretesc, aceast form de atac fiind denumit si "drapel", dup aspectul pe care l prezint. Pe lstarii lignificati, se observ numai pete brun roscate. Atacul pe flori, este foarte grav dar se manifest destul de rar. Florile atacate se brunific si se usuc. Pe ciorchini, atacul este frecvent si pgubitor. Boabele sunt atacate n toate fazele de dezvoltare. Ele sunt acoperite de o psl albicioas sub care pielita bobului se necrozeaz si crap continutul se scurge si smburii devin aparenti. In atacuri puternice, toate boabele sunt crpate iar ciorchinii distrusi n totalitate eman de la distant un miros de mucegai.

8|Page

Ctre sfrsitul verii pe organele atacate apar niste puncte negre, care sunt periteciile ciupercii. Agentul patogen. Finarea vitei de vie este produs de Uncinula necator (Schw.) Burr., din familia Erysiphaceae, ordinul Perisporiales, clasa Ascomycetes. Miceliul ciupercii este ectoparazit, iar ca organe de fixare prezint apresori din dreptul crora se diferentiaz haustori n form de balonase, care ptrund n celulele epidermice. Pe miceliu se formeaz conidioforii ciupercii care sunt simpli, putin flexuosi la baz si poart lanturi scurte de conidii. Conidiile mature sunt elipsoidale, glbui, ele rspndesc ciuperca n perioada de vegetatie - aceast form conidian a ciupercii este cunoscut sub numele de Oidium tuckeri. Ctre sfrsitul verii pe organele atacate se formeaz peritecii (cleistotecii), la nceput glbui apoi negricioase, sferice cu perete subtire parenchimatic. Ele sunt prevzute cu apendici lungi, de 3-7 ori mai lungi dect diametrul periteciei si rsuciti spre vrf n form de crj sau n spiral. In peritecii se formeaz mai multe asce ovoide cu cte 4-6 ascospori, elipsoidali hialini si unicelulari. Ciuperca ierneaz sub form de miceliu de rezistent n scoart si n mugurii lstarilor infectati sau sub form de peritecii. Primvara miceliul intr n activitate, odat cu pornirea n vegetatie a vitei de vie, pe miceliu se diferentiaz conidiofori cu conidii prin care se fac infectiile primare. Pe parcursul perioadei de vegetatie, ciuperca se rspndeste prin conidii care produc infectii secundare. Cercetrile au artat c ascosporii au rol redus n infectiile de primvar deoarece ,n conditiile din tara noastr, ei ajung la maturitate toamna, iar cei care nu se degradeaz pn primvara, nu-si mai pstreaz viabilitatea. Boala este favorizat de temperaturi ridicate, n jur de 20-25C, cnd perioada de incubatie este ntre 7-10 zile, mai ales n perioadele de secet. Dup ce s-au produs infectiile, evolutia bolii este favorizat de temperaturi cuprinse ntre 18 -25C,si de umiditatea moderat a aerului, cuprins ntre 50-80%, cnd atacul pe ciorchine si boabe produce pagube forte mari. Ploile abundente mpiedic evolutia bolii pe de o parte deoarece conidiile nu germineaz n picturile de ap si pe de alt parte este mpiedicat evolutia bolii prin " splarea" conidiilor. Deseori n natur, se observ hiperparazitismul ciupercii Cicinnobolus cesatii care distruge miceliul si conidiile de Oidium. Combatere. Se recomand urmtoarele msuri de profilaxie : pentru a reduce sursa de infectie din plantatie, se recomand ca lstarii atacati s fie distrusi prin ardere, iar butucii
9|Page

