(Var59) A. 1. E Cmpia Baraganului: H Grupa Fagaras: 2. 1-Slatina; 5-Deva B. 1 H; 2 D; 3 Bistrita. C. 1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. b. D.

D. Exemplu de deosebiri: temperaturi medii anuale de 6-8C In unitatea C mai sczute dect in unitatea F, unde avem 9-10C: precipitatiile sunt de 600-800 mm/an in unitatea C, mai ridicate dect in unitatea F, unde avem 400-500 mm/an; etaj climatic de dealuri inalte in unitatea C, etaj climatic de cmpie In unitatea F; influente climatice submediteraneene in unitatea C. iar in unitatea F de ariditate. E. varietatea conditiilor de habitat exprimat in varietatea reliefului, climei, vegetatiei, solului si resurselor naturale. (Var60) A. I. B Podisul Mehedini; C Podisul Trnavelor: 2. 2 Craiova; 5 Cluj Napoca. B. 1 Podisul Mehedinti; 2 Trgoviste: 3 A. C. 1. d: 2. c; 3. c; 4. d; 5. d D. Exemplu de deosebiri: temperaturi medii anuale de 6-8C in unitatea D mai sczute dect in unitatea F, unde avem 9-10C; precipitatiile sunt de 600-800 mm/an in unitatea D, mai ridicate dect in unitatea F, unde avem 400-500 mm/an; etaj climatic de dealuri inalte In unitatea D, etaj climatic de cmpie in unitatea F. Exemplu de asernnare: In ambele unitti de relief se resimt intluente continentale (de ariditate). E. prezenta terenurilor degradate este determinat de: alunecri de teren, despduriri irationale, torentialitate. eroziunea solului, grad ridicat de antropizare. (var61) A. 1. A Subcarpatii Moldovei; H Podisul Getic; 2. 7 Focsani; 10 ClujNapoca. B. 1. Tulcea; 2. F: 3. D. C. I b;2d;3b;4b;5a. D. In cadrul Subcarpatii Moldovei temperatura medie anual este de 6-8C spre deosebire de Cmpia Barganului unde aceasta are valori de peste 10C. Subcarpaii Moldovei se incadreaza in etajul climatic de dealuri Inalte spre deosebire de Cmpia Baraganului care se Incadreaz In climatul de cmpie.Asemnare: Ambele unitti de relief au influente climatice continentale (sau de ariditate). E. Factorii care determin fertilitatea sczut a solurilor din Muntil Carpati sunt: tipurile de roci; altitudinea mare; clima (datorit cantittii man de precipitatii). (var62) A. 1. F - Muntii Poiana Rusca; G-Podisul Getic; 2. 8 Satu Mare; 12 Tulcea. B. 1. Oradea; 2. Jiu; 3. Teleorman. C. 1 d:2d;3b;4b;5a. D. In cadrul Grupei Nordice a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) temperatura medie anual este de 6-0C (In Muntii Rodnei chiar 2C) spre deosebire de Podisul Trnavelor unde aceasta are valori de 8-10C. Podisul Trnavelor se IncadreazA in etajul climatic de dealuri joase spre deosebire de Grupa Nordic a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) Care se incadreaz In etajul climatic montan (sau alpin in Muntii Rodnei). Grupa Nordic a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) se afl sub influenta maselor de aer baltice predominant spre deosebire de Podisul Tmavelor in care sunt prezente masele de aer oceanice. E. Se afl in apropierea resurselor de minereu de fier exploatate din Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusc. Se afl In apropierea Dunrii, care reprezint o cale de transport a materiilor prime din import. Resita se afl In apropierea rezervelor de huil din Muntii Banatului, utilizate pentru obtinerea cocsului. (Var63) A. 1. B - Podisul Tarnavelor; E-Podisul Sucevei 2. 8 Alexandria; 10 Suceava. B. 1. Bihor; 2. Siret; 3. Vrancea. C. 1c; 2b; 3a; 4c; 5b. D. In cadrul SubcarpatiIor Moldovei temperatura medie anual este de 6-8C spre deosebire de Masivul Dobrogei de Nord unde aceasta are valori de peste 8-10C. Subcarpatii Moldovei se Incadreaz in etajul climatic de dealuri inalte spre deosebire de Masivul Dobrogei de Nord care se Incadreaz in climatul de dealuri joase.O asemnare: Ambele unitti de

