ROMANIA POSTBELICA

La izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial (1939), Romnia s-a declarat neutra. La 22 iunie 1941 Romnia a intrat alaturi de Germania n razboiul antisovietic, urmarind eliberarea teritoriilor rapite de URSS n iunie 1940. Armata romna va participa la marile batalii de pe teritoriul sovietic. Dupa nfrngerea de la Stalingrad, cnd devenea evident ca Germania va pierde razboiul, se cauta solutii pentru iesirea Romniei din razboi. La 23 august 1944, maresalul Ion Antonescu era arestat. Romnia ntorcea armele mpotriva Germaniei. n acelasi timp acest eveniment a creat premisele instaurarii regimului comunist. n noul guvern se regasea si un reprezentant al PCR (Lucretiu Patrascanu). Ascensiunea comunistilor la putere a fost rapida si s-a datorat: - prezentei Armatei Rosii - aranjamentelor ntre puterile occidentale si URSS (exemplu: n octombrie 1944, ntre Stalin si Churchill s-a convenit acordul de procentaj, care prevedea intrarea Romniei n sfera de influenta sovietica 90%). Ca urmare a interventiei directe a URSS, la 6 martie 1945 s-a constituit guvernul Petru Groza, instrument al comunizarii tarii n care reprezentantii PCR obtineau pozitii importante. Au existat ncercari ale opozitiei de a salva democratia: - solicitari pentru ndepartarea guvernului Petru Groza; - greva regala (august 1945-ianuarie 1946); - demonstratii. Eforturile opozitiei nu au dat rezultatele asteptate. n noiembrie 1946 au loc alegeri. Fortele procomuniste, grupate n Blocul Partidelor Democratice, au obtinut victoria prin fals. Astfel, pe lnga puterea executiva (guvernul), comunistii controlau si legislativul (parlamentul). Singura institutie care mai reprezenta vechiul regim era monarhia. La 30 decembrie 1947 regele Mihai I a fost silit sa abdice, iar Romnia a fost proclamata republica.

Evolutia Romniei spre Stalinism Comunistii trec la masuri pentru consolidarea regimului.

Modelul Stalinist n plan economic era axat pe: lichidarea proprietatii private, industrializare, colectivizarea agriculturii. Nationalizarea, Industrializarea - La 11 iunie 1948, a fost adoptata legea pentru nationalizarea (trecerea n proprietatea statului a unor bunuri aflate n proprietate particulara), ntreprinderilor industriale, miniere, bancare. - Nationalizarea a continuat n anii urmatori cuprinznd inclusiv proprietatile imobiliare. - S-a creat Comitetul de Stat al Planificarii prin care dirija politica economica. - Au fost elaborate, dupa modelul sovietic, planurile cincinale, primul pentru perioada 19511955; plan cincinal=instrumentul principal de realizare a conducerii planificate, a economiei si societatii. - S-a desfasurat procesul de industrializare. Directiile obligatorii erau: electrificarea, mecanizarea, automatizarea productiei, chimizarea, dezvoltarea industriei constructoare de masini. - O larga publicitate s-a facut activitatii brigadierilor, care prin munca voluntara au construit mari obiective economice. S-au remarcat pe santierele de la Salva-viseu, Bumbesti-Livezeni. - n 1951, s-a instituit distinctia Erou al muncii Socialiste. Colectivizarea (1949-1962) - S-a realizat tot dupa modelul sovietic. - A nsemnat fortarea taranilor sa si paraseasca proprietatea individuala n favoarea celei colective. - Dupa modelul sovietic s-au nfiintat Gospodarii Agricole Colective (mai trziu Cooperative Agricole de Productie) si Gospodarii Agricole de Stat; Ele erau conduse de stat care indica tipurile de cultura si fixa preturile. - Colectivizarea s-a facut prin violenta. Peste 80 de mii de tarani au fost arestati, 30 de mii dintre ei fiind judecati n procese publice. - Masurile cele mai aspre s-au ndreptat mpotriva taranilor nstariti, numiti chiaburi. - n 1962, procesul colectivizarii a fost declarat ncheiat. ncepuse n 1949. - Consecintele sociale pe termen lung au fost negative: migratia taranilor spre oras, tarani dezradacinati. n acelasi timp concentrarea pamntului a creat premise pentru modernizarea agriculturii.

