Morgenstimmung

de Tudor Arghezi

Tu i-ai strecurat cntecul n mine ntr-o dup-amiaz, cnd Fereastra sufletului zvort bine Se deschisese-n vnt, Fr s tiu c te aud cntnd. Cntecul tu a umplut cldirea toat, Sertarele, cutiile, covoarele, Ca o lavand sonor. Iat, Au srit zvoarele, i mnstirea mi-a rmas descuiat. i poate c nu ar fi fost nimic Dac nu intra s sape, Cu cntecul, i degetul tu cel mic, Care pipia mierlele pe clape i-ntraga ta fptur, aproape. Cu tunetul se prabiir i norii n ncperea universului nchis. Vijelia aduse cocorii, Albinele, frunzele...Mi-s ubrede brnele, ca foile florii. De ce-ai cntat? De ce te-am auzit? Tu te-ai dumicat cu mine vaporos Nedesprii n boli. Eu veneam de sus, tu veneai de jos. Tu soseai din viei, eu veneam din mori.