Sunteți pe pagina 1din 28

Structuri duale Structuri tubulare

Structuri duale
Definiie. Utilizare. Structurile duale sunt structuri spaiale formate din cadre i diafragme, dispuse pe dou direcii. Sistemele duale (P100-1, 2006) sunt acele structuri la care ncrcrile verticale sunt preluate n principal de cadre spaiale, iar cele laterale sunt preluate n parte de cadre i n parte de perei structurali. Variante de realizare: - sistem dual cu perei predominani: contribuia pereilor n preluarea forelor laterale reprezint peste 50% - sistem dual cu cadre predominante: contribuia cadrelor n preluarea forelor laterale reprezint peste 50%

Structuri duale

Sistemele structurale n cadre pure confer structurii o rigiditate lateral limitat. Condiiile de sgeat la vrf (<1/200H) limiteaz nlimea construciilor cu structur n cadre. Pentru construcii mai nalte se combin cadrele cu diafragme, obinndu-se un sistem rigid din punct de vedere structural, dar cu partiu suficient de flexibil.

Diafragmele se dispun fie doar n interior, fie interior i exterior.

Structuri duale

ncrcrile verticale revin stlpilor, iar cea mai mare parte a ncrcrilor orizontale revine diafragmelor. Pe acest considerent, calculul simplificat al structurilor duale se face atribuind ntreaga ncrcare vertical stlpilor i ntreaga ncrcare orizontal diafragmelor.

Structuri duale
n realitate, exist n partea superioar zone unde diafragmele rigidizeaz stlpii, dar exist si zone n partea inferioar (la baz) unde stlpii rigidizeaz diafragmele:

Zona I

Diafragma

Zona II

Structuri duale
Zona I: compresiune important => cadrele vor s mearg mai mult cu diafragmele => diafragma rigidizeaz Zona II: avem ntinderi => cadrul nu las diafragma i o rigidizeaz Cu utilizarea structurilor duale se pot obine nlimi de cldiri de pn la 180-200 m.

Structuri duale

PREVEDERI SPECIFICE cf. P100-1/2006 Precizri: a) Proporia referitoare la contribuia pereilor structurali, respectiv a cadrelor, n rezistena ansamblului structural se exprim prin fraciunea din fora tietoare de baz preluat de cele dou subsisteme structurale.

Structuri duale

b) Construciile cu elemente rigide concentrate ntr-o zon cu dimensiuni relativ reduse, situat spre mijlocul cldirii, i cu elemente mult mai flexibile n restul construciei prezint de regul rotiri de torsiune foarte importante, cu amplificri periculoase ale deplasrilor elementelor dispuse periferic. Calculul modal al structurii evideniaz n asemenea cazuri moduri de baza (primele moduri) care cupleaza vibraiile de translaie cu vibraii de torsiune, fcnd dificil controlul comportrii structurii. Asemenea moduri de comportare trebuie n principiu evitate. n acest scop, pentru echilibrarea structurii din punct de vedere a rigiditii se recomand plasarea unor perei pe contur, dispui n pozitie avantajoas, sau mrirea rigiditii cadrelor perimetrale, cel mai eficient prin sporirea dimensiunilor (nlimii) grinzilor. Eficiena acestor intervenii se poate verifica prin decuplarea vibraiilor de translaie de cele de rsucire de ansamblu de calcul.

Structuri duale

Exemplu de structur cu moduri cuplate sensibil la rasucire (a) i structur mbuntit prin sporirea rigitii elementelor de pe contur (b)

Structuri duale
Condiii de ductilitate global Mecanismul structural de disipare de energie: n cazul structurilor cu perei, deformaiile plastice s se dezvolte n grinzile de cuplare (astfel de grinzi exist n cazul structurilor duale) Nodurile (zonele de legtur ntre elementele verticale i orizontale) i planeele s fie solicitate n domeniul elastic.