n plan institutional s-au avut n vedere structuri represive dupa model sovietic. - n 1948, s-a creat Directia Generala a Securitatii Poporului. - A fost coordonata de agenti sovietici (Gheorghe Pintilie, Alexandru Nikolski). - A fost principalul instrument al represiunii. - Securitatea a folosit teroarea mpotriva opozantilor regimului. Cei mai multi dintre cei arestati erau batuti, schingiuiti, maltratati, omorti sau dezumanizati. - Pentru opozanti s-au folosit nchisorile, raspndite pe ntreg cuprinsul tarii. n nchisoarea de la Sighet au pierit fruntasi politici, oamenii de cultura, conducatori ai armatei, etc. - Represiunea a fost folosita si mpotriva unor membri ai Partidului Comunist Romn: Lucretiu Patrascanu a fost arestat, judecat si omort n 1954; actiunea, realizata dupa model stalinist, a prilejuit lui Gheorghe Ghiorghiu Dej (aflat n fruntea PCR 1945-1965) sa scape de un competitor. - Pe aceeasi linie s-a nscris si eliminarea din partid a gruparii moscovite: Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu. Pna n 1953, comunismul romnesc a avut un pronuntat character Stalinist. Moartea lui Stalin (1953) si atitudinea noului lider, Hrusciov, determina o schimbare si n Romnia. Are loc o relativa distantare fata de Moscova. n 1958, s-a obtinut retragerea trupelor sovietice din tara. Anii 1960-1964 au marcat accentuarea diferentelor dintre Bucuresti si Moscova: - Romnia respinge planul Valev (1964) care urmarea transformarea teritoriului tarii noastre mpreuna cu Bulgaria si sudul URSS ntr-un spatiu axat pe dezvoltarea agriculturii. - n 1964, n contextul disputelor ntre comunistii chinezi si cei sovietici, la Bucuresti a fost lansata Declaratia cu privire la pozitia Partidului Muncitoresc Romn n problemele miscarii comuniste si muncitoresti internationale; n declaratie se sustineau drepturi egale pentru toate partidele comuniste, respectarea independentei lor, dreptul la o politica interna si externa proprie; documentul marea si mai mult distanta de Moscova.

National-Comunismul Regimul lui Ceausescu n 1965 Gheorghe Ghiorghiu Dej moare. Conducerea partidului a fost preluata de Nicolae Ceausescu. - a continuat linia rationala nceputa de Dej - a initiat o relaxare (pna n 1971)

- a luat unele masuri cu caracter liberal: cele referitoare la circulatia persoanelor, sprijinirea initiativei particulare n comert, coordonarea unor greseli din trecut (reabilitarea lui Lucretiu Patrascanu-1968) - este adoptata o noua Constitutie (1965) n acelasi timp are loc consolidarea puterii lui Ceausescu. - n 1967, devine presedinte al Consiliului de Stat - controleaza Consiliul Apararii - n 1974 devine presedinte al Romniei Pe plan extern: - a urmarit sa cstige simpatia occidentului - Romnia a fost prima tara socialista care a stabilit relatii diplomatice cu Republica Federala Germania (1967) - apogeul popularitatii a fost atins n august 1968, cnd a condamnat energic interventia militara a URSS si a altor state membre ale Pactului de la Varsovia n Cehoslovacia, actiune la care Romnia nu a participat - popularitatea creste, Romnia este vizitata de lideri occidentali, ncheie acorduri cu Banca Mondiala, Fondul Monetar International (FMI) A doua etapa a regimului Ceausescu (1971-1980) a avut punctul de pornire n China si n Coreea de nord. Inspirat de realitatile din aceste state, lanseaza documentul Tezele din Iulie prin care inaugureaza revolutia culturala. Promoveaza cultul personalitatii, rentoarcerea la un regim autoritar de tip neostalinist. Congresul XI al PCR (noiembrie 1974) a adoptat Programul Partidului ce viza faurirea societatii socialiste multilateral dezvoltate si naintarea Romniei spre communism. Pe plan economic: - se revine la control total asupra ntreprinderilor - s-au realizat mari investitii (Casa Poporului, Transfagarasanul) - creste datoria externa (peste 10 miliarde USD - se hotaraste achitarea datoriei prin restrngerea importurilor si a consumului intern; scade nivelul de trai - nemultumirile populatiei sporesc; au loc actiuni precum:

Greva minerilor din Valea Jiului (1977) Revolta de la Brasov (1987)

Disidenta anticomunista Disident=persoana care a avut opinii contra regimului Rezistenta fata de regim a mbracat diverse forme: - ntre 1949-1956, mai multe grupuri narmate au actionat mpotriva regimului n diversizare. Membrii acestora erau animate de ideea ca vin americanii si i vor ajuta sa rastoarne regimul communist. Formatiuni cu supravietuire mai mare au fost: Haiducii Muscelului (organizata de Toma Arnautoiu si Gheorghe Arsenescu) - cea condusa de Ion Gavrila Ogoreanu din muntii Fagarasi - o drza rezistenta a opus taranimea fata de colectivizarea fortata; Eliberarea detinutilor politici n 1964 si relativa relaxare nu a nsemnat ncetarea actiunilor de protest. O parte a intelectualitatii romnesti a format o disidenta contra politicii lui Ceausescu: - printre primii intelectuali disidenti se numara Paul Goma care a adus n atentia regimului problema respectarii drepturilor omului; n 1977 scriitorul se alatura miscarii reformatoare din Cehoslovacia, numita Carta 77 - unii intelectuali au protestat la posturile de radio precum Europa Libera. n 1982 Doina Cornea, profesoara la universitatea din cluj, a trimis la Europa Libera Scrisoarea celor care nu au uitat sa gndeasca, un rechizitoriu al abuzurilor regimului. - A existat o disidenta si n interiorul nomenclaturii: n 1989, la Europa Libera a fost difuzata Scrisoarea celor 6 semnata de 6 veterani ai PCR; era o acuzatie adusa politicii lui Ceausescu de ncalcare a drepturilor si libertatilor democratice. - Exista nemultumiri si n mediul muncitoresc: - Greva minerilor din ValeaJiului (1977) Revolta de la Brasov (1987) Nemultumirea generala va determina nlaturarea lui Ceausescu.