Structuri n cadre parter.

Cadre monolite
La construcii curente se utilizeaz cadre portante transversale (grinzi
principale transversale) plasate la distane de 4,50 12,00 m,
rigidizate ntre ele cu
- grinzi sau planee monolite,
- cadre portante longitudinale (grinzi principale longitudinale),
aezate pe direcia traveelor i rigidizate transversal.

Grinzile de rigidizare preiau doar ncrcri orizontale.

Grinzile secundare lucreaz doar la sarcini verticale, descrcndu-le
pe grinzi principale.
Alctuire structural
Grind longitudinal de
rigidizare
Cadru transversal
CADRU
LONGITUDINAL
GRIND TRANSV.
DE RIGIDIZARE
Alctuire structural
n ambele situatii ncrcrile verticale sunt preluate de cadrele
portante (transversale sau longitudinale, dup caz). Aceste cadre
preiau totodat i ncrcrile orizontale, care actioneaz n planul lor.

Prin alctuirea structural trebuie asigurat transmiterea i preluarea
ncrcrilor orizontale, care acioneaz pe directie perpendicular
cadrelor portante.

In cazul cadrelor portante transversale (sau longitudinale), solutia de
rigidizare pe directia perpendicular este influentat de modul de
rezemare a stlpilor cadrului pe fundatie.
Alctuire structural
n cazul cadrelor portante transversale cu stlpi ncastrati n fundatie nu
este nevoie de grinzi longitudinale de rigidizare, ncrcrile orizontale
(normale pe planul cadrului) putnd fi transmise de aiba orizontal
realizat de elementele de acoperi, iar n acest caz sarcinile orizontale
pe directia longitudinal sunt preluate de cadre cu rigle articulate la
captul stlpilor.
SECTIUNE TRANSVERSALA SECTIUNE LONGITUDINALA
a.
Alctuire structural
n cazul n care stlpii cadrelor transversale sunt articulai n fundatii,
prevederea grinzilor longitudinale de rigidizare este obligatorie.
SECTIUNE TRANSVERSALA SECTIUNE LONGITUDINALA b.
Alctuire structural
b. SECTIUNE LONGITUDINALA SECTIUNE TRANSVERSALA
Aceeasi judecat se aplic i la alctuirea si rigidizarea transversal la
structurile cu cadre portante longitudinale:






Calculul se face uneori doar pe direcia cadrului, dar este preferabil s se
fac pe ambele direcii.
SECTIUNE LONGITUDINALA SECTIUNE TRANSVERSALA
a.
Alctuire structural
Pe lng ncrcrile aplicate, deschideri structurale i rigiditile
barelor, comportarea cadrelor este influenat i de rigiditile relative
ale barelor, care se ntlnesc n noduri, de vutele practicate, sau
eventualele rotiri ale fundaiilor.


Comportarea cadrelor monolite
n zilele noastre se concep i se execut hale parter monolite doar n
unele cazuri speciale.

Datorit constructiilor numeroase din beton armat la mijlocul secolului
XX, aria de rspndire ale acestora este considerabil, att la cldirile
social-culturale, ct si la constructiile industriale. Cunoasterea lor este
cu att mai important cu ct multe din aceste constructii, aflate la
pragul duratei de serviciu normate, necesit operatii de verificare si
eventual interventii de reabilitare.
Exemple structurale de hale
parter monolite

Tipuri de cadre parter monolite, uzuale la cldiri social-culturale:
a. Cadru cu rigl orizontal b. Cadru cu rigl curb
Exemple structurale
c. Cadru cu rigl frnt d. Cadru pentru gradene
Exemple structurale
Hale parter din beton armat monolit din zona cldirilor industriale:

a. Cadru cu luminator clasic b. Cadru cu luminator M
Exemple structurale
c. Cadru cu dou deschideri d.Cadru cu dou deschideri
cu luminator clasic cu luminator M
Exemple structurale
e. Cadru tip shed cu plac curb cilindric
Exemple structurale
f. Cadru tip shed cu plac curb sub form de S

La cadrele cu plci curbe subiri acestea joac i rol de rigl
longitudinal de rigidizare.
Exemple structurale
Scopul oricrei predimensionri este de a alege niste dimensiuni ale
sectiunilor de beton astfel nct, pe ct posibil, n final s se realizeze
un procent optim de armare din dimensionarea la starea limit de
rezistent, si, de asemenea, s fie satisfcute conditiile limit privind
strile limit ale exploatrii normale, i n special starea limit de
deformatii.