Structuri duale
Valorile de proiectare (de dimensionare) ale eforturilor n cazul structurilor cu perei, incertitudinile legate de distribuia eforturilor n rspunsul inelastic se pot lua n considerare n mod acoperitor prin adoptarea unei diagrame nfurtoare de momente de proiectare ca n fig. 5.1. din P100, n care: MEd momentele rezultate din calculul structural la ncrcrile seismice de proiectare Med momentele de proiectare hs nlimea primului nivel de deasupra bazei, respectiv nlimea seciunii peretelui, corespunztoare unei fisuri nclinate la 45. .

Structuri duale
Valorile de proiectare (de dimensionare) ale eforturilor

Diagrama momentelor de proiectare n pereii structurali la structuri duale (a) (b)

Structuri duale
Eforturi de proiectare Determinarea momentelor ncovoietoare n pereii structurali se face n conformitate cu prevederile P100, prezentate anterior. Valorile de proiectare VEd ale forelor tietoare n pereii structurali se stabilesc cu expresia: ' ' ' cu respectarea condiiei 1,5VEd VEd qVEd VEd VEd n care: Ved - fora tietoare rezultat din calculul structural la ncrcrile seismice de proiectare;

Structuri duale
- raportul dintre valoarea momentului de rsturnare (momentul
capabil), calculat la baza suprastructurii, asociat mecanismului de plastificare al peretelui (sau pereilor cuplai) i valoarea momentului de rsturnare rezultat din calculul la ncrcrile seismice de proiectare; la evaluarea momentelor capabile se va considera un coeficient de suprarezisten Rd=1,1. - coeficient de amplificare care introduce efectul modurilor superioare de vibraie ( = 1,2) La dimensionarea la fore tietoare a pereilor care fac parte din structuri duale se va utiliza diagrama nfurtoare din fig. 5.2 (P100), pentru a ine seama de efectele modurilor superioare de vibraie.

Structuri duale
n fig. 5.2(P100), diagrama (a) reprezint valorile forelor tietoare obinut din calculul structural la forele seismice de proiectare, n timp ce diagrama (b) este cea asociat mecanismului de plastificare (momentului de rsturnare capabil).

Structuri tubulare
Definiie. Alctuire.
Structurile tubulare sunt structuri n cadre cu faade alctuite din diafragme cu goluri. Din alctuirea acestor structuri, ncrcrile verticale se consider a fi preluate de stlpi i rigle, iar cele orizontale de diafragmele exterioare, interpretate ca stlpi i rigle cu dimensiuni mari.

Nr. nivele
Utilizare.

Cadre

Structuri duale

Structuri tubulare

Tub perimetral

Tub in tub

Tub multiplu

80 70 60 50 40 30 20 10

Structuri tubulare

Diafragma cu goluri Stalpi + rigle (cadre pure)

Structuri tubulare
n situaia n care diafragma exterioar se rigidizeaz cu contravntuiri pe nlimea a mai multor etaje, se pot realiza cu astfel de structuri cldiri avnd 300 m nlime.

tub

rigidizari

Structuri tubulare
Dac din considerente funcionale este acceptabil, se poate utiliza i soluia de tub n tub: Avantaje: - utilizare raional a capacitii portante - rigiditate bun - comportare (mai) favorabil la torsiune

Tub exterior Scari, lift Stalpi + rigle (cadre pure) Tub interior

Structuri tubulare

Comportare mecanic Comparaia dintre comportarea unui tub fr goluri i a unui tub cu goluri:

M Tub plin

M Tub cu goluri

Structuri tubulare
Se poate constata, c n cazul tubului cu goluri exist o zon relativ inactiv. De aceea, dac este funcional necesar, se poate merge pe o form a tubului:

Gol

Forele axiale se preiau prin compresiune n stlpi, iar cele tietoare prin lunecri ntre stlpi i rigle.

