ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -ID - BUZAU FACULTATEA DE FINANTE, BANCI SI BURSE DE VALORI

GLOBALIZAREA
Substraturi

2012

Termenul de globalizare a aparut la sfarsitul anilor 60 i ca o definiie putem spune ca este un proces geoeconomic, geopolitic i geocultural ,un sistem de receptare i abordari a marilor probleme contemporane legate de politici tehnologice mai bine spus un proces de creare i dezvoltare a unui sistem informational i financiar unic. In ultimii 20 de anii suntem martorii unei cresterii accentuate a standardelor de trai ale populatiei , lumea devine tot mai mult un supermarket global in care ideile si produsele pot fi gasite peste tot in acelasi timp.Globalizarea nu vizeaza, pur si simplu, procesul obiectiv de crestere a intercomunitatii. Globalizarea este ceea ce cei din lumea a treia au numit, timp de secole, colonizare.Ea se refera la procesul prin care relatiile sociale devin relative lipsite de factorii distanta si granite, in asa fel incat viata umana se desfasoara din ce in ce mai mult in largul unei lumi vazute ca loc unic. Globalizarea are mai multe semnificatii si anume: - relatii intre economie, societate, instituaii, probleme si gestionarea puterii globale (este necesara o politica glogala si institutiile specifice globalizarii; se considera ca reforma institutionala trebuie sa vizeze : FMI, BM, OMC, ONU) - identitatea agentilor specifici: firme globale, superpiete, fonduri de risc, operatorii spatiului virtual, ONU(ecologiste,antisaracie), organisme de standardizare internationale, personalitati cu notorietate globala. Globalizarea a fost deseori identificata cu generalizarea saraciei, dependentei si criminalitatii. In ceea ce ne priveste exista urmatoarele modele neadecvate: - globalizarea problema de concentrare progresiva a economiilor nationale cu tinta de a creea o economie mondiala coerenta, concluzia ar fi aceea ca globalizarea nu are cum sa fie doar internationalizare, nici macar o sublimare. - nu este o tendinta de natura transnationala, tarile puternice au firme puternice care sa actioneze oriunde pe mapamond; o tara puternica are companii transnationale care sa importe produs intern din alte tari si regiuni. - economiile nationale devin amplasamente investitionale , de reglementarea devine o conditie, guvernarea de la distanta, de tip monetary, este reclamata drept reteta ideala cel mai puternic si pentru asta dicteaza regulile jocului. Efectele globalizari pot fi percepute doar de o parte a populatiei, chiar daca ea poate ajuta, poate raspandii idei care pot influienta dezvoltarea economica.

Orice stat care este implicat in acest proces va avea de castigat dar nu in aceeasi proportie, totul va depinde de pozitia fiecaruia ( de economia dezvoltata, de puterea politica etc).Ea este rezultatul unor procese cum ar fi: - cresterea valorii si importantei investitiilor straine - internationalizarea pietei financiare - dezvoltarea comunicatiilor - reglementarea si liberalizarea pietelor Despre criza economica putem spune ca apar in urma unei perioade in care pretul unor active (financiare sau nu) au crescut artificial foarte mult, si in momentul in care piata devine constienta cu privire la aceasta supraevaluare reactioneaza in consecinta. Cuvantul criza provine din cuvantul grecesc krisis care inseamna o situatie ce necesita luarea unei decizii. Problemele aprute ntr-o ar, dac nu sunt soluionate la timp, afecteaz i economia altor ri si atunci, efectele crizei respective sunt mai grave. Prin urmare gestiunea corect a crizelor financiare presupune nu numai politici i strategii de prevenire a acesteia, dar i metode de management adecvat tipului de criz. Crizele afecteaz n mod special categoriile defavorizate prin ocuri negative asupra veniturilor i nivelului de ocupare a forei de munc,creterea inflaiei, modificri de preuri relative i reducerea cheltuielilor publice. Crizele creeaz inegaliti i prin transferuri financiare ntre diferite grupuri sociale astfel, participanii privilegiai ai sectorului financiar obin importante ctiguri de capital, iar micii participani suport adevrate pierderi. Indicatorii care prezint un grad mare de eficien i a cror persistena este mai ridicat n perioadele premergtoare crizei sunt: * crizele nu au acelai efect asupra tuturor categoriilor de persoane i asta n ciuda impactului global negativ. * supraaprecierea monedei naionale * ritmul de cretere a creditului neguvernamental ca procent n PIB * ponderea deficitului de cont curent n PIB * rezerve De exemplu: Criza din Japonia din 1994 O criz financiar cu totul aparte, fr implicaii economice extrem de grave la nivelmondial a fost cea din Japonia din anul 1994. Aceasta a fost prima criz nregistrat in aceasta tara . Printre efectele pe care le are criza actuala se innumara: - reducere substanial a exporturilor - efect negativ major asupra investiiilor - intrrile de capital strin