puternic infectati ce constituie focare de infectie, vor fi scosi si arsi, aplicarea corect a lucrrilor de ntretinere: tiat, legat, prsit, combaterea buruienilor. Aplicarea corect a ngrsmintelor evitndu-se excesul de azot. Se recomand urmtoarele msuri de combatere chimic : nainte de pornirea n vegetatie, plantele vor fi stropite cu zeam sulfocalcic sau Dibutox 1-1,5%. dup pornirea n vegetatie cnd lstarii au ctiva cm plantele se prfuiesc cu sulf pulbere; al doilea prfuit se execut nainte de nflorire sau chiar n timpul nfloritului iar al treilea se face pe ciorchini, cnd bobitele sunt mici, continundu-se pn acestea ajung n prg. Prfuirile cu sulf trebuie fcute dup ce roua s-a ridicat pentru a evita aparitia arsurilor pe frunze iar n caz de temperaturi ridicate se va prfui solul de la baza butucilor. Tratamente curative cu Karathan 0,04-0,08%, Morestan 0,04-0,05% sau cu fungicide sistemice pe baz de Benomyl ct cu diferiti tiofanati. Se recomand cultivarea de soiuri de vit de vie rezistente. Soiurile de vit de vie cu pielita boabelor subtiri, cu ciorchine de boabe dese si albe sunt mai sensibile dect cele cu boabe cu pielita groas si colorat. Soiuri sensibile: Riesling Italian, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Gras de Cotnari, Feteasc alb. Soiuri rezistente: Select, Traminer roz, etc. Putregaiul cenusiu al strugurilor - Botryotinia fuckeliana Putregaiul cenusiu al strugurilor este rspndit n toate trile unde se cultiv vita de vie, manifestndu-se cu intensitate n toamnele ploioase, cnd pagubele pot fi deosebit de mari. In tara noastr se ntlneste n toate podgoriile, frecventa si intensitatea atacului, variind n functie de precipitatiile din perioade de coacere a strugurilor; n unii ani, n unele podgorii pagubele s-au ridicat la 70-80% din recolt. Boala este frecvent la strugurii de mas, n timpul depozitrii si transportului precum si n serele de fortat vitele altoite precum si n pepinierele viticole. Simptome. Ciuperca atac frunzele, lstarii tineri ciorchinii si boabele. (Fig. 76) Pe frunze si lstari, boala nu se ntlneste prea des n vii si nu produce pagube. Aceast form de atac este prezent n serele de fortat vite altoite si n pepiniere.
Fig. 76. Putregaiul cenusiu al strugurilor Botryotinia fuckeliana

Pe frunze apar pete, la nceput glbui apoi ruginii sau rosiatice. In dreptul lor se dezvolt mai trziu un mucegai cenusiu format din sporulatiile ciupercii. Frunzele atacate se rsucesc si cad. Pe lstari infectia ncepe de la noduri, unde tesuturile sunt acoperite cu un mucegai cenusiu caracteristic.
10 | P a g e

Atacul nceput n serele de fortat poate continua si n scolile de vite, unde ciuperca mpiedic dezvoltarea normal a fruzulitelor, a lstarilor si distruge calusul ce sudeaz altoiul de portaltoi. In plantatiile tinere sau pe rod sunt atacati ciorchinii, coardele si lstarii zdrobiti de loviturile mecanice (grindin, insecte), miceliul si conidiile constituind o puternic surs de infectie a strugurilor, spre toamn. Cel mai frecvent si pgubitor atac este cel de pe ciorchinii de strugure cu boabele mature. Acestea prezint maxim receptivitate cnd sucul celular are un procent de zahr cuprins ntre 16-22%.Boabele atacate au la nceput culoare galben deschis sau violacee, se nmoaie, crap si sunt acoperite de un mucegai cenusiu ce se ntinde de la o boab la alta, putnd cuprinde ciorchinele n ntregime. Boabele atacate putrezesc si se desprind usor de pe pedunculi. In urma secretrii de ctre parazit a oxidazelor, substantele aromatice si colorante din boabe sunt distruse, nemaiputndu-se obtine vinuri rosii. Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe, cu procent sczut de alcool si greu de conservat, supuse mbolnvirilor (casare, blosire). Dac intervine o perioad secetoas, ciorchinii se usuc iar boabele pe care se dezvolt si alte ciuperci saprofite se mumifiaz. Boala este favorizat de ntepturile insectelor Cochylis si Eudemis, de prezenta rnilor produse de grindin, ct si de crparea bobitelor ajunse n prg, fenomen ntlnit frecvent n timpul ploilor de toamn. Sunt cazuri cnd, pe timp cald si uscat, n plantatiile nsorite si bine aerisite, la suprafata boabelor nu mai apar conidioforii ciupercii ,pielita boabelor se stafideste, se acumuleaz mult zahr deoarece miceliul consum o cantitate de ap din boabe. Mustul obtinut are gust specific si arom plcut iar vinurile sunt licoroase si tari. Aceast form de manifestare se numeste "putregai nobil". Acest caz, desi este dorit de viticultori scade productia cu 40%. Aceast form de manifestare se ntlneste n unele regiuni din Franta (Bordeaux, Champagne) ct si pe valea Rinului iar n unele toamne secetoase, pe coline expuse insolatiei puternice se constat acelasi fenomen si la podgoriile din tara noastr obtinndu-se vinuri licoroase din soiurile Gras de Cotnari, Tmioas romnesc. Agentul patogen. Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de Botryotinia fuckeliana (De By.) Wheltz sin Sclerotinia fuckeliana, familia Helotiaceae, ordinul Pezizales, clasa Ascomycetes. Miceliul ciupercii poate tri ca parazit sau sparofit pe diverse substraturi organice. Miceliul este format din filamente septate, bogat ramificate de culoare brun, lipsite de haustori. Pe miceliu se formeaz conidiofori dispusi n tufe. Conidioforii sunt lungi, destul de grosi septati, ramificati, bruni la baz si din ce n ce mai decolorati spre vrf, unde sunt aproape hialini.