Structuri tubulare
Determinarea eforturilor n tub Determinarea eforturilor se poate realiza cu ajutorul a dou metode: - prin asimilarea cu o grind n consol - prin metoda Fazlur Khan

A. Ipoteza de grind n consol Ipotez: ansamblul se comport ca o grind cu profil subire nchis y Pentru determinarea eforturilor se pot utiliza formulele Navier i Jurawski.
Presupunnd c avem n stlpi n tub, avnd caracteristicile seciunii tubului:

Structuri tubulare

stalp "k" Ak, Ik

xk

Structuri tubulare
Eforturile ntr-un stlp k:

Unde

Structuri tubulare
B. Metoda Fazlur Khan

Fazlur Khan a propus corectarea rezultatelor obinute prin metoda tubului n consol (3.1) cu nite coeficieni obinui de pe curbele de inflexiune ale tubului. Coeficieni se calculeaz pe iteraia urmtoare: Se determin: Rigiditatea riglei: Rigidiatatea stlpului:
Rigiditatea la lunecare a riglei: Rigiditatea la lunecare a stlpului:

Structuri tubulare
Se calculeaz: Raport de rigiditate: Factor de rigiditate: Raport de form: A, B dimensiunile seciunii tubului Pentru cldiri avnd mai mult de 10 etaje, N= nr. de etaje Pe baza lui Rr, R i S se aleg factorii de corecie.

http://en.wikipedia.org/wiki/Fazlur_Khan http://www.emporis.com/en/wm/bu/cs/?id=102119 http://www.chicagotribune.com/chi-trump-flash,0,5657511.flash http://en.wikipedia.org/wiki/Tube_(structure)#Trussed_tube http://en.wikipedia.org/wiki/Sears_Tower http://www.emporis.com/application/?nav=building&lng=3&id=1magnificentmile -chicago-il-usa http://www.allaboutskyscrapers.com/photos.php http://www.emporis.com/application/?nav=building&id=129488&lng=3 http://www.flickr.com/photos/cnmark/568018440/in/pool-amazing-structures http://www.ctbuh.org/HighRiseInfo/ImageDatabase/tabid/60/language/enUS/Default.aspx http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=452304 http://raiffeisenevolution.ro:81/cgi-usr/nph-image http://raiffeisenevolution.ro:82/cgi-usr/nph-image

S-ar putea să vă placă și

  • Curs 10
    Curs 10
    Document23 pagini
    Curs 10
    Andreea Karakaplan
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document36 pagini
    Curs 07
    Andreea Karakaplan
    Încă nu există evaluări
  • Curs 09
    Curs 09
    Document25 pagini
    Curs 09
    Andreea Karakaplan
    Încă nu există evaluări
  • Curs 08
    Curs 08
    Document22 pagini
    Curs 08
    Andreea Karakaplan
    Încă nu există evaluări
  • Curs 05
    Curs 05
    Document21 pagini
    Curs 05
    Andreea Karakaplan
    Încă nu există evaluări
  • Curs 06
    Curs 06
    Document51 pagini
    Curs 06
    Andreea Karakaplan
    Încă nu există evaluări
  • Curs 02
    Curs 02
    Document28 pagini
    Curs 02
    Andreea Karakaplan
    Încă nu există evaluări
  • Nomenclator Eurocoduri PDF
    Nomenclator Eurocoduri PDF
    Document1 pagină
    Nomenclator Eurocoduri PDF
    Pascu Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Pentru Managementul Urban
    Pentru Managementul Urban
    Document1 pagină
    Pentru Managementul Urban
    Andreea Karakaplan
    Încă nu există evaluări
  • Onet, Kiss - Proiectarea Structurilor Din Beton SR en 1992
    Onet, Kiss - Proiectarea Structurilor Din Beton SR en 1992
    Document197 pagini
    Onet, Kiss - Proiectarea Structurilor Din Beton SR en 1992
    Serban Catalin Mircea
    100% (12)
  • Normativ P100 - 2006
    Normativ P100 - 2006
    Document232 pagini
    Normativ P100 - 2006
    Mioara Tatu
    Încă nu există evaluări