relief au influente climatice continentale (sau de ariditate). E. Temperatura ridicat a aerului; Cantitatea de precipitatii redusa. (Var64) A. 1. C-Delta Dunarii; E-Grupa Nordic a Carpatilor Orientali; 2. 3-Piatra Neaml; 6-Trgu Jiu. B. 1. Buzu; 2. Oradea; 3. A. C. 1.c;2.b;3.c;4.a;5.a. D. Deosebiri: in Podiul Getic (B) altitudinea medie este mai ridicata dect In Cmpia Barganului (G); Podisul Getic este un piemont cu structur monoclinal iar Cmpia Braganului este o cmpie tabular (structur orizontal), acoperit cu un strat gros de loess. Asemnare: cele dou unitati de relief s-au format prin acumularea de sedimente si sunt ca pozitie geografica unitti extracarpatice. E. Judetul Prahova este unul dintre judetele tarii, cu cea mai mare valoare a densittii medii deoarece: In judeul Prahova relieful este In mare parte un relief de deal sau crnpie, favorabil locuirii, In comparatie cu judetul Caras Severin in care relieful este predominant muntos si fragmentat; judetul Prahova este puternic urbanizat in comparatie cu judetul Caras Severin iar activitatile industriale sunt bine dezvoltate. (Var65) A. 1. B-Podisul Getic; H-Cmpia Moldovei; 2. 8-Buzu, 8-Crisul Alb. B. I ClujNapoca, 2. D, 3. Bistrita. C. 1.d;2.b;3.d;4.c;5.a. D. Deosebiri: Diferentele de clim sunt determinate de pozitia geografica diferit a celor dou unitti de relief In cadru tArii. Astfel: dac In Grupa Nordic a Carpatilor Orientali sunt caracteristice influente climatice oceanice si scandinavo baltice, In Podisul Dobrogei de Sud sunt Caracteristice influente pontice si de ariditate; dac in Grupa Nordic a Carpatilor Orientali temperaturile medii anuale au valori cuprinse aproximativ intre 4 si 8C, in Podisul Dobrogei de Sud valoarea medie a temperaturii anuale este de 10 11C; dac In Grupa Nordic a Carpatilor Orientali precipitatiile medii anuale au valori mai mari de 800 mmm/an, in Podisul Dobrogei de Sud valorile sunt de regula mai mici de 500 mm/an; E. Romnia se confrunt cu probleme sociale si economice multiple ceea ce a determinat accentuarea tendintei de imbtrnire a populatiei In ultimul deceniu. Determinante au fost scderea natalittii si implicit a sporului natural: emigrarea tinerilor pentru o munc mai bine remunerat, in strintate. (Var66) A. 1. A-Podisul Sucevei; G-Muntii Banatului; 2. 9-Jiu; 11-Brlad. B. 1.Bistrita;2.Jijia;3.Salaj. C. l.d;2.c;3.d;4.b;5.d D. Deosebiri: sunt determinate de modul de formare, alctuirea petrografica, intensitatea agentilor care au determinat modelarea celor dou regiuni montane respectiv Carpatii Moldo-Transilvani (D) si Grupa Fagras (H). Analizate comparativ se poate constata: dac in unitatea de relief cu litera D, relieful este dispus sub forma a trei siruri paralele, orientate pe directia NV-SE, diferentiate genetic si petrografic, In unitatea marcat cu litera H, relieful se caracterizeaz prin masivitate si dispunere transversal pe directia E-V; in unitatea D se intlneste relief vulcanic, relief ce lipseste in unitatea H, in care caracteristic este relieful glaciar. care lipseste in unitatea D; altitudinile, in unitatea H depsesc 2500 m (Vf. Moldoveanu 2544 m), altitudinile find insa mult mai reduse in unitatea D, atingnd doar 2100 m in Vrful Pietrosu din Muntii Climani. E. Accentuarea migraiei dinspre mediul urban, catre mediul rural, a fost determinat in Romnia dup 1990 de cauze economice si sociale. Un rol determinant I-au avut Ins: cresterea ratei somajului determinat de restructurarea industriei, trecerea la economia de piata si aplicarea Legilor proprietati (18 din 1991 si 1 din 2000), care au permis retrocedarea terenurilor agricole confiscate de ctre comunisti.. (Var67) A. 1. C Podisul Somsean; F Podisul Sucevei;2. 2 Ploiesti; 4 Galati. B. 1. Hercinica; 2. glaciar; 3. Oceanic. C. I c; 2 d; 3 c; 4 d; 5 a. D. B-sectorul