11 | P a g e

In partea superioar conidioforii se ramific monopodial prezentnd cte 2,4 ramuri laterale la captul crora pe sterigme scurte se formeaz conidii dispuse n form de ciorchine. Conidiile sunt unicelulare, ovale sau elipsoidale ,de culoare brun olivacee, cu membran dubl. Forma conidian a ciupercii se numeste Botrytis fuckeliana. Conidiile germineaz usor n sucul zaharat de pe boabe iar filamentele rezultate ptrund n tesuturi, producnd infectii. Pe frunzele de vit czute, pe ciorchini si lstarii uscati, se formeaz primvara urmtoare numerosi scleroti mici (microscleroti), negri, tari, neregulati ca form. In urma germinrii sclerotilor se formeaz conidii sau apotecii cu asce si ascospori (mai rar). Apoteciile sunt lung pedunculate, n form de plnie si se formeaz mai rar n anumite conditii. In asce se formeaz 8 ascospori unicelulari, elipsoidali, hialini. Forma cu scleroti poart numele Sclerotium durum. Ciuperca ierneaz sub form de scleroti si miceliu de rezistent pe lstarii atacati si coardele atacate, de asemenea si conidiile sunt rezistente la temperaturi sczute. Primvara, din scleroti sau din conidii rezulta filamente miceliene pe care se formeaz conidiofori cu conidii. Conidiile propag ciuperca n cursul perioadei de vegetatie. Filamentele de germinatie ptrund activ prin cuticul sau pasiv prin rni produse de grindin, sau de insecte duntoare vitei de vie. Temperatura optim de dezvoltare a ciupercii este cuprins ntre 22-24C cnd perioadea de incubatie este extrem de scurt (de dou zile),ceea ce explic pagubele foarte mari pe care le produce ciuperca n toamnele ploioase si clduroase. Combatere. Se recomand urmtoarele msuri de profilaxie si combatere : n toamnele ploioase se recomand culesul viei de timpuriu, nainte ca putregaiul s produc pagube. Se evit umiditatea excesiv din zona ciorchinilor prin defolieri de la baza lastarilor,prin copilit si crnit la timp. Combaterea insectelor duntoare vitei de vie, tratamente chimice : cu produse pe baz de Captan, Faltan,n concentratie de 0,2%,care trebuiesc facute cu cel putin 10-14 zile nainte de recoltare, pentru ca aceste produse s nu ajung n must.Tratamentele cu fungicide sistemice sunt mai bune, deoarece nltur acest neajuns. Aplicarea primului tratament se face dup nflorit, al doilea n momentul formrii ciorchinelui si al treilea la coacerea n prg cu Benlate, Fundazol, Derosal sau tiofanat de metil si etil. Se recomand cultivarea de soiuri rezistente cum sunt: Coarn neagr tmioas, Codan, Cabernet Sauvignion. Foarte sensibile sunt soiurile cu pielita subtire si boabe dese cum sunt : Aligote, Feteasc alb, Riesling italian, Gras de Cotnari, Galben de Odobesti.

12 | P a g e