Efectele crizei financiare internaionale s-au extins i asupra economiei Romniei. Totui, din punct de vedere al impactului direct, sistemul bancar a fost puin afectat intruct nu a fost expus la active toxice, precum i datorit msurilor prudeniale i administrative adoptate de-a lungul timpului de ctre Banca Naionala a Romniei.Indirect ns, criza financiar internaional i mai ales consecina ei evident recesiunea din rile dezvoltate se extinde asupra economiei romnesti pe mai multe canale. 1) Canalul comercial in acest caz are loc reducerea cresterii exporturilor sau mai rau, reducerea acestora, iar productia industriala este corelata cu evolutia economiei mondiale. 2) Canalul financiar, are loc limitarea accesului la finantare externa, astfel restrangandu-se volumul creditarii, generand dificultati in serviciul datoriei externe private. limiteaz accesul la finanare extern, i astfel restrnge volumul creditrii, i genereaz dificulti n serviciul datoriei externe private.Mutarea accentului de la cota de pia la evaluarea riscului clientului. Pe canalul cursului de schimb: reducerea finantrilor externe s-a reflectat n deprecierea monedei naionale. Volatilitatea crescut a fost urmat de o relativ stabilitate. Pe canalul ncrederii a avut loc o retragere a investitorilor din rile est europene. Aceasta a avut drept efect manifestarea pe piaa monetar-valutar a unor momente de panic i atacuri speculative, precum cel din luna octombrie din Romnia, care a fcut necesar intervenia BNR.

Concluzionnd, transmiterea crizei internaionale n economia Romniei a av ut att efecte directe, ct i efecte indirecte datorate vulnerabilitailor locale. Romnia- efecte directe: 1.Scderea produciei industrial:dependena de cererea interntionalSectorul industrial face parte din lanul produciei internaionale ( 70% dinexportul Romniei este n zona EURO ) 2.Diminuarea exporturilor i a importurilor 3.Diminuarea fluxului de capital strin 4.Deprecierea i volatilitatea ridicat a RON 5.Creterea primei de risc i a costului de finanare.CDS, dobnzi ridicate pe piaa interbancar