central al Cmpiei Romne, prezint climatul etajului de cmpie, in timp ce D, (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali, are Un climat montan, etajat. B are temperaturi medii anuale de 10-11 C si peste 11 C in timp ce In D sunt de 6-2 C si mai mici de 2C; B are precipitatii de 500 mm/an In timp ce In D sunt de peste 1000-1200 mm/an. E. Delta Dunrii reprezinta un peisaj unic prin: - modul de formare, in urma aluvionrii de ctre Dunare a unui vechi golf de mare; - relieful format din suprafete de uscat (grinduri) si suprafete acoperite de ape (brate, lacuri, canale, mlastini); - are un climat cu influente pontice, o vegetatie iubitoare de apa (slcii, stuf, papur. .)si o fauna (pesti, pasari) specifice deltei. (Var 68) A. 1. A Podisul Sucevei; D Carpatii Orientali - Grupa Centrala;2. 3 Brasov; 4 Drobeta Tr. Severin. B. 1. orogeneza alpina; 2. Jiu; 3. Constanta C. 1 a; 2 d; 3 c; 4 - c; 5 - c D. G Cmpia de Vest Ia nord de Mures, are climatul etajului de cmpie, in timp ce unitatea E, Subcarpatii Curburii, are un climat de dealuri inalte. G temperaturi medii anuale de 10-11C si peste 11C In timp ce in A sunt de 6-8 C; G precipitatii de 650 mm/an in timp ce in A sunt de 700-1000 mm/an. E. Populatia Romniei a sczut foarte mult din punct de vedere numeric datorit: schirnbrii politicii demografice dup 1990; scaderea natalittii; cresterea mortalitatii; scderea ratei bilantului natural al populatiei pan sub 0; bilantul natural a devenit negativ ( 1.9 %o). (Var69) A. 1. A Subcarpatii Getici; F Podisul Tmavelor; 2. 3 Brlad; 4 Piatra Neamt. B. 1. incretire In orogeneza alpina; 2. Podisul Sucevei; 3. lalomia. C. 1 a; 2c; 3b; 4d; 5b. D.Unitatea B,M-tii Apuseni prezinta un etaj climatic montan iar unitatea G sectorul Olt-Arges) etaj climatic de cmpie. In unitatea B temperaturile sunt mai sczute (sub 6 C) in tip ce In unitatea G sunt temperaturi de 10-11C si chiar peste 11C. Precipitatiile In B sunt mari (1000 1200 mm/an) spre deosebire de unitatea G unde sunt reduse (500 mm/an). E. PopuIaia Romniei a scAzut foarte mult din punct de vedere numeric datorit: schimbrii politicii demografice dup 1990; scderea natalitatii; cresterea mortalittii; scderea ratei bilantului natural al populatiei pana sub 0; bilantul natural a devenit negativ (1,9 %o). (Var70) A. 1. 3 Trnava Mica; 4 Trotus 2. 8 Oradea; 11 Clrasi. B. 1.7; 2. 1; 3. D. C. 1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d. D. asemnare: att Subcarpatii Getici cat si Subcarpatii Moldovei s-au format prin cutarea usoar a straturilor spre sfarsitul orogenezei alpine; att Subcarpatii Getici cat si Subcarpatii Moldovei sunt alctuiti din roci sedimentare (nisip, pietris, marne, gresii, argile); deosebire: Subcarpatii Getici sunt alcatuiti din doua siruri de depresiuni separate de dealuri subcarpatice pe cnd Subcarpatii Moldovei sunt formati dintr-un singur sir de depresiuni subcarpatice inchise Ia exterior de inltimi subcarpatice E. minereuri complexe; ape minerale; rod pentru constructie; paduri Var71) A. 1.9Arad; 10Craiova; 2. B Muntii Poiana Rusc; F Delta Dunrii. B. 1.1; 2. D; 3. 