In general, pentru o prim evaluare, nltimea sectiunii riglei cadrului
se alege n functie de deschidere, de forma riglei si de numrul de
deschideri.
Predimensionarea se efectueaz pe 2 ci:
comparnd cu proiecte asemntoare executate deja
printr-un calcul simplificat.
Prevederi constructive
Pentru a se tine seama, n faza de predimensionare, de efectul fortelor
orizontale (functie de gradul de seismicitate) valoarea momentelor de
predimensionare obinute din ncrcri verticale se majoreaz cu 1530%.
Cu aceste valori se verific procentele de armare realizate.

Predimensionarea stlpilor cadrului se poate face tinndu-se seam de mai
multe criterii, care se cer a fi satisfcute simultan.

Condiia de predimensionare determinant este aceea oferit de condiia
cea mai restrictiv.
Prevederi constructive
Condiii la predimensionarea stlpilor:
-limitarea flexibilittii: b
s
, h
s
> l
f
/25, unde l
f
este lungimea de flambaj a
stlpului;
-conditie structural: b
s
> b
r
, unde b
s
este ltimea sectiunii stlpului, iar
br cea a riglei;
-conditie de rezistent:
unde A
c
este sectiunea transversal a stlpului, N
c
este forta
axial total de calcul care actioneaz stlpul, f
cd
este rezistenta
de calcul la compresiune a betonului, iar k un coeficient care
tine seama de pozitia stlpului n structur si de aportul fortelor
orizontele; se recomand k = 1,3 1,7.

cd
c
c
f
N k
A

>
8 . 0
Prevederi constructive
Condiii la predimensionarea stlpilor:

- conditie de ductilitate recomandat (nu este obligatorie ndeplinirea
condiiei pentru hale parter):




) 55 . 0 ( 40 . 0 s

=
cd
Ed
d
f h b
N
v
Prevederi constructive
Alte recomandri:
r s
h h > 6 . 0
r
h
r s
h h > 5 . 0
r
h
Prevederi constructive
Calculul static pentru cadrele parter se efectueaz de obicei n
domeniul elastic, dar se poate efectua si o analiz postelastic. Din
gruprile de actiuni prevzute de norme rezult nfsurtorele
solicitrilor de moment ncovoietor, efort axial si forta tietoare,
respectiv solicitrile aferente fiecreia n parte. Se dimensioneaz si
se verific sectiunile caracteristice, acestea fiind sectiunile de lng
noduri, sectiunea de rezemare, mijlocul deschiderilor grinzilor, sau
alte sectiuni intermediare (dac se consider necesar).

Cele mai delicate probleme privind starea de eforturi apar n
colturile (A), n dreptul sectiunii de frngere a riglei (B), precum si la
sectiunea de rezemare (C)

Solicitarea i armarea nodurilor
Nodul reprezint zona critic i din punct de vedere al turnri i vibrrii
betonului. Barele de armtur trebuie astfel dispuse ca betonul s aib
cale liber.

Ca o regul general la nodurile cadrelor, armturile din stlpi trebuie
trecute prin noduri n grind (sau viceversa).
Se prefer prima variant.
A
C
B
C
A
Solicitarea si armarea nodurilor
Colturile cadrelor (A) reprezint zonele cele mai solicitate. Studii teoretice
utiliznd teoria elasticittii, precum si studii experimentale de
fotoelasticitate au scos n evident o concentrare a efoturilor unitare de
compresiune la fibra interioar a coltului de cadru. Repartizare eforturilor
unitare pe sectiunea 1-1 depinde de conturul coltului.

Pentru a reduce suprasolicitarea
local dat de concentrarea
compresiunii, se prevd racordri
interioare ale coltului.

1
M
I
M
C
1
Solicitarea si armarea nodurilor
Armarea unui colt de cadru n cazul unor solicitri relativ mici:
M
M
l
a
a
l
R
R
R
R R
h
rost de
turnare
h R s 8 . 0
Solicitarea si armarea nodurilor
Nodurile cu solicitri mari se pot arma:
M
l
a
h R s 8 . 0
R
a l
>l
a
l a
a
>l
h
a
R R
R
l
a
l
M
Solicitarea si armarea nodurilor
In cazul unor noduri intinse la fibra interioar sau n cazul posibilitii
apariiei momentelor ce ntind fibra interioar la cadrele obinuite, se
prevede o continuitate a armturii ntinse:
M h
h
2
1
A
A
a2
a1
>A
a1
vutar
A
av a2
>1/2A
M
a
l >
2
1
h
>
2
2
h
>
a
l >
Solicitarea si armarea nodurilor
M h
M
1
2
h
a
l >
d R > 10
d
Solicitarea si armarea nodurilor
La cadrele cu rigle frnte, coltul de cadru se poate arma n modalittile
urmtoare:
Solicitarea si armarea nodurilor
Sectiunea de frngere a riglei (B) se caracterizeaz prin aceea c fibra
interioar este ntins. In astfel de situatie, o armtur interioar cu
unghiul ntrnd ar duce la tendinta de ndreptare a acesteia si
desprinderea stratului de acoperire cu beton:







N
N
Ne
M M

Solicitarea si armarea nodurilor

Armtura nu se execut cu unghiuri ntrnde, ci se prelungesc din cele dou
prti si se ancoreaz n betonul comprimat. Din cauza rezultantei N
e
, este
necesar prevederea unor armturi de suspendare, constnd din etrieri
speciali (nchisi), dispusi pe o distant s.

l a
S/2 S/2
h
/
2
h
/
2
S/2 S/2
a
l
S
a
l
S
a.
c.
b.
d.
S

Solicitarea si armarea nodurilor

Dac armturile din zona ntins sunt intersectate peste unghiul ntrnd si
prelungite n zona comprimat a sectiunii cu lungimea de ancorare
adecvat pentru bare intinse din ncovoiere, si msurat pe ax, de la h/2,
ca n a (b,c si d), nu este necesar un calcul al etrierilor de suspendare, ci
ele se dispun constructiv pe lungimea s.






La unghiuri ntrnde, la care tg s 0,05, se admite ca armtura ntins s
fie dus continuu peste unghiul ntrnd, caz n care n zona schimbrii de
directie (de lungime s) a armturii longitudinale se prevd etrieri de
suspendare, dimensionati la ntindere pentru rezultanta N
e
= 2A
a
f
yd
sin /2.

05 , 0 s tg
Solicitarea si armarea nodurilor
Aria total a etrierilor se determin cu relatia A
etr
= n A
et
= N
e
/ f
yd
,

unde n este numrul de etrieri ce se dispun pe lungimea s. Alegndu-se
diametrul etrierilor si preciznd numrul ramurilor de forfecare, se poate
determina numrul de etrieri, n. Se face precizarea, c n asemenea
situatii se prevd etrieri intermediari, astfel ca fiecare bar longitudinal
s fie prins de un colt de etrier. Etrierii de suspendare sunt suplimenari
celor rezultati din calculul la fort tietoare n sectiuni nclinate.

In ambele cazuri, lungimea s pe care etrierii de suspendare sunt activi, se
determin cu relatia s = h tg 3/8 (180 ).


Solicitarea si armarea nodurilor
Legtura stlp de cadru (C) fundatia trebuie s fie realizat respectnd
ipoteza de rezemare avut n vedere la calculul static.

La cadrele monolite parter se practic, n principal, dou tipuri de
rezemare: ncastrat si articulat.
Solicitarea si armarea nodurilor
Detaliile de rezemare ncastrat n situatia stlpilor ncastrati n cazul
fundatiilor elastice din beton armat si rigide, cu bloc de beton simplu si
cuzinet armat:


rost de turnare
l
s
mm 100 s

>
S
S
h
cm
H
5 , 1
60
8
hs
d 15 s
hs
rost de turnare
l
s
a. b.
d 10 s
Solicitarea si armarea nodurilor

In ambele situatii se las mustti din fundatie, respectnd prevederile
normativelor, avnd sectiune egal cu cea a armturilor din sectiunea de
ncastrare a stlpului

Armturile longitudinale ale stlpului se vor suprapune peste acestea pe
distanta de ndire prin suprapunere. (p
max
!)

n zona de ncastrare distana dintre etrieri trebuie s respecte
prevederile normativelor.
Solicitarea si armarea nodurilor
Reazemele articulate
-trebuie s transmit reactiunea vertical
-s permit rotirea
-trebuie s fie capabil de a prelua forta tietoare, care poate s apar n
reazem.