Romnia efecte indirecte : 1.Stoparea creditrii puternic afectat de costul de finanare i de cretereaincertitudinii 2.Creterea somajului, scderea averii populaiei a condus la scdereaconsu mului 3.Diminuarea cererii externe i interne dar i creterea costurilor de finanarerepoziioneaya planurile de investiii, avnd ca rezultat s cderea sauamnarea investiiilor n economie. 4.Riscuri privind activitatea financiar: -creterea creditelor neperformante, afectat de scderea veniturilor i scdereaaverii populaiei -diminuarea profitului i lipsa de finanare a firmelor -expunerea la riscul valutar 5.Scderea ncasrilor bugetare rezultnd un deficit bugetar ridicat (veniturifiscale directe: impozit pe profit i pe venit; venituri indirecte : TVA) Alturi de Ungaria i rile baltice, Romnia este considerat ca avnd un risc destul de ridicat de instabilitate social din cauza deteriorrii situaiei economice i (perspectivei) creterii omajului. Astfel, la nivel macroeconomic, printre provocrile cu care se confrunt Romnia se numr reluarea creterii economice i evitarea unei recesiuni prelungite, adoptarea unei strategii economice pe termen lung i implementarea reformelor structurale care s confere stabilitate, precum i creterea gradului de absorbie a fondurilor structurale Sectorul ntreprinderilor mici i mijlocii, cel mai dinamic din economia romneasc, este primul care a fost lovit de criza economic. Acesta este mult mai expus schimbrilor dect companiile mari, care dispun de o capacitate ridicat de adaptare. n Romnia, cele 600.000 de IMM-uri reprezint 99,6% din totalul ntreprinderilor, iar ele aduc aproape 80% din produsul intern brut i asiguraproximativ 60% din totalul salariailor. Impactul negativ al crizei asupra majoritii IMM-urilor determin reducerea ratei de dezvoltare i creterea numrului de falimente. Cu toate acestea, pentru un numr mic de IMM-uri, adic cele care identific modificrile pe pia i reacioneaz prompt, aceast perioad se poate dovedi favorabil.

n vreme de criz, unele IMM-uri, spre deosebire de marile companii, se bucur de o mai mare flexibilitate, fiind capabile s pun n aplicare mult mai uor noi servicii i lansarea pe pia de noi produse. Principalele provocri ale IMM-urilor din Romnia sunt date de problema lichiditilor i a creditelor, scderea cererii pentru produse i servicii, variaiile cursului de schimb i inflaiei. De asemenea, creterile brute ale preurilor pentru materiile prime reprezint o alt provocare. In perioada 2009-2014, ocuparea va reprezenta unul dintre factorii-cheie ai ieirii din criza financiar i economic. Dinamica ocuprii ar putea avea urmtoarele caracteristici: tendina firmelor non-financiare de a-i reduce costurile variabile, ndeosebi costurile de natur salarial, ca urmare a reducerii cererii interne i externe pentru producia intern, prin intermediul reducerii numrului de angajai.

Exist mai multe modaliti prin care s-ar putea operaionaliza aceast tendin: - concedieri definitive (inclusiv de personal calificat), adic pierderea locului de munc deinut n firm - impact negativ: * la nivelul firmei non-financiare: se pot crea costuri viitoare, pentru recuperarea acestei categorii de personal la momentul relurii cererii pentru producia intern; * la nivelul societii romneti: personalul concediat care nu reuete, pe termen scurt, s se recalifice sau s se angajeze n aceeai profesie, poate suferi pierderi considerabile, posibil ireversibile, la nivelul competenei (cunotine, aptitudini, atitudini); - impact pozitiv: * la nivelul firmei non-financiare: creterea competitivitii prin pre (cu condiia ca aceste concedieri definitive s nu se fac n compartimentele eseniale ale activitii firmei); * la nivelul societii romneti: creterea flexibilitii pieei muncii, prin mobilitatea inter-profesional i, posibil, inter-regional a forei de munc.

Asupra agenilor economici, criza s-a manifestat prin concedieri colective, nchiderea de uniti economice, reduceri salariale i majorarea vrstei de pensionare i a unor taxe i impozite, cum ar fi TVA.

n Romnia, n doi ani de criz (2009 -2010), se apreciaz c s-au nchis peste 200.000 de societi, au fost concediate peste 300.000 de persoane, sau redus salariile bugetarilor cu 25% i a crescut TVA de la 19% la 24%. Alte 200.000 de societi i-au ntrerupt activitatea i fenomenul de plat a salariailor la negru a explodat n timpul crizei. Modificarea Codului Muncii n anul 2011, prin aplicarea unor msuri ferme de sancionare a agenilor economici care folosesc for de munc nenregistrat la ITM (inclusiv prin nchisoare) a condus la nfiinarea n primele trei luni de aplicare a nu mai puin de 480.000 de locuri de munc. Globalizarea pieei financiare i de capital este un proces foarte controversat ndeosebi datorit crizelor financiare repetate care au zguduit economia mondial culminnd cu actuala criz financiar izbucnit n anii 2000 n State Unite ale Americii. Crizele financiar repetate au generat pierderi ntregii economii mondiale, deoarece n condiiile liberalizrii i creterii interdependenelor ntre naiuni, deci ale vulnerabilitii externe, s-a accentuat fenomenul de contagiune a crizelor prin diferite canale de transmisie n ceea ce privete efectele crizei asupra ntreprinderilor romneti, se constat c acestea au fost grav afectate de msurile impuse acestora, cum ar fi introducerea impozitului forfetar, creterea TVA, ceea ce a determinat suspendarea activitii multor firme, falimentarea altora sau intrarea n procedura insolvenei i/sau procedura reorganizrii, nchiderea voluntar a firmelor, creterea omajului, scderea nivelului de trai, scderea cererii i a ofertei, scderea consumului, scderea ncrederii populaiei n msurile anticriz propuse i aprobate de Guvern, scderea productivitii economice. Recesiunea economic mondial a afectat toate companiile romneti, pornind de la cea mai mare i pn la cea mai mic. Mai mult dect att, accesul la finanrile pe care bncile le-ar fi putut pune la dispoziia mediului de afaceri a fost blocat de stat. n schimb, pentru orice factur emis, dar nencasat, statul oblig n continuare firmele s plteasc TVA, decapitalizndu-le i mpingndu-le spre faliment. Instituirea impozitului forfetar, care trebuia pltit chiar i de firmele care nu nregistrau profit a determinat ca n 2009, 120.509 de societi s-i suspende activitatea. La nivel naional, putem vorbi de influena factorilor interni i externi asupra indicatorilor financiari ai anului 2009 [8], astfel: - Deprecierea monedei naionale; aceasta a egalat sau chiar a depit ca mrime discounturile substaniale ale vnztorilor de autoturisme care afiau preturi promoionale cu reduceri si de 30 40%. - Tranzaciile cu autoturisme noi au nregistrat un recul semnificativ; Scderile

de volume au fost si de 50% sau chiar 60% fa de aceeai perioad a anului trecut, unii dealerii auto fiind nevoii s-i nchid showroom-urile i s disponibilizeze o parte din angajai. - Nivelul veniturilor reale ale romnilor a fost i este afectat de deprecierea monedei naionale: cei care aveau rate de pltit au resimit cel mai puternic ocul valutar. Sumele de plat nu mai erau de neglijat, ratele crescnd de la un trimestru la altul i cu 30%, n timp ce veniturile nominale au rmas constante sau chiar au sczut n condiiile creterii omajului. Acest lucru nu putea s conduc dect la restane i ntrzieri la plat, probleme de lichiditate pe termen scurt, creterea contractelor de leasing reziliate, o afluen de cereri de reealonare a obligaiilor de plat. - Diminuarea liniei de credit n Romnia, 90% din ntreprinderile mici i mijlocii sunt afectate de actuala criz economico-financiar, situaia economic dificil conducnd la creterea numrului de falimente. ntre msurile pe care firmele le-au luat pentru a scdea impactul crizei economice, 36% au redus cheltuielile administrative, 19% au redus numrul angajailor, iar 9% au redus veniturile angajailor, aa cum este reprezentat n graficul de mai sus. Cauze care favorizeaz falimentul ntreprinderilor : - deprecierea monedei naionale; - scderea tranzaciilor cu autoturisme; - scderea tranzaciilor imobiliare; - diminuarea liniei de credit; - reducerea accesului la finanare i ngreunarea finanrii; - costuri mari ale dobnzilor; - scderea exporturilor; - scderea veniturilor; - mrirea CAS-ului; - introducerea impozitului minim; - scderea vnzrilor; - creterea preurilor; - incapacitatea de plat; - intrarea n insolven; - scderea nivelului veniturilor reale ale romnilor. Asa putem spune ca foarte multe firme au avut de pierdut si odata cu ele si foarte multi oamenii deoarece si-au pierdut locurile de munca iar activitatea si performantele firmelor a scazut .