2. C. 1. b; 2. a; 3. b; 4. c; 5. a. D. asemnare: ambele unitti au temperatuni medii anuale cupninse intre 10-11, 5C; in anotimpul de iarn sunt afectate de fenomenul de viscol; deosebire: Precipitatiile medii anuale sunt diferite in Sectorul Olt Arges sunt cuprinse intre 500-600 mm/an, in Podisul Dobrogei intre 350-400 mm/an E. Populapa Romniei a descrescut dupa 1989 deoarece a inregistrat un bilant natural negativ (numrul natenilor este mai mic dect cel al deceselor) ca urmare a nivelul de educatie al populatiei asociat cu rolul femeii In societate (acces Ia functii). Descresterea numeric este datorat si bilantului migrator negativ (numrul imigrantilor

este mai mic dect cel al emigranilor) ca urmare a nivelului sczut de trai al populatiei in perioada de tranzitie economic (var72) A. 1. 2 Bega; 3 Mures 4 Motru; 2. 11 Focsani. B 1.F;2. 1; 3. Iasi. C. 1. a; 2. b; 3. b; 4. d; 5. b. D. deosebire: altitudinea maxima in Podisul Brladului 561 m, Dl. Dorosanu este mai mare dect altitudinea maxima a Sectorului Olt; in Pod Brladului, ca urmare a prezentei argilei In substrat apar alunecri de teren, iar in Sectorul Olt Arges, ca urmare a prezentei stratului de loess apar crovuri; asemnare: ambele unitti de relief sunt formate din roci sedimentane: nisip, pietris, marne,argile E. partea central si sudica a unitatii are altitudini sczute, sub 300 m; conditiile climaice sunt excesive - temperaturi medii anuale cuprinse intre 10-11, 5C si precipitatii medii anuale cuprinse intre 350-400mm/an, favorizand dezvoltarea vegetatiei de stepa. (Var73) A. 1. C Pod Brladului: F Carpatii Curburii (Grupa Sudica): 2. 1-Satu Mare: 5-Drobeta Turnu Severin. B. 1.D;2.12;3.Bihor C. 1.a;2.b:3.b;4.d;5.b. D. Temperalura medie anual 6 10C in Podisul Moldovei si de 10-11 C in Podisul Dobrogei. Precipitatii medii anuale 500-700 mm In Podisul Moldovei si de 400-500 mm In Podisul Dobrogei. Intluente climatice scandinavo-baltice si continentale excesive In Podisul Moldovei iar in PodisuI Dobrogei influente climatice pontice. E. Originalitatea Mrii Negre constA in lipsa curentilor verticali care determin oxigenarea redus a apei, Ia peste 200 m adncime, ca si in influenta climatic datorat uscatului din jur(veri calde si ierni reci). (Var74) A. 1. C-Pod Barladului; H-Pod Dobrogei; 2. 11-Ialomita, 12-Prut B. 1. Jiu; 2. D; 3. Oradea. C. 1.c;2.d;3.c:4.b:5.d. D. Deosebiri: altitudinea maxima 1 849 m (Vrful Bihor, respectiv 2303 m (Vrful Pietrosu Muntii Rodnei); relief carstic (Muntii Bihor, respectiv relief glaciar (Muntii Rodnei).Asemnri: Ambele unitti montane s-au format In orogeneza alpin. E. H Pod Dohrogei. Elemente de originalitate: origine complex: orogeneza balcalianc (Podl Casimcei). orogeneza hercinic (Muntii Mcinului), sedimentare in bazin lacustrn (Pod Dobrogei de Sud), fundarnent din calcare vechi pe care s-a dezvoltat un relief carstic original; prelungire spre est, cu platforma continentala a Marii Negre. (Var75) A. 1. A Muntii Poiana Rusc: C Subcarpatii de Curbur; 2. Suceava; 6. Trgu Mures. B. 1. B; 2. Moldova; 3. Brasov. C. 1.a; 2.b;3.d;4.b;5.c. D. Asemnri:relieful s-a format prin Incretirea scoartei si vulcanism; grad de fragmentare accentuat, datorita prezenei vAilor si depresiunilor. Deosebire:- altitudinea maxima de 2100 m (Vrful Pietrosul-Rodnei), fat de altitudinea maxima de 849 m (Vrful Bihor). E. Delta Dunrii s-a format prin depunerea sedimentelor transportate de Dunre si valurile marine Intr-un vechi golf al Mrii Negre. Mareele foarte slabe au determinat colmatarea (umplerea) golfului cu aluviuni care au dus Ia formarea grindurilor si bratelor Deltei.