Asigurarea transmiterii reaciunii verticale de la stlp la fundaie se face
printr-un smbure fretat sau dorn metalic i armarea cu plas de armtur a
suprafetei de rezemare.
Solicitarea si armarea nodurilor
h
a.
a a
h
b
a-a
(1/2...1/3)h
b-b
b
h
b b
b.
h
1
5
.
.
.
2
0
m
m
- psl bitumat
- mastic, plumb, neopren
- bitum cu filer (sau azbest)
- pnz sau carton bitumat
1
2
1
2
1
- plas armat pt. compr. local
2
3
3
3
2
1
c-c
b
h
c c
c.
h
3
- element metalic: smbure fretat, dorn
Solicitarea si armarea nodurilor
Structuri n cadre parter.
Cadre prefabricate
Majoritatea cadrelor parter din beton armat se execut n solutie
prefabricat datorit avantajelor pe care le prezint aceast tehnologie:
cresterea productivittii prin reducerea manoperei i a timpului de
executie
economisirea de material pentru cofraje si sustineri
diminuarea caracterului sezonier al lucrrilor
asigurarea unei calitti superioare
posibilitatea tipizrii elementelor structurale.
Principii de fragmentare
Tipuri de cadre
Dezavantaje (dificultati) ale solutiei prefabricate:
dificultti privind restabilirea continuittii structurale
transportul, ridicarea si fixarea unor elemente relativ grele utiliznd utilaje
si dispozitive de ridicat relativ scumpe.

Eliminarea acestor dezavantaje este posibil prin proiectarea unor noduri
de mbinare corecte si prin adoptarea unei solutii adecvate de fragmentare
si mod de prefabricare (industrial la elemente cu serii mari si
transportabile, sau preturnare pe santier la elemente grele sau care
depsesc gabaritele de transport sau n cazul elementelor cu serii mici).
Principii de fragmentare
Tipuri de cadre
Principii de fragmentare
Tipuri de cadre
La baza modului de fragmentare a structurilor de cadre parter n
elemente prefabricate sta principiul de a utiliza la maxim avantajele
oferite de prefabicare.

Astfel, cel mai frecvent se adopt solutia fragmentrii n elemente
liniare: stlpi, grinzi, pane.
Principii de fragmentare
Tipuri de cadre
Principii de fragmentare
Tipuri de cadre
Figurile de dinainte prezint schemele de fragmentare utilizate cel mai des
si schematizarea lor static.

Solutia prezint avantajul unor elemente prefabricate simple, cu greutti
apropiate, necesitnd utilaje de ridicat obisnuite. Nodurile de mbinare sunt
nepretenioase, nefiind necesar continuizarea la moment ncovoietor.

Grinzile sunt de obicei prefabricate tipizate (precomprimate).
Stlpii se pot realiza prefabricat n uzine sau preturnati pe santier.
Principii de fragmentare
Tipuri de cadre
n alte situaii (rar), la structuri de cadre mai speciale (cu deschideri mari,
hale cu luminator etc.) se poate utiliza fragmentarea n tronsoane de
cadru.

Solutii de acest gen, ntlnite, mpreun cu schemele statice aferente, se
prezint n figura urmtoare.

Elementele tip grind pot fi executate industrial, iar tronsoanele de cadru,
de preferint, preturnate pe santier.
Principii de fragmentare
Tipuri de cadre
Principii de fragmentare
Tipuri de cadre
In cazul unor deschideri relativ mici, se poate face fragmentarea n cadre
cu o singur deschidere n aceast situaie mai rar prefabricatele se
execut la fata locului, adic preturnate pe santier.









Alctuire structural

Diverse sisteme structurale practice:
Sw
Macon

Imbinarile cadrelor parter prefabricate
Clasificare:

Din punct de vedere static:
-ncastrri
-Articulaii
-ncastrri pariale
-Articulaii provizorii
-Rosturi de dilataie (permit rotiri i deplasri pn la o anumit limit)

Din punct de al efortului predominant:
-Predomin M continuizare grinzi pe stlpi intermediari
-Predomin Q grinzi Gerber
-Predomin N rezemare grind pe stlp marginal
Imbinarile cadrelor parter prefabricate
Clasificare:

Din punct de al rolului structural:
-De rezisten
-De rigidizare (la contravntuiri)

Din punct de al al tehnologiei de execuie (protecie!):
-Uscate
-Umede
-Mixte
-Demontabile

Imbinarile cadrelor parter prefabricate
Clasificare:
Din punct de al materialelor:
-Cu bare petrecute i betonare
-Cu bare sudate i betonare
-Cu plcue sudate
-Cu buloane

Principii de alctuire
-mbinrile sa fie simple, sigure i reduse dimensional
-Se vor prefera ncastrrile articulaiilor, fiindc au rezerve de rezisten
importante
-Se vor alege articulaii doar unde nu se pot utiliza ncastrri
-Articulaiile se dispun n zona eforturilor minime M
-mbinrile se dimensioneaz astfel incat cedarea unei mbinri s nu
afecteze stabilitatea ntregii structuri
Imbinarile cadrelor parter prefabricate
Accesorii1, Accesorii2, Accesorii3